4,964 matches
-
gândirii contemporane sau o sumbră aventură a avangardelor sale intelectuale. Nu trebuie să fim nietzscheeni pentru a recunoaște că fantoma sa rătăcește oarecum pretutindeni în cultura vremii noastre. Nici nu trebuie să ajungem să gândim, împreună cu Heidegger, că nihilismul este devenirea însăși a istoriei occidentale, pentru a recunoaște că "cel care nu a experimentat pe propria-i piele enorma putere a Nimicului și nu a fost tentat de acesta cunoaște foarte puțin epoca noastră"249. Nihilismul un cuvânt rezervat până nu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și a dus la căderea ideologiilor, învățându-ne astfel să menținem acea prudență rațională a gândirii, acea paradigmă de gândire sinuoasă și prudentă, care ne face capabili să navigăm fără echipament de bord printre stâncile din marea precarietății, în traversarea devenirii, în trecerea de la o cultură la alta, în negocierea dintre un grup de interese și altul. După căderea transcendențelor și intrarea în lumea modernă a tehnicii și a maselor, după coruperea domniei legitimității și trecerea la cea a convenției, singura
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o lume caracterizată de bogăție și prosperitate, occidentalii au început să perceapă problema supraviețuirii ca de la sine rezolvată, motiv pentru care s-a făcut trecerea de la preocupările axate pe asigurarea hranei și a securității fizice la unele superioare, asociate cu devenirea ființei umane, exprimarea sinelui și calitatea vieții. În ultimele șase-șapte decenii s-a constatat o trecere de la valorile tradiționale la cele rațional-seculare în aproape toate societățile industriale prin intermediul procesului de modernizare 190. Inglehart a observat că atunci când o societate și-
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
to cultural and original nature, Oxford England: Delta Books, 1966. Ogien, Albert, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002. Otovescu, Dumitru, Cultură, personalitate vocație în concepția lui Constantin Rădulescu-Motru, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1990. Otovescu, Dumitru, Sociologia culturii românești (Geneză și devenire: 1821-1944), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1992. Otovescu, Dumitru (coord.), Sociologia culturii românești. Antologie, Editura Beladi, Craiova, 2006. Otovescu, Dumitru, Sociologie generală, ediția a V-a, Editura Beladi, Craiova, 2009. Otovescu, Dumitru (coord.), Sociologia culturii. Antologie autori străini, ediția a II
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
4. În ce constă importanța Sibiului în ansamblul Ardealului? Cât este de important Sibiul pentru Ardeal? • Argumentele pot fi de orice natură, politică, administrativă, istorică • Trimiteri se pot face la viața culturală a orașului, personalități, școli etc. 3. ISTORIA ȘI DEVENIREA SIBIULUI (10 MIN) Obiective: • Stabilirea unor repere istorice de evoluție a Sibiului • Descoperirea interesului sibienilor față de propriul trecut și descrierea apartenenței istorice • Descrierea perioadei de regim comunist și surprinderea schimbărilor de după 1989 3.1. Pentru sibieni, cât este de importantă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
economic și instituțional 3.6. Care sunt cele mai importante repere istorice ale orașului? • Ce este cel mai cunosc din istoria Sibiului? • Care sunt evenimentele cu care se mândresc cel mai tare sibienii? • Care au fost momentele de cotitură în devenirea Sibiului? 3.7. Cum apreciați și explicați procesul de dezvoltare (economică, socială, culturală) al Sibiului, manifestat în ultimii ani? • Care sunt cauzele acestuia? • Cine este implicat în reconstrucția orașului? • Meritele administrației, ale cetățenilor, ale instituțiilor 4. VALORI ȘI REPERE CULTURALE
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
600 de subiecți de 14 ani și peste. Raportul este disponibil și în format electronic, la adresa: http://www.psihologia online.ro/ download/lucrari /L010 AccesInternet.pdf 37 Richard T. Schaefer, op. cit., p. 63. 38 Dumitru Otovescu, Sociologia culturii românești (Geneză și devenire: 1821-1944), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1992, p. 34. Gânditorii români care au contribuit semnificativ la tratarea raportului dintre cultură și civilizație și, care, totodată, sunt menționați în paginile cărții citate, sunt: Constantin Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, Eugen Lovinescu, Titu Maiorescu, Lucian
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
autoritate autentică se întemeiază îndeosebi pe trei calități ale educatorului: competența sa profesională (cât de mult știe să-și „transmită“ știința) bunăvoința (calitatea de a veni în întâmpinarea trebuințelor copilului, acesta să simtă că educatorul său vrea să-i sprijine devenirea) obiectivitatea în aprecierea rezultatelor școlare și a întregului comportament al elevului. În cazul unei astfel de autorități educatorul își atrage stima și chiar dragostea elevului. Numai o astfel de autoritate - întemeiată pe un autentic prestigiu dă încredere elevului în dascălul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și mai ales prin ce mijloace le va transmite elevului, cel care nu deține nimic, care nu este nimic decât ceea ce vrea profesorul. Acest rigorism educativ a determinat apariția unor curente și orientări care se opun intervenției adultului în procesul devenirii copilului. Adepții educației noi, de exemplu, se situează la extrema opusă, susținând că, pentru a se dezvolta, copilul are nevoie de libertate deplină. O astfel de concepție abandonează copilul propriilor sale pulsiuni și influențelor neprevăzute ale mediului. Fără a merge
