71,108 matches
-
râdă, să spere din răsputeri. Cultura japoneză, cu sutele de ani de rafinament estetic și de contemplație ascetică, îmi pare că a pierdut din vedere tocmai faptul că singurele ființe cu adevărat fericite au fost Gargantua și Pantagruel, nesățioșii giganți descriși de un prelat francez plin de păcate, dar liber de prejudecăți. Deruta celor lipsiți de nume Poate că el ajunsese atât de departe doar grație vagului. Yasunari Kawabata "Eu, cel dintr-o Japonie ambiguă". Astfel își intitulează Kenzaburo Oe, al
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
calea crimei. Aleksei Ivanovici alege calea ruletei, deci a Întîmplării, a norocului. Ceva ce ține de sfera entropiei este chemat să facă ordine. Jocul nu este unul comercial, ci unul pe viață și pe moarte. „Eram parcă În delir, Își descrie Jucătorul starea, și am Împins toată această sumă pe roșu - și deodată m‑am dezmeticit ! Și numai o singură dată În toată seara aceea, de‑a lungul Întregului joc, spaima a trecut prin mine cu fiori reci și mi‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
prezent în lume? În epoca nihilismului și a existențialismului, principiile clasice ale Ființei puteau fi contestate făcându-se referire la dualismul, caducitatea, decadența, abandonul și nimicnicia existenței umane. Jean-Paul Sartre, care înțelegea (propriul) existențialism ca pe un umanism, nu a descris oare omul ca pe un trou d'être, o gaură a ființei care trebuie să se proiecteze de la sine? Iar Nietzsche nu a insistat asupra suspiciunii, bănuielii, neîncrederii în tot ceea ce există și este necesar să fie bun și adevărat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
depresii cauzate în momentul pensionării sau chiar la o vârstă mult mai înaintată. Ce se întâmplă când o persoană obține tot ceea ce putea să obțină și nu îi mai rămân alte scopuri de urmat? Ce simțeam ca student am văzut descris foarte în amănunt zece ani mai târziu, de un teolog catolic la Tübingen, cu un deceniu înainte de sosirea mea, și el la rândul lui predând, dar nu în cadrul unei facultăți teologice. Era Romano Guardini, în cartea Die Annahme seiner selbst
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cu o conviețuire liniștită sau cu un proiect divin inteligent. Din păcate nu există lumea perfectă a păcii între animal și animal, între om și animal. Nu trăim în Împărăția lui Dumnezeu de la sfârșitul timpurilor, pe care profetul Isaia a descris-o în Biblie (11, 6), unde lupul trăiește împreună cu mielul, iar leopardul se culcă lângă căprioară, unde vițelul și puiul de leu vor mânca împreună și un copil îi va paște. Așadar nu îmi fac iluzii, ființele vii, oricând și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
directorul executiv al Consiliului Parlamentului religiilor lumii venise special la Tübingen pentru a mă convinge să pregătesc schița unei declarații pentru o etică mondială ce urma să fie propusă Parlamentului. O provocare enormă! Avantajul meu a fost că, precum am descris, mă apropiasem de această problematică fundamentală deja cu două decenii în urmă; dacă nu ar fi fost astfel, aș fi dezamăgit în angajamentul ce îmi fusese încredințat, ce se dovedise atât de solicitant și tensionant, constrângându-mă de fapt să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mari, nici în cele mici, de un cadru etic normativ fără de care nu poate să funcționeze nici chiar o nouă ordine mondială sau o nouă arhitectură financiară la nivel mondial. Este necesar așadar să promovăm cultura umanității din patru perspective. Descriu aici foarte pe scurt ceea ce s-a expus într-un mod mult mai amplu în Declarația pentru o etică mondială 7. Fiecare persoană și fiecare instituție trebuie să-și asume o responsabilitate cvadruplă: • responsabilitatea unei culturi a non-violenței și a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și pentru a obține imprimatur-ul ecleziastic necesar pentru editare. Atunci, încrederea și credința au permis ca rațiunea să predomine asupra emoțiilor. În cele din urmă, contrastul a continuat, dar cartea a putut ieși punctual chiar înainte de deschiderea conciliului. Am descris în detaliu cum s-au desfășurat lucrurile în cartea mea de memorii Erkämfte Freiheit (Lupta mea pentru libertate). Că după conciliu mie și într-un anumit sens și lui Rahner ni s-au întâmplat lucruri și mai rele, puteam doar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ne juca, umorul nostru, speranțele noastre, toate fac parte din expresia esenței omului, însă trimit la un ceva care este mai mult decât omul: ceva situându-se dincolo de om, care îl transcende. Îl invoc apoi pe Karl Rahner, care a descris de nenumărate ori în mod exemplar experiențele fundamentale ale existenței umane. Am avut onoarea, în 1964, în calitate de editor al coloanei "Meditații teologice", să public reflecțiile sale asupra lucrurilor de fiecare zi. Viața cotidiană a omului este plină de lucruri aparent
