3,462 matches
-
obișnuită pentru un tip de vorbire sau folosirea simultană a normelor de pe mai multe niveluri și uzarea simultană de mai multe niveluri ale limbii este, în ultimă instanță, tot o "deviere" de la normă și o selecție, numai că nu înseamnă devierea de la orice normă, cum se întîmplă în formulări de tipul: Foaie verde de albastru, Mă doare un cal măiastru (Nichita Stănescu). În asemenea circumstanțe, expresivitatea poate avea mai multe aspecte: o încălcare a normalității, adică a unei anumite norme în favoarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aspecte: o încălcare a normalității, adică a unei anumite norme în favoarea alteia, și o încălcare a normativității, adică a tuturor normelor limbii, și trecerea în virtualitate. În această perspectivă trebuie înțeleasă precizarea lui Eugen Coșeriu: "nimeni nu poate caracteriza ca deviere sau ca selecție, în cazul limbii române, limba lui Eminescu, fiindcă, dacă considerăm bine această limbă, aceasta este limba română pur și simplu, nimic altceva"107. La fel stau lucrurile în cazul lui Creangă, lui Sadoveanu sau în cazul oricărui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în raport cu alte stiluri, dar subordonate sistemului și normei limbii, precum și elemente nemarcate, caracteristice limbii în general sau prezente și la alte stiluri. Un stil reprezintă astfel, în primul rînd o variație prin selecție și, în mică măsură, o variație prin deviere (variația prin deviere fiind specifică numai unora dintre stilurile funcționale). Pentru a determina identitatea unui stil funcțional, identitate care permite și stabilirea momentului în care el a devenit specific unei limbi literare, după constatarea însumării de elemente marcate și nemarcate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dar subordonate sistemului și normei limbii, precum și elemente nemarcate, caracteristice limbii în general sau prezente și la alte stiluri. Un stil reprezintă astfel, în primul rînd o variație prin selecție și, în mică măsură, o variație prin deviere (variația prin deviere fiind specifică numai unora dintre stilurile funcționale). Pentru a determina identitatea unui stil funcțional, identitate care permite și stabilirea momentului în care el a devenit specific unei limbi literare, după constatarea însumării de elemente marcate și nemarcate, trebuie stabilite palierele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a schimbării, și Alexandru Philippide 194 afirma că în limbă au loc permanent creații, care realizează evoluția, prin variabilitate, prin selecție și, apoi, prin generalizare, potrivit modelului teoriei darwiniste. Actualizarea repetată a unui sunet, de exemplu, determină o "alunecare" (= o deviere) a sunetului ocazional față de "sunetul uz" (= fonem), iar această alunecare dacă se manifestă în mod repetat în aceeași direcțe provoacă la un moment dat schimbarea sunetului inițial în altul 195. Dar, precizează Philippide, deși pornesc ca fenomene naturale și inconștiente
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de expresie, este un act exclusiv mental și, prin urmare, nu poate avea decît determinări finaliste"196. În acest mod, inovația, momentul inițial al schimbării, care poate produce sau nu o schimbare lingvistică (uneori rămînînd numai la stadiul de simplă deviere într-o folosire singulară întîmplătoare), are alt statut decît adoptarea și, s-ar putea spune, este de altă natură, fiindcă nu mai poate avea determinări de aceeași natură. Despre două faze în schimbarea lingvistică vorbea și Karl V o s
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
generație. Impus prin activitatea voinței normative și prin acordul social, aspectul limbii de cultură (un aspect comun, generalizat și unitar) exercită o acțiune coercitivă asupra membrilor comunității, nu în sensul că ar exclude creația individuală, inovația, ci prin faptul că devierea de la aspectul normat și comun, raportată la indicii de corectitudine, nu are decît în mică măsură posibilitatea de a se generaliza, rămînînd de obicei o trăsătură a stilului individual. Prin acțiunea voinței normative s-a produs trecerea din accidență în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
negocieri (Nye, 1987, pp. 382-401). Încercările de a endogeniza formarea preferințelor demonstrează că analiza alegerii raționale poate fi versatilă. Totuși, Keohane recunoaște că această abordare a analizei formării preferințelor statului privilegiază un cadru raționalist, prin aceea că cere justificări pentru devierea de la asumpțiile sale fără să ceară, în mod simetric, ca raționalismul să justifice interesele și identitățile actorilor cu care își începe analiza (Keohane, 1996, p. 473). Hasenclever ș.a. fac o observație asemănătoare atunci când observă că încercările de a endogeniza formarea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