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în a susține ideea autonomiei, pedagogia nondirectivă recomandă intervenția adultului numai la cererea copilului, în rest, lăsându-i acestuia din urmă libertatea de a-și alege activitățile. Concepțiile amintite limitează foarte mult sau chiar neagă necesitatea intervenției adultului în procesul devenirii copilului (în particular, se neagă sau se limitează foarte mult necesitatea intervenției profesorului în procesul devenirii elevului). În realitate însă, autonomia elevului nu implică în nici un caz absența sau pasivitatea profesorului. Dimpotrivă, ea pretinde ca profesorul să fie foarte activ
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lăsându-i acestuia din urmă libertatea de a-și alege activitățile. Concepțiile amintite limitează foarte mult sau chiar neagă necesitatea intervenției adultului în procesul devenirii copilului (în particular, se neagă sau se limitează foarte mult necesitatea intervenției profesorului în procesul devenirii elevului). În realitate însă, autonomia elevului nu implică în nici un caz absența sau pasivitatea profesorului. Dimpotrivă, ea pretinde ca profesorul să fie foarte activ în împlinirea sarcinii sale de-a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acordarea timpului necesar discuției, activităților alături de mine." Atitudinale Manifestarea încrederii. Nu mă bat la cap ca să învăț, pentru că au încredere în mine." Revoltă. "V-ați gîndit vreodată că un părinte poate schimba după propriul plac și în lipsa oricărei discuții cursul devenirii copilului lor, pe motivul că așa este mai bine? Mai bine pentru cine?" Comportamentale Impunerea dialogului. "Părinții mei ar fi preferat să fac un profil mai de viitor ... dar am discutat cu ei și le-am explicat că e mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acest concept sînt următoarele: • Coercitiv legitimarea autorității adulților este realizată prin argumentul superiorității statutare sau existențiale: adulții își impun punctul de vedere chiar dacă tînărul nu-l înțelege sau nu-l acceptă subiectiv; adulții sînt "cei care știu", spre deosebire de ființa "în devenire", fără criterii de apreciere. Observație: stilul de autoritate coercitiv poate fi impus cu claritate, fără ezitări sau tergiversări. • Negociator (persuasiv) constrîngerile parentale apar ca eficace dacă există acordul subiectiv al copilului: trebuie discutat întotdeauna; trebuie arătată motivația lucrurilor; trebuie obținut
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Colecția ACADEMICA 172 Seria Antropologie Coordonatorul seriei este NICU GAVRILUȚĂ. Corina DabaBuzoianu este cadru didactic în cadrul S.N.S.P.A., Facultatea de Comunicare și Relații Publice. A publicat o serie de articole care abordează problema imaginii din perspectiva devenirii, dar și a identității și alterității, cum ar fi: Myths Beyond and Throughout History. A Study on Traditional and Modern Myths, The Communicational Perspective of the Unhistorical Image, Strangers and Aliens in Romanian Medieval World, The Released Image of Political
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a se delimita și diferenția de ceilalți cercetători cu scopul de a-și uni forțele cu alte colective și comuniuni științifice și nu numai. Sunt formulate aspecte distincte ale subiectului într-un limbaj de superior nivel epistemic, vorbindu-se despre devenirea subiectului întru ființă prin imagine, indiferent că acesta se referă la propria persoană, la celălalt sau la oricare alt obiect. Cartea stârnește interes pentru că imaginea este redată în dinamica sa. Debutează cu arhetipul, continuă cu miturile și simbolurile, pentru a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oricare alt obiect. Cartea stârnește interes pentru că imaginea este redată în dinamica sa. Debutează cu arhetipul, continuă cu miturile și simbolurile, pentru a se ajunge la forme logico-epistemologice. Pentru modul original în care procedează Corina Daba-Buzoianu consemnăm locul arhetipului în devenirea imaginii. Deși acesta este elementul prim, totuși el nu are reprezentări, autoarea etalându-și pronunțatul său simț critic, combătându-i cu argumente sigure pe aceia care consideră arhetipul ca fiind o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin care prinde
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin care prinde viață, sunt imagini. Argumentele elaborate de Eliade și Jung, ne asigură Corina Daba-Buzoianu, deși sunt interesante pentru investigarea de arhetipuri și a formelor sale constituite istoric, ignoră faptul că acestea se sustrag istoriei, conținutul lor rămânând în afara devenirii. Aspectele filosofice importante și actuale sunt prezente în legătură cu raportul dintre identitate și alteritate, argumentându-se că imaginea lumii și a obiectelor, indiferent de natura acestora, este în strânsă legătură cu percepția individului despre sine în corelare cu elementele care intră