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fie o figură imaginară, ci Isus cel real și istoric, pe care îl cunoaștem citind Noul Testament, în ciuda legendelor și a inexactităților istorice. O viață extraordinară Nu pot trata aici despre istoria vieții lui Isus Cristos; dar am studiat-o și descris-o în detaliu în alte cărți. Multe detalii conținute în mărturiile neotestamentare, toate redate în cadrul primelor comunități creștine sunt cu siguranță discutabile, iar în particular se poate discuta despre ceea ce exprimă cuvântul autentic al lui Isus și ce nu. Totuși
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
începuse viața publică, fără teamă, probabil inspirat de Ioan Botezătorul și de predica acestuia pe malurile râului Iordan, ce invita la penitență. Nici Evanghelia cea mai veche (Marcu), nici cea mai recentă (Ioan) nu manifestă vreun interes pentru copilăria sa, descrisă în schimb în Matei și Luca în mod detaliat, cu aspecte semnificative și emoționante, dar și legendare. Activitatea lui Isus a durat maxim trei ani: după cronologia Evangheliei după Ioan, care evident folosește izvoare antice sau poate chiar doar unul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se confirmase destul de curând în cărțile lui Aleksandr Soljenițîn și în distopia lui George Orwell, 1984, publicată în ianuarie anului 1949. De cealaltă parte, viziunea teribilă din Minunata lume nouă de Aldous Huxley, roman editat în 1932, în care este descris un sistem capitalist, ultimul produs al dezvoltării tehnico-științifice, "minunata lume nouă" a anului 642 de după Ford, în care producția și consumul de masă au luat locul lui Dumnezeu și religiei. Nu făceam parte din grupul acelor persoane care, în Europa
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cel economic, adesea în contradicție cu modelul de homo oeconomicus, care caută aparent doar să-și maximalizeze propriul avantaj. Astfel, astăzi sunt analizate fenomenele de rezistență la reforme. În ciuda acestor rezistențe, eu am o speranță pe care vreau să o descriu foarte pe scurt în continuare. Un discurs în fața ONU Astăzi se vorbește despre stabilirea unei noi paradigme de raporturi globale, pe care am descris-o în cărți ca Projekt Weltethos (Proiect pentru o etică mondială, 1990) și Weltethos für Weltpolitik
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de rezistență la reforme. În ciuda acestor rezistențe, eu am o speranță pe care vreau să o descriu foarte pe scurt în continuare. Un discurs în fața ONU Astăzi se vorbește despre stabilirea unei noi paradigme de raporturi globale, pe care am descris-o în cărți ca Projekt Weltethos (Proiect pentru o etică mondială, 1990) și Weltethos für Weltpolitik und Weltwirtschaft (Etica mondială pentru politica și economia mondială, 1997) și, concretizat-o în 2001 prin Globale Unternehmen globales Ethos. Der globale Markt erfordert
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vise care se vor realiza doar mai târziu. Pe 28 august 1963, pastorul baptist Martin Luther King, apărătorul drepturilor negrilor din America, la Washington D.C., în fața monumentului Lincoln Memorial, și-a ținut discursul profetic I have a dream, în care descrisese viziunea sa despre egalitatea negrilor americani: "And so even thought we face the difficulties of today and tomorrow, I still have a dream Și chiar dacă va trebui să înfruntăm dificultățile de azi și de mâine, eu am mereu în fața mea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
strategiile de coping pe care părinții adoptatori le utilizează în familiile adoptatoare. Un alt obiectiv al cercetării a fost acela de a analiza percepția socială asupra procesului de adopție, asupra părinților adoptatori și a copiilor adoptați. Prima parte a lucrării descrie contextul social și istoric al temei și fundamentează lucrarea din punct de vedere teoretic, prelucrând o vastă literatură de specialitate. Meritul acestei părți este îmbogățirea literaturii de specialitate românești din domeniul adopției copiilor. Capitolul 1 tratează evoluția practicilor și a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