important al libertății. În cadrul filosofiei atomiste, Epicur a explicat orice fenomen sau fapt în mișcarea atomilor. Dacă la predecesorul său, Democrit, atomii, în căderea lor pe verticală, săvârșeau numai mișcări rectilinii, strict determinate, necesare, Epicur introduce un element nou: ideea devierii spontane a atomilor, deviere ce sugera posibilitatea unor evoluții non-necesare a evenimentelor, constituind , deci, o premisă ontologică pentru afirmarea libertății în lumea reală. Concepând omul ca un corp format din atomi, Epicur considera că posibilitatea atomului de a evolua în afara
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
filosofiei atomiste, Epicur a explicat orice fenomen sau fapt în mișcarea atomilor. Dacă la predecesorul său, Democrit, atomii, în căderea lor pe verticală, săvârșeau numai mișcări rectilinii, strict determinate, necesare, Epicur introduce un element nou: ideea devierii spontane a atomilor, deviere ce sugera posibilitatea unor evoluții non-necesare a evenimentelor, constituind , deci, o premisă ontologică pentru afirmarea libertății în lumea reală. Concepând omul ca un corp format din atomi, Epicur considera că posibilitatea atomului de a evolua în afara constrângerilor necesității devine posibilitate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile de mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
femei) și poate fi precipitată de: dializă, starea de imunosupresie posttransplant renal, chirurgie abdominală recentă. Clinic, infecția chiștilor hepatici se manifestă prin febră (la >50% dintre pacienți), durere și uneori chiar împăstarea hipocondrului drept, creșterea VSH-ului și leucocitoză cu devierea la stânga a formulei leucocitare. Această simptomatologie este nespecifică și uneori diagnosticul poate fi orientat eronat spre o infecție a chiștilor renali. Specific pentru localizarea hepatică este creșterea fosfatazei alcaline, a bilirubinei și aspartataminotransferazei. Diagnosticul la un pacient febril cu ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
aceea, Polonia și coridorul Danzig trebuiau înghițite", scria W. Churchill 661. În termeni practici, Hitler pretindea extinderea Germaniei către Rusia și Balcani. Polonia trebuia suprimată cât mai repede, iar partea europeană a Rusiei, colonizată 662. Programul lui Hitler reprezintă o deviere extremă de la ideea de Kulturnation. Accentele sale extermiste propun o viziune originală asupra universalității națiunii culturale: "Respingând principiile democratice parlamentare, noi susținem dreptul popoarelor de a-și determina propria lor viață. ... Vom ști din nou ce este libertatea, atunci când îi
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și șantaj sunt capabile să supraviețuiască în haos. Ceea ce s-a și întâmplat: jefuirea sălbatică a resurselor, batjocorirea legii, instabilitate politică, creștere economică de fațadă, pe banii repatriați ai "căpșunarilor", abandonarea cinică a intereselor provinciei (pentru a nu da prilejul devierii discuției spre chestiuni marginale, tehnică tipică colaboratorilor sau ofițerilor poliției politice a dictaturii, care dinamitează discuțiile din mass-media, am evitat termenul mai realist de "provincii") în favoarea unui centru corupt și generator de putere convertibilă imediat în avantaje. Faptul că justiția
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cîteva hectare, era săracă și folosită ca islaz pentru vite. Dintre cele două unghiuri de jos ale poienei se Întind tot spre sud, două dealuri: unul, din unghiul dinspre răsărit, care se numește, Dealul Radovanului, se Întinde cu o mică deviere tot spre răsărit, la locul numit „ curmătura ” pînă la șoseaua Motru-Baia de Aramă, terminîndu-se cu un cap, sprijinit spre șosea cu denumirea de „ Cuca ”. Între primul deal și dealul Radovanului se Întinde pînă la șosea, valea Cerveniei, cea mai fertilă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Psiholog. I. Străchinaru. Din statisticile cercetătorilor de specialitate cât și din cazurile depistate pe teren în cadrul celor 2 cabinete din cadrul Spitalului de Copii „Sfânta Maria” Iași, se constată că tulburările nevrotice au o frecvență mai mare în prima copilărie, în timp ce devierile de conduită sunt rar întâlnite înainte de 7 ani marcând o frecvență deosebită în preadolescență și pubertate. Pentru tulburările nevrotice factorul etiologic esențial este de natură psihogenă (mediul familial și școlar - cam 60%) cât și somatogenă (20%) sau de natură mixtă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fi atins dacă predarea este consecvent optimistă, individualizată și orientată pozitiv, asigurând emoții de succes tuturor elevilor. Putem conchide: Așa cum pedagogul reușește încă de la început să formeze la elevi o nouă atitudine față de însușirea limbajului scris, așa se diminuează și devierile comportamentale, se schimbă în general atitudinea lor față de învățătură și față de școală. Astfel sunt create bazele unei atitudini pozitive față de cerințele învățământului, ale unei comportări colegiale a elevilor între ei și ale unui bun raport profesor elev. Cum s-a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
