7,054 matches
-
despre opera lui. P. vine, prin structura specială a cărții, în întâmpinarea tuturor. Romanul începe cu faptele petrecute în planul existenței (deșteptarea conștiinței individuale în mijlocul familiei) și dezbate în primele capitole o temă ce a intrat și în epica propriu-zisă: despărțirea de familie, evadarea din lumea țărănească. Despărțirea de familie este, în primul rând, despărțirea de părintele autoritar. Mitul paternității este reluat aici din alt unghi. Tatăl mai apare o dată mișcându-se, stângaci, în hainele unui mare personaj. Moromețianismul a devenit
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
specială a cărții, în întâmpinarea tuturor. Romanul începe cu faptele petrecute în planul existenței (deșteptarea conștiinței individuale în mijlocul familiei) și dezbate în primele capitole o temă ce a intrat și în epica propriu-zisă: despărțirea de familie, evadarea din lumea țărănească. Despărțirea de familie este, în primul rând, despărțirea de părintele autoritar. Mitul paternității este reluat aici din alt unghi. Tatăl mai apare o dată mișcându-se, stângaci, în hainele unui mare personaj. Moromețianismul a devenit, ca și donquijotismul, bovarismul, o atitudine umană
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
începe cu faptele petrecute în planul existenței (deșteptarea conștiinței individuale în mijlocul familiei) și dezbate în primele capitole o temă ce a intrat și în epica propriu-zisă: despărțirea de familie, evadarea din lumea țărănească. Despărțirea de familie este, în primul rând, despărțirea de părintele autoritar. Mitul paternității este reluat aici din alt unghi. Tatăl mai apare o dată mișcându-se, stângaci, în hainele unui mare personaj. Moromețianismul a devenit, ca și donquijotismul, bovarismul, o atitudine umană, determinabilă, un stil de existență. După ce a
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
ea în stilul eroilor dostoievskieni - eu am în mine și ceva grosolan”, însă căința e scurtă și, după oarecare timp, violența și grosolănia pun din nou stăpânire pe ea. Femeia intratabilă îl iubise însă pe Petrini doi ani (cât durase despărțirea de Petrică Nicolau), fusese extraordinară, și Petrini, bărbatul îndrăgostit, nu înțelege ce s-a petrecut cu femeia pe fața căreia apăruse, atât de promițător, lumina simbolică. Matilda are o forță de mistificare neistovită, în ea renaște, periodic, „blestemata chestiune insolubilă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Înfrânt în viața socială, înfrânt de mai multe ori în iubire, filosoful, care nu încetează să se gândească la gnoză și la noua lui religie, află în scriitură o bucurie recuperatoare. Realizarea în spirit, sugerează naratorul, poate fi șansa noastră. Despărțirea de Suzy este fatală, chiar atunci când Petrini, după doi ani de detenție, o regăsește și îi află adevărata identitate. Femeia își pierduse fascinația. Sinceră, fixată într-o structură determinabilă, Suzy devine o femeie comună. Fără fantezie, feminitatea ei e mediocră
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
20; Pompiliu Marcea, Prețul cuvântului, FLC, 1980, 21; Mircea Iorgulescu, O mare conștiință, RL, 1980, 21; Valeriu Cristea, Paginile cele mai necesare, RL, 1980, 21; C. Stănescu, Un film scris de Marin Preda, „Scânteia”, 1980, 11 742; Augustin Buzura, Imposibila despărțire, CNT, 1980, 21; Ștefan Aug. Doinaș, Marin Preda ca amintire, VR, 1980, 5-6; Marian Popa, Marin Preda - un scriitor universal, TBR, 1980, 183; Nora Iuga, Wenig Zeit, den Himmel anzuschen, „Volk und Kultur”, 1980, 6; Al. Călinescu, Finalitatea confesiunii, FLC
