11,536 matches
-
mai vastă decât simpla dezvoltare economică, a fost principala miză a confruntării dintre cele două sisteme (Pasti, 1995), chiar dacă, ideologic și adesea științific, ele au formulat-o, de-a lungul timpului, în alți termeni (Tismăneanu, 1998). Terenul pe care Occidentul dezvoltat a câștigat confruntarea cu lumea comunistă a fost cel al bunăstării populației. Societățile Europei Centrale și de Est au putut accepta toate aspectele negative ale comunismului ca regim politic, măcar atâta vreme cât socialismul, ca mod de organizare a vieții economice și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și clasa mijlocie, bazându-se pe sprijinul social și politic al altor categorii sociale, în principal noul proletariat urban și țărănimea. Pe la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 se declanșează însă o nouă ofensivă economică și politică a Occidentului dezvoltat, denumită în prezent „globalizare”, care conduce la o nouă creștere a bunăstării populației din societățile capitaliste, dezvoltate și democratice, la restructurarea profundă a societății de tip occidental și, în paralel, la o restructurare la fel de profundă a economiei mondiale. Societățile socialiste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proletariat urban și țărănimea. Pe la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 se declanșează însă o nouă ofensivă economică și politică a Occidentului dezvoltat, denumită în prezent „globalizare”, care conduce la o nouă creștere a bunăstării populației din societățile capitaliste, dezvoltate și democratice, la restructurarea profundă a societății de tip occidental și, în paralel, la o restructurare la fel de profundă a economiei mondiale. Societățile socialiste se dovedesc incapabile să „țină pasul” cu dinamica occidentală. Cauzele sunt multiple, dar cele mai importante sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de tip occidental și, în paralel, la o restructurare la fel de profundă a economiei mondiale. Societățile socialiste se dovedesc incapabile să „țină pasul” cu dinamica occidentală. Cauzele sunt multiple, dar cele mai importante sunt de natură politică - noul tip de societate dezvoltată transformă categoriile sociale care reprezintă baza politică a comunismului în clase sociale minoritare. Tehnologiile bazate pe microelectronică și prelucrarea informațiilor - care restructurează industriile și, totodată, societățile capitalismului dezvoltat - aveau ca rezultat social imediat diminuarea drastică, atât numeric, cât și ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dar cele mai importante sunt de natură politică - noul tip de societate dezvoltată transformă categoriile sociale care reprezintă baza politică a comunismului în clase sociale minoritare. Tehnologiile bazate pe microelectronică și prelucrarea informațiilor - care restructurează industriile și, totodată, societățile capitalismului dezvoltat - aveau ca rezultat social imediat diminuarea drastică, atât numeric, cât și ca importanță socială, a muncitorilor industriali. Societatea postindustrială nu mai seamănă cu cea industrială, iar pentru comunismul politic această schimbare bruscă de direcție a avut efectul de a pune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
coordonate politic, care a inventat socialismul ca formă de organizare socială și economică a societăților. La sfârșitul secolului XX, prăbușirea comunismului în societățile socialiste europene a condus la apariția unei tranziții speciale, care constă în trecerea de la socialism la capitalismul dezvoltat. Denumită „postcomunism”, ea a fost masiv analizată și evaluată, iar concluziile au fost dintre cele mai diferite. Tranzițiile postcomuniste europene au fost tot atât de frecvent considerate un succes pe cât de des au fost privite drept un eșec. Desigur, interesele politice imediate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunismul a fost o problemă globală de primă însemnătate, postcomunismul a fost repede catalogat ca o problematică regională, de prioritate secundară. În perioada în care comunismul s-a prăbușit ca sistem geopolitic european (1989-1990), principalele eforturi politice ale lumii capitaliste dezvoltate erau îndreptate deja în alte direcții prioritare, de la construirea NAFTA (1992) și întărirea Comunităților Europene către securizarea Orientului Apropiat și a piețelor asiatice. Nu a fost o simplă conjunctură. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, pe care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
către securizarea Orientului Apropiat și a piețelor asiatice. Nu a fost o simplă conjunctură. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, pe care noi tindem să îl considerăm cel mai important eveniment geopolitic al secolului, preocupările societăților occidentale dezvoltate rămân orientate prioritar spre cu totul alte perspective, după cum o dovedesc proiecțiile politico-economice ale viitorului (NIC, 2004). Efectul a fost faptul că tranziția postcomunistă a rămas văduvită de cea mai importantă dintre toate componentele sale - proiectul capitalismului postcomunist. Problema a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