competențe sociale crescute 259. 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive Teoria dezvoltării este o abordare eclectică, ai cărei autori au împrumutat în mod conștient o serie de elemente din alte abordări teoretice 260, în încercarea de a descrie și a explica, procesele de schimbare în interiorul familiei, de-a lungul unor stadii înscrise într-un ciclu al vieții familiale. Succesiunea stadiilor este determinată pe plan intern de solicitările membrilor familiei (ex. nevoile biologice, psihologice, sociale) iar pe plan extern
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în perioada de acomodare Ca perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a adopta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe care îi considera atei și, prin urmare, lipsiți de orice reper moral: Copiii lor sunt cei mai destrăbălați și din ei ies pungași și omorâtori de oameni care au îngrozit mai ales Parisul"117. Pentru a exemplifica aceasta el descria modalitatea prin care socialiștii își înmormântau morții, preferând, de cele mai multe ori, cremațiunea. Un asemenea subiect îi prilejuia comparația cu realitățile românești în care el se regăsea din plin, la acel moment. Astfel, cimitirul îl percepea ca un oraș de morți
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
veșnicie; îți dai seama cât de deșartă e viața; îți îmblânzești sălbăticia omenească; desfrânarea simțurilor dispare; noi ne renaștem și trăim clipe de adevărați creștini"118. Crematoriul îi apărea astfel ca un spațiu terifiant, determinându-i sentimente de dezgust. El descrie astfel atât ceremonia de la crematoriul parizian, dar și operațiunea propriu-zisă a cremațiunii, ajungând la concluzii amare: "Toată ziua, prietene, am fost trist și m-am gândit la acești oameni nenorociți și rătăciți, care-și îngroapă morții ca pe niște câini
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vedere al opțiunii sale pro cremațiune 121. Explicațiile pe care le vehicula porneau de la ideea că orice discuție/dezbatere despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea sincer că, datorită profilului revistei Gazetei Țăranilor, a "descris în culorile cele mai nereale" subiectul, considerând că face astfel "serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase"122. Însă în timp mărturisea că diversele atitudini, conduite și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acum, rostit de către un cleric ortodox cu ocazia vreunei incinerări (deși Calinic la acea oră fusese caterisit), nu-i știrbește cu nimic semnificația. Ceea ce interesează, în acest caz, nu sunt formulele elogioase pe care arhimandritul le-a utilizat pentru a descrie viața și activitatea defunctei (fiică de preot, sora marelui filosof Vasile Conta, absolventă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică, dedicându-și apoi viața educării și ocrotirii copiilor și orfanilor). Ce interesează este formula de armonizare, dacă se poate spune
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
corespondent al unei vechi gazete țărănești, am publicat, sub titlul de Scrisori din Paris, impresiile căpătate acolo, între cari a fost și aceia a cremațiunii. Ținând seama de interesul gazetei, al tirajului ei, și al cititorilor cărora mă adresam, am descris în culorile cele mai nereale, anumite chestiuni, între care și pe aceia a cremațiunii, convins fiind că fac un serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase. Dacă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
este niciodată posibilă. Așa cum a stabilit întreaga problematică, barbaria se ivește și se dezlănțuie nu ca simplă oprire a vieții și a dezvoltării sale, ci ca autonegare a acesteia. Înainte de a reveni pentru ultima oară asupra acestei circumstanței finale, să descriem oprirea, în măsura în care ea îmbracă acest aspect, să o descriem așa cum ne este permis să o observăm în lumea de astăzi pentru a vedea, tocmai, cum ea nu este niciodată o simplă oprire, ci este deja respingere și inversare. Această lume
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se ivește și se dezlănțuie nu ca simplă oprire a vieții și a dezvoltării sale, ci ca autonegare a acesteia. Înainte de a reveni pentru ultima oară asupra acestei circumstanței finale, să descriem oprirea, în măsura în care ea îmbracă acest aspect, să o descriem așa cum ne este permis să o observăm în lumea de astăzi pentru a vedea, tocmai, cum ea nu este niciodată o simplă oprire, ci este deja respingere și inversare. Această lume este lumea științei, a științei galileene care a îndepărtat
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]