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Andrei Grigor, Marin Preda-incomodul, Galați, 1996; Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Iași, 1996; Cornel Munteanu, Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Adrian Dinu Rachieru, Marin Preda. Omul utopic, București, 1996; S. Damian, Să închizi politicos ușa la plecare. Postscriptum la despărțirea de Marin Preda, ALA, 1997, 361-364; Cornel Ungureanu, De la văduvele abuzive la fetițele vesele, LCF, 1998, 28, 30; Dicț. analitic, I, 161-164, 281-284, II, 175-178, 260-263, III, 97-102, IV, 377-379; Glodeanu, Dimensiuni, 35-46; Simion, Fragmente, I, 358-362, II, 261-273; Alexandru
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
într-o încercare de dialog cu absolutul. E o lirică invocând mila Tatălui ceresc și iertarea. Ciclul care dă titlul volumului este un recviem, o suită de psalmi pentru „fiul Victoriei cel mare”, care se pregătește pentru lungul drum al despărțirii de cei apropiați: „Să vă-mbrăcați în alb și în albastru. Să nu vă irosiți lacrimile”. Cartea mai conține o selecție severă din versurile publicate între 1966 și 1972, sub titlul Urc drumul nașterii din nou. Ca prozator, S. își
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
și oameni”, VR, 1957, 9; Piru, Panorama, 333-338; Nicolae Manolescu, Amintiri despre scriitori, CNT, 1969, 42; Alex. Ștefănescu, „Sanda”, LCF, 1972, 1; Mihai Minculescu, „Circul”, RL, 1972, 48; Piru, Varia, I, 402-404; Popa, Dicț. lit. (1977), 544; Pericle Martinescu, La despărțirea de un prieten, RL, 1994, 29; Lovinescu, Sburătorul, IV, passim; Popa, Ist. lit., I, 269-270; Dicț. scriit. rom., IV, 441-442. N. Br.
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
alterate prin textele de directivă politico-ideologică sau de teorie literară ad-hoc, fie asupra scriitorilor de prim-plan, cu antologări abundente de texte supuse șabloanelor, următoarele tomuri relevă competiția dintre generații (anul 1954), triumful realismului socialist, bilanțurile și prioritățile tematice succesive, „despărțirea” de Titu Maiorescu și de autonomia esteticului, stadiul discursului critic la Congresul Scriitorilor din 1956, anexarea propagandistică a unor concepte - bunăoară clasicul -, sinusoidele unor glorii, războiul cu diaspora, stadiile recuperării și „valorificării moștenirii literare” și ale reintegrării unor veterani ostracizați
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
ale adolescenței pe fundalul unei ambianțe citadine și naturale bine conturate și prin comunicarea acestor tulburări în autenticitatea lor. Anxietăți de sorginte erotică, primele înfiorări în prezența celuilalt sex, întâile îndrăgostiri, primele suspiciuni, așteptări frustrate, orgolii rănite, gelozii, certuri, împăcări, despărțiri se desfășoară nespectaculos, nepatetic, fără efuziuni lirice, cum se întâmpla în La Medeleni de Ionel Teodoreanu, și tocmai prin aceasta liric la modul sobru, interior, pătruns de o poezie a vârstei critice, a schimbării, a așteptării, având afinități cu cea
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
familie, de țară și de conaționali, la care se adaugă stresul provocat de luptele militare, alarme, atacuri, nenumărate alte privațiuni. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, viața într-o nouă colectivitate organizată poate compensa într-o oarecare măsură despărțirea de familie și de țară. Dar la această separare se adaugă torturile fizice, foamea, condițiile de viață deosebit de grele, subnutriția, presiunile psihice legate de universul concentraționar, nesiguranța destinului personal. Pentru populația civilă, războiul este cauza dezorganizărilor sociale și familiale, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de comunicare, instabilitate emoțională cu iritabilitate și explozii de mânie, insomnii, depresivitate, fenomene isterice, anxietate; tulburări somatice și psihosomatice: boală ulceroasă, hipertensiune arterială, distonii neurovegetative, afecțiuni ginecologice și de dinamică sexuală, anorexie sau bulimie. tulburări de comportament social: separare sau despărțirea partenerilor, abandonul familial, relații extraconjugale, conduite de refugiu sau izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Atitudinea față de nevrozele conjugale trebuie diferențiată de la caz la caz, în funcție de caracteristicile proprii fiecărui grup familial. Din punct de vedere terapeutic și psihoprofilactic, se va avea în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Herskovits, O. Koenig). Conflictele ce apar în aceste situații se desfășoară pe mai multe planuri: social, psihologic, lingvistic, cultural, religios, moral, economic. Se instituie o dificultate de comunicare între individ și noul mediu socio-cultural, care va duce la izolarea acestuia. Despărțirea de patria, familia și comunitatea social-umană de origine constituie factori psihotraumatizanți majori, care generează dificultăți de adaptare psihosocială, de integrare în noua comunitate umană, de asimilare a unui model de comportament nou. Fenomenul se produce în situațiile de exil, expatriere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
didactice (exemple): Exerciții și jocuri de dezvoltare a auzului fonematic, de conștientizare a legăturii dintre fonem și grafemul corespunzător (activitățile se pot organiza sub forma de joc) Exerciții de conștientizare a structurii cuvântului metoda globală (analiza cuvântului cuvânt cu sens despărțire în silabe identificarea literelor - identificarea sunetelor corespunzătoare cuvânt cu sens). Exerciții de identificare a ordinii silabelor în structura cuvintelor (se vor utiliza cuvinte cu sens bisilabice). Exerciții de exprimare corectă orală și scrisă cu utilizarea unor materiale didactice de suport
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
la exersarea și dezvoltarea facultăților spirituale ale elevilor. Acestea nu trebuie să plictisească și nici să-i copleșească pe elevi. În școala generală se pot aborda diverse tipuri de exerciții: ortografice și de punctuație, sub formă de copiere sau dictare, despărțire în silabe a unor cuvinte cuprinse în textul dat, înlocuirea unor termeni, trecerea unor cuvinte de la o formă gramaticală la alta etc. De orice factură ar fi, exercițiile de dictare sau autodictare nu au eficiență dacă nu sunt analizate și
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
I, 317-322; Caraion, Pălărierul, 312-316; Manu, Eseu, 99-104; Lit. rom. cont., I, 378-380; Francisc Păcurariu, Un profil liric inconfundabil, RL, 1982, 52; Francisc Păcurariu, Semnele trecerii, LCF, 1985, 8; Ion Pop, Poetul „Zborului prin subcuvinte”, ST, 1985, 3; Emil Manu, Despărțirea de Victor Torynopol, VR, 1985, 8; Popa, Ist. lit., II, 386; Dicț. scriit. rom., IV, 587-588. A. Ml.
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
renunță la formele tradiționale de seducție. Va trece timp până va fi înțeleasă cum trebuie. În 1967 S. călătorește în Franța, în 1968 în Cehoslovacia. În 1969 scoate Necuvintele, urmate în 1970 de volumul În dulcele stil clasic. Este semnul despărțirii sale de neomodernitate. Un manifest indirect postmodernist. Poetul face o teorie puțin sofisticată a „necuvintelor”, care ar trebui să fie altceva decât cuvintele obișnuite. Noțiunea ca atare dă și azi bătaie de cap criticilor literari. Între 1971 și 1973 S.