față de învățătură. Diagnosticul provizoriu trebuie să stabilească dacă insuccesul școlar se datorează unor carențe trecătoare sau constituționale ale proceselor psihice, dacă elevul prezintă un intelect de limită inferioară sau ușoară debilitate mintală. Tot în categoria handicapaților trebuie depistați copiii cu devieri de conduită a căror etiologie este multifuncțională, ca și aspect simptomatic, de aceea diagnosticul diferențial va indica devieri de conduită; devieri de comportament; devieri de caracter; tulburări de comportament și nevrotice. Diagnosticarea lor trebuie să depășească cadrul behaviorist de totalitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
proceselor psihice, dacă elevul prezintă un intelect de limită inferioară sau ușoară debilitate mintală. Tot în categoria handicapaților trebuie depistați copiii cu devieri de conduită a căror etiologie este multifuncțională, ca și aspect simptomatic, de aceea diagnosticul diferențial va indica devieri de conduită; devieri de comportament; devieri de caracter; tulburări de comportament și nevrotice. Diagnosticarea lor trebuie să depășească cadrul behaviorist de totalitatea reacțiilor adaptative și să aibă în vedere actul de voință și trăsăturile de caracter formate prin educație. Profesorul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
elevul prezintă un intelect de limită inferioară sau ușoară debilitate mintală. Tot în categoria handicapaților trebuie depistați copiii cu devieri de conduită a căror etiologie este multifuncțională, ca și aspect simptomatic, de aceea diagnosticul diferențial va indica devieri de conduită; devieri de comportament; devieri de caracter; tulburări de comportament și nevrotice. Diagnosticarea lor trebuie să depășească cadrul behaviorist de totalitatea reacțiilor adaptative și să aibă în vedere actul de voință și trăsăturile de caracter formate prin educație. Profesorul dr. I. Străchinaru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelect de limită inferioară sau ușoară debilitate mintală. Tot în categoria handicapaților trebuie depistați copiii cu devieri de conduită a căror etiologie este multifuncțională, ca și aspect simptomatic, de aceea diagnosticul diferențial va indica devieri de conduită; devieri de comportament; devieri de caracter; tulburări de comportament și nevrotice. Diagnosticarea lor trebuie să depășească cadrul behaviorist de totalitatea reacțiilor adaptative și să aibă în vedere actul de voință și trăsăturile de caracter formate prin educație. Profesorul dr. I. Străchinaru, diferențiază manifestările comportamentale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
O importantă subliniere făcută de autor este aceea asupra diagnosticării unor manifestări nevrotice cum ar fi: anorexia, enurezisul, ticurile, onicofagia care nu trebuie confundate cu tulburări de conduită. Și ceea ce-i foarte util pentru practicienii psihopedagogi este faptul că diagnosticarea devierilor de conduită trebuie făcută în concordanță cu etapele de vârstă, cu semnificația socială și cu simptomul prevalent. Toate aceste manifestări organizate relativ unitar pot fi conchise în atitudini caracteriale cu sens afirmativ sau negativ. De altfel, referatul nu poate fi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de vârstă, cu semnificația socială și cu simptomul prevalent. Toate aceste manifestări organizate relativ unitar pot fi conchise în atitudini caracteriale cu sens afirmativ sau negativ. De altfel, referatul nu poate fi decât o invitație sinceră de a studia cartea „Devierile de conduită la copii” a prof. I. Străchinaru, care este o cercetare interdisciplinară de real folos. Cât privește handicapul auditiv studiat de surdologie, care presupune o discriminare a diferitelor forme, tipuri de pierderi și tulburări ale auzului, de diversă complexitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a acordat prea puțină atenție din partea majorității sociologilor și filosofilor, în comparație cu multitudinea de studii pe care aceștia le-au efectuat asupra adevărului (cf. Bok 1978:5; Steiner 1975: 220-222). În majoritatea scrierilor filosofice mințitul este privit mai degrabă ca o deviere decît ca un exemplu de conformare la anumite norme și cerințe. Ținînd cont de obiectivele pe care ni le-am propus în acest studiu, putem trece cu vederea extraordinara literatură filosofică ce are în atenție perechea de propoziții din "Epistola
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un viitor specialist în domeniul educației fizice și a sportului, sistematizarea următoare a tehnicii jocului de fotbal este absolut necesară și indispensabilă: Elementele tehnice ale portarului: 1. Poziția fundamentală; 2. Deplasarea în teren; 3. Prinderea mingii; 4. Boxarea mingii; 5. Devierea mingi;i 6. Blocarea mingii; 7. Repunerea mingii în joc cu mâna; 8. Repunerea mingii în joc cu piciorul. Elemente tehnice ale jucătorilor: a. Preluarea mingii a.1. Preluarea mingii rostogolite cu partea interioară a labei piciorului; a.2. Preluarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]