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre sine în corelare cu elementele care intră în componența identității sale. Discuțiile sunt purtate cu ajutorul unei bibliografii actuale și originale care slujește perspectiva unei fenomenologii a imaginii, a identității și alterității, cu ajutorul cărora este elaborat conceptul de construcție supusă devenirii, pentru a fi abordată problema devenirii întru celălalt, proces complex, analizat sub cele mai importante aspecte. Se ajunge la concluzia că acest raport poate fi supus unor interpretări logice pe baza raporturilor de contrarietate, subcontrarietate și supraordonare. De exemplu, situația
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care intră în componența identității sale. Discuțiile sunt purtate cu ajutorul unei bibliografii actuale și originale care slujește perspectiva unei fenomenologii a imaginii, a identității și alterității, cu ajutorul cărora este elaborat conceptul de construcție supusă devenirii, pentru a fi abordată problema devenirii întru celălalt, proces complex, analizat sub cele mai importante aspecte. Se ajunge la concluzia că acest raport poate fi supus unor interpretări logice pe baza raporturilor de contrarietate, subcontrarietate și supraordonare. De exemplu, situația în care, prin imagine, celălalt dobândește
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginii cu instrumente care depășesc granițele unei singure paradigme. Astfel, morfologia imaginii presupune identificarea legității acesteia și analiza mecanismelor ei, prin intermediul unei investigații interdisciplinare. Lucrarea își propune să descompună imaginea pentru a ajunge la elementul ei prim arhetipul și la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip. De
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginea de stereotip, pentru a sublinia caracterul dinamic al primei și cel imuabil al celei de-a doua. Abordarea lui Brachfeld deși rămâne interesantă, trebuie înțelească în contextul epocii pentru că, așa cum vom vedea, toate formele și structurile imaginii sunt supuse devenirii, chiar dacă uneori se opun cu îndârjire schimbării, și, prin urmare, sunt dominate de o dinamică internă. Dacă primele studii în domeniu au fost realizate prin intermediul psihologiei sociale, ulterior, acestea au fost conturate de literatura comparată, imagologi ca Hugo Dyserinck și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Imaginea între inconștient și conștient propune o incursiune în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia, aplicând raționamentele logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice, cu scopul de a descoperi devenirea acestora în logic și istoric. În acest sens, capitolul implică o analiză a unor mituri din cadrul civilizațiilor primare, comparativ cu mituri istorice și moderne pentru a stabili în ce măsură se poate discuta despre o dimensiune arhetipală a imaginii. Analiza realizată evidențiază
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de factori sociali, culturali și istorici, va dobândi soluții și răspunsuri prin semnificațiile pe care miturile și simbolurile le vor oferi. Capitolul al treilea, Identitate, alteritate, imagine punctează două mari abordări asupra identității și alterității: perspectiva ontologică și cea a devenirii. Din acest punct de vedere, identitatea, pe care o vom considera ca fiind ansamblul de trăsături care definesc individul, și alteritatea, despre care putem spune că reunește elementele care-l particularizează pe celălalt, le vom analiza în funcție de felul în care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care conținutul lor atribuie semnificații unui obiect. Astfel, deși este valorizată și perspectiva ontologică asupra identității și alterității, un punct important din cadrul analizei este acordat autorilor care privesc identitatea și alteritatea drept construcții și, prin urmare, procese care se supun devenirii. Analizând ambele perspective, capitolul propune o investigare interdisciplinară a identității și alterității, întrucât sunt termeni care definesc ființa umană, care este foarte greu, dacă nu imposibil, de înțeles doar din unghiul unui singur domeniu. Astfel, Identitate, alteritate, imagine propune ca
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
definesc ființa umană, care este foarte greu, dacă nu imposibil, de înțeles doar din unghiul unui singur domeniu. Astfel, Identitate, alteritate, imagine propune ca punctul de plecare în studiul identității și alterității să aibă în vedere ideea unor structuri supuse devenirii, transformării, fiind în strânsă legătură cu situațiile istorice și depinzând de mentalitățile unui grup și ale unei epoci. Identitatea și alteritatea sunt legate de interacțiunea unei serii de factori precum familie, religie, clasă, gen, regiune, segment de vârstă, naționalitate, însă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]