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
leapădă poezia de cuvintele pe care, în fapt, le folosește din disperare? S. dă unele lămuriri, dar în stilul lui evaziv metaforic - un prim sofism în care cade, căci teoria necuvintelor o formulează prin cuvinte bine puse în frază. Concluzia: despărțirea de modernitate începe, în cazul lui, prin reciclarea stilurilor tradiționale (În dulcele stil clasic) și prin respingerea ideii de poezie ca artă a cuvântului. Se poate reține că poezia așa cum o gândește tânărul S. nu seamănă, dintre formele modernității, nici
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
tezist, cu antiteze marcate ideologic (comuniști și legionari, eroism și ticăloșie etc.), așa cum vor fi și Baladă pentru locotenent (1975), Înfrângerea lui Thanatos (1977), Paloma și taifunul (1979) și Sărutul meu pentru întreaga lume (1982). Povestirile și nuvelele din Noaptea despărțirilor (1980) sunt, în mare parte, localizate în lumea satului sau a periferiei orașului: muncitori la căile ferate, lucrători cu ziua la câmp, tineri fără căpătâi, dar inimoși, proveniți din orfelinate. Un ciclu alcătuit din volumul Titus Bostan și ziditorii lumii
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
absurdul și umorul negru. SCRIERI: Drum spre liniște, București, 1965; Ultima declarație, București, 1967; Nopți albe la judiciar, București, 1972; Zborul harpiilor, București, 1972; Baladă pentru locotenent, București, 1975; Înfrângerea lui Thanatos, București, 1977; Paloma și taifunul, București, 1979; Noaptea despărțirilor, cu o prezentare de Fănuș Neagu, București, 1980; Titus Bostan și ziditorii lumii, București, 1981; Sărutul meu pentru întreaga lume, București, 1982; Titus Bostan și stupina cu viespi, București, 1984. Repere bibliografice: Anton Bălan, Întrebare fără răspuns. Căderea lui Thanatos
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
lui Amor. În mod fericit, tiparele nu reușesc să înăbușe întotdeauna accentele mai personale ale expresiei sentimentului: jocul de impulsuri contradictorii ale sufletului îndrăgostit, surprins cu naturalețe în Adevărata iubire, timbrul aproape folcloric al laudei iubirii în Călătoria sau în Despărțirea (Cântec românesc), gingășia unor imagini din Zâna de plăcut, La espresia fisionomiei unei fetițe, Măsura gurei. Față de discursivitatea din La Amor sau din Iubirea-n veci, pline de generalități plate, invocarea gesturilor, notația neatenuată a senzației aduc o sevă lirică
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
literelor române ale începutului de secol ca spațiu de receptare și gestație a celor mai noi idei ivite în cultura europeană. Astfel, într-un articol din 1913 atrage atenția asupra multiplelor fațete ale avangardei pe cale de a se naște, proclamând despărțirea de simbolism (Literatura rusă. Poeții. Futurism. Acmeism. Adamism. Curente noi), iar altundeva („Facla”, 1914) semnalează necesitatea ca literatura noastră să se ralieze noilor orientări, „simultaneism, unanimism, futurism, paroxism, dinamism, withmanism”, a căror trăsătură comună este identificată ca fiind „Individualitatea - singurul
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
46; Cosma, Romanul, I, 294-295; Mikó Ervin, Întâlnire cu anul 2000, Cluj-Napoca, 1989, 194-202; Ion Cocora, „Regina Iocasta”, TR, 1991, 12; Valentin Silvestru, În sfârșit, un debut dramaturgic!, RL, 1991, 14; Constantin Zărnescu, RRI, IV, partea II, 530-537; Ovidiu Pecican, Despărțirea de adolescență, TR, 1993, 9; Steinhardt, Monologul, 225-229; Ulici, Lit. rom., I, 439-440; Petria, Vâlcea, 427-429; Constantin Cubleșan, Constantin Zărnescu - 50, ST, 1999, 3-4; Ghițulescu, Istoria, 467-469; Popa, Ist. lit., II, 858; Dicț. scriit. rom., IV, 867-868; Firan, Profiluri, II
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
Pot să spun acum, la sfârșit, că acest proiect i-a reușit lui Mircea Zaciu în ciuda atâtor accente subiective care ne pot irita. Mărturisește într-un rând că vrea să scrie o carte pe care s-o numească Exercițiu de despărțire (sugestie venită, desigur, de la Cioran). A și scris-o: este chiar această meticuloasă și extraordinară cronică a deceniului satanic, din care a eliminat aproape complet, în chip voluntar, speculațiile asupra diarismului. A rămas doar cronica evenimentelor mărunte, reflecțiile morale, portretele
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]