răspuns pragmatic unor probleme teoretice fundamentale nesoluționate, aceste instituții au acordat prioritate unor considerente politice - între care „teama de comunism” a jucat un rol important (Zamfir, 2004) - și unora conjuncturale, căci întregul proces depindea de capacitatea de finanțare de către capitalismul dezvoltat a tranzițiilor postcomuniste. Constrângerile de finanțare au jucat, în definitivarea proiectului tranziției către capitalism, un rol mai important decât considerentele teoretice și științifice. Instituțiile internaționale finanțatoare și-au asumat un rol de „vârf de lance”, dar au luat decizia ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
șoc și cele graduale, în materie de rezultate, dar mai ales prin faptul că, în prezent, tranzițiile postcomuniste sunt privite ca succese sau eșecuri ale capitalismului, și nu ale renunțării la socialism. Dintre cei trei factori care, potențial, diferențiază societățile dezvoltate și cele nedezvoltate (Stiglitz, 2001) - informația, cunoașterea și capitalul social și organizațional -, nici unul nu este strict legat de postcomunism. Iată-ne în situația lui Monsieur Jourdain, care a aflat că vorbește în proză fără să o știe. Prea preocupați să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vorbește în proză fără să o știe. Prea preocupați să luptăm împotriva comunismului, am ajuns în capitalism fără să fim conștienți de asta. Este adevărat, tot ce am reușit să facem până acum este un capitalism subdezvoltat, chiar mai puțin dezvoltat decât socialismul pe care l-am părăsit cu un deceniu și jumătate în urmă. Dar este capitalism, iar el a apărut și s-a format în societatea românească prin aportul altor categorii sociale, ceva mai „revoluționare” decât clasa mijlocie a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tranziției postcomuniste, factorii politici și tehnici au interferat. Disponibilitatea capitalului occidental de a investi în țări ale Europei Centrale sau în țările baltice a depins de strategia geopolitică a Occidentului de a integra aceste țări în sistemul instituțional al Vestului dezvoltat. Motivația a fost departe de a fi exclusiv capitalistă. Ea a fost națională în cazul Germaniei de Est, integrată prin efortul investițional al fostei Germanii Occidentale, și geopolitică în cazul țărilor baltice, când efortul investițional al Europei Occidentale a fost
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este astăzi un concept răspândit la nivel european și oficial recunoscut (Diamantopoulou, 2003). „Modelul social european” este menționat frecvent în documentele oficiale ale Uniunii Europene. Concluziile summitului european de la Lisabona (2000) includ recomandarea ca modelul social european, prin sistemul său dezvoltat de protecție socială, să sprijine transformarea societății bazate pe cunoaștere spre realizarea obiectivelor stabilite. Atât documentele summitului european de la Nisa (2000), cât și cele ale summitului european de la Barcelona (2002) au inclus în lista de priorități modernizarea și îmbunătățirea, precum și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel supranațional îl reprezintă pentru suveranitatea națională a statelor membre. Pe de o parte, este vorba despre statele puternice ale bunăstării forțate să își restructureze prin reducere generosul sistem de securitate socială. Pe de altă parte, statele mai puțin dezvoltate nu ar putea face față nici măcar standardelor considerate minimale. Nu în ultimul rând, țările din fostul bloc comunist confruntate cu disparități economice specifice vor bloca potențial procesul de consolidare a spațiului social european (Hagen, apud C. Zamfir, 1995, pp. 244-245
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
menținerea serviciilor de interes general; oportunități egale și lupta împotriva discriminării (Vaughan-Whitehead, 2003, pp. 6-10). O altă caracteristică a modelului european este lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale prin diferite măsuri precum mobilizarea resurselor spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate. (Comité économique et social européen, 2004, p. 14). Schimbările din politica socială europeană nu sunt mereu orientate spre diminuarea drepturilor sociale, iar reacția defensivă a statelor membre, dar și a actorilor cu orientare socială a reușit să readucă în discuție
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Unic European, în 1986. Se recunoștea practic faptul că disparitățile dintre regiuni au cauze structural economice și că statele nu-și pot rezolva singure aceste probleme. În mod surprinzător, discrepanțele cele mai mari între regiuni apar în interiorul statelor celor mai dezvoltate. În 1989 apare Community Support Framework (Cadrul de Sprijin Comunitar - CSC), care presupune administrarea fondurilor la nivel european. Se acordă, astfel, prioritate finanțării din fondurile structurale regiunilor cu un nivel scăzut de dezvoltare, pentru realizarea schimbărilor structurale în economie. Astfel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Comunitar - CSC), care presupune administrarea fondurilor la nivel european. Se acordă, astfel, prioritate finanțării din fondurile structurale regiunilor cu un nivel scăzut de dezvoltare, pentru realizarea schimbărilor structurale în economie. Astfel, deși aparent este un ajutor acordat regiunilor mai puțin dezvoltate, fondurile structurale au apărut la un moment dat în evoluția UE ca o necesitate pentru menținerea și extinderea acesteia. Abordarea regională este benefică nu numai țărilor care primesc ajutor direct, ci tuturor țărilor Uniunii, pentru că prin investițiile realizate se stimulează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
primește ajutor 2. Furnizarea internațională a ajutorului regional este o sumă cu rezultat pozitiv (+), pentru că e și în interesul donatorului (de exemplu, Germania) să încurajeze dezvoltarea primitorului (de exemplu, Spania), pentru că, dată fiind integrarea pieței, un sector al industriei prelucrătoare dezvoltat în Spania poate stimula cumpărările de bunuri de capital în Germania. Atât țările donatoare, cât și țările primitoare 3. Prin investițiile realizate se stimulează creșterea ofertei, creșterea competitivității în ansamblu a UE și se asigură oportunități pentru creșterea durabilă. Întreaga
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urmărim câțiva indicatori de bază (PIB, rata șomajului, IDS, populație rurală), observăm o creștere a diferențelor dintre regiuni în perioada 1998-2000 (Lhomel, 2003). Totuși, într-o ierarhie a disparităților interregionale în UE și CEE, în funcție de nivelul PIB, în cea mai dezvoltată și în cea mai săracă regiune pe țări, în anul 2002 România, cu un raport de 1,85, se situa pe locul al doisprezecelea. Aceste date ne-ar îndreptăți să spunem că nivelul disparităților în România nu este unul foarte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țările europene se suprapun diferențelor de dezvoltare, ca și celor culturale, date de istoria mai nouă sau mai veche. Criteriile esențiale sunt legate de apartenența la fostul bloc comunist și de rădăcinile religioase ale culturii. Țările mai tradiționale, mai slab dezvoltate, cu o pondere mai mică a populației cu studii superioare (Voicu, 2004) prezintă stocuri mai reduse de capital social util dezvoltării, preferând, în schimb, implicarea într-o țesătură de relații situate la nivel familiar. Acestea sunt mai puțin utile, așa cum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesionalizarea instituțiilor publice (formare profesională continuă, competiție, proceduri și standarde de calitate etc.); pregătirea și dezvoltarea unor programe și abordări inovatoare (activități de tipul cercetare-dezvoltare), în special cu referire la combaterea sărăciei, protecția socială și evaluare impactului programelor și proiectelor dezvoltate local; alți actori sociali locali sau externi (sectorul privat, ONG-urile, Biserica etc.) care trebuie integrați în strategia de dezvoltare a comunității. În același sens, însă mai detaliat, o serie de autori (Bigio, 1997; Sandu et al., 1998; Goovaerts, 2003
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dar și a abuzului și neglijării, să asigure un proces de revenire în familie a copilului aflat în îngrijire publică, să supervizeze și să monitorizeze copiii aflați în plasament și pe cei adoptați. Funcția de prevenire a abandonului este slab dezvoltată și la nivelul segmentului critic al abandonului copiilor în maternități. Statisticile arată că majoritatea cazurilor de abandon apar în maternități. Numai într-un singur an (2005) au fost abandonați în maternități în jur de 4 000 de copii. Serviciile de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de cunoștințe în sistemul academic nu a fost suficient fructificată de guvernare ca o sursă de dezvoltare instituțională. Evaluare conclusivă Sistemul de servicii de asistență socială, deși partea specializată cea mai importantă a sistemului a reprezentat componenta cel mai slab dezvoltată a acestuia, cu incompletitudini și distorsiuni grave. Unele dintre ele pot fi sintetizate astfel: • serviciile de asistență socială s-au concentrat în cadrul instituțiilor de asistență socială rezidențială (cămine pentru copii, pentru bătrâni sau persoane cu handicap); • lipsa cvasicompletă a sistemului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
calitate, echitate și accesibilitate) o au asupra stării de sănătate a populației, cu implicații asupra dezvoltării sociale. Câteva considerații privind relația dintre dezvoltarea socială și serviciile de sănătate Omenirea a făcut progrese remarcabile în secolul XX (foarte evidente pentru țările dezvoltate) în privința dezvoltării economice în primul rând, dar și a dezvoltării tehnologiei (inclusiv medicale), a descoperirii fără precedent a unor noi medicamente, a eradicării unor boli înainte mortale, a informării populației cu privire la prevenție/tratament, ceea ce a dus pe parcursul ultimelor șase decenii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
descoperirii fără precedent a unor noi medicamente, a eradicării unor boli înainte mortale, a informării populației cu privire la prevenție/tratament, ceea ce a dus pe parcursul ultimelor șase decenii la o creștere spectaculoasă a speranței de viață și a calității vieții în țările dezvoltate. În ciuda acestor progrese din partea dezvoltată al lumii, în cazul țărilor sărace (sau în curs de dezvoltare) dezvoltarea economică este prima stavilă care determină o sănătate precară a populației și o speranța de viață scăzută. În țările sărace există încă oameni
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]