3,808 matches
-
mai mult de 0,5% vorbitori nativi în rândul populației țării. Croata este o limbă slavă de sud. Majoritatea vocabularului croat derivă din ramura slavă a familiei de limbi indo-europene. Croata se scrie cu alfabetul latin și are trei mari dialecte, dialectul Štokavian, folosit ca limbă croată standard; cel čakavian și cel Kajkavian care diferă prin lexic, fonologie și sintaxă. Între 1961 și 1991, limba oficială a fost sârbo-croata. Chiar și în timpul dictaturii comuniste, croații își denumeau limba croato-sârbă (în loc de sârbo-croată
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
mult de 0,5% vorbitori nativi în rândul populației țării. Croata este o limbă slavă de sud. Majoritatea vocabularului croat derivă din ramura slavă a familiei de limbi indo-europene. Croata se scrie cu alfabetul latin și are trei mari dialecte, dialectul Štokavian, folosit ca limbă croată standard; cel čakavian și cel Kajkavian care diferă prin lexic, fonologie și sintaxă. Între 1961 și 1991, limba oficială a fost sârbo-croata. Chiar și în timpul dictaturii comuniste, croații își denumeau limba croato-sârbă (în loc de sârbo-croată) sau
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
posibil celtic în jurul -400 . Articol principal : Istoria de Alsacia . Spre deosebire de provinciile vecine și regiuni, Alsacia nu a fost niciodată perioadă de independență sau autonomie de forma centralizată cunoscut. Alsacia a fost mult timp caracterizat prin confederalism. Regiunea are cultură și dialect de a alemanilor ( a nu se confundă cu germanii ), care a stabilit în regiune în 378, alsacian astăzi este un dialect Alemannic . Articol principal : alemanilor . Regiunea a fost sub autoritatea Sfanțului Imperiu Român 962, data de la crearea să până în
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
independență sau autonomie de forma centralizată cunoscut. Alsacia a fost mult timp caracterizat prin confederalism. Regiunea are cultură și dialect de a alemanilor ( a nu se confundă cu germanii ), care a stabilit în regiune în 378, alsacian astăzi este un dialect Alemannic . Articol principal : alemanilor . Regiunea a fost sub autoritatea Sfanțului Imperiu Român 962, data de la crearea să până în 1648, apoi a pierdut autonomia prin trecerea sub controlul Franța, după anexarea ei treptată în secolul al XVII-lea . Este în
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
(în greacă Σπάρτη, "Sparti", în dialectul atic și Σπάρτα, "", în dialectul doric), sau Lacedemonia (Λακεδαίμων, "Lakedaimon") a fost un oraș-stat din Grecia antică, în peninsula Peloponez, situat pe râul Eurotas. Sursele care alimentează istoriografia spartană sunt presărate cu viziuni idealizate. Sparta a fost înființată în secolul
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
(în greacă Σπάρτη, "Sparti", în dialectul atic și Σπάρτα, "", în dialectul doric), sau Lacedemonia (Λακεδαίμων, "Lakedaimon") a fost un oraș-stat din Grecia antică, în peninsula Peloponez, situat pe râul Eurotas. Sursele care alimentează istoriografia spartană sunt presărate cu viziuni idealizate. Sparta a fost înființată în secolul al VIII-lea î.Hr. de
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
spartană. De a lungul Evului Mediu și Epocii Moderne, Sparta a fost sub ocupația imperiilor bizantin, latin de Constantinopol și otoman. În acord cu sursele bizantine, parți ale regiunii Laconia au rămas păgâne până în secolul al X-lea î.Hr., iar dialectul doric a supraviețuit în Tsakonia. În Evul Mediu, Mystras a fost centrul politic a Laconiei. Moderna municipalitate, Sparti, a fost refondată în 1834, din decretul regelui Otto al Greciei.
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
scris o realitate pe care a constatat-o personal. La fel cum a făcut peste șase decenii Incze Petrás, care era originar din mijlocul acelor comunități de ceangăi și a trăit toată viața între ei."" (Marius Diaconescu, ibid.) În unele dialecte maghiare (cel din Câmpia Transilvaniei și cel de la Tisa Superioară) "csángó", "cángó" înseamnă "hoinar". Dicționarul limbii maghiare din 1862 dă următoarea explicație: csangó, csángó = umblător, persoană care își schimbă locul. Aceeași explicație o dau și: Dicționarul etimologic al limbii maghiare
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Gherla, deci în Austro-Ungaria de atunci, scria astfel despre ceangăii din Moldova: Limba cengăilor (bineînțeles, cei care sunt vorbitori de limba maghiară și azi) se încadrează în grupul de grai ceangău al limbii maghiare. Deși sunt diferențe relativ mari între dialectele grupului de grai ceangău (ceangăii de azi provenind din diferite grupuri ardelene), acestea se încadrează în două grupuri mari: grupul de nord și grupul de sud al dialectelor. Trăsătură comună întregului grup de graiuri este că toate variantele acestuia sunt
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
de grai ceangău al limbii maghiare. Deși sunt diferențe relativ mari între dialectele grupului de grai ceangău (ceangăii de azi provenind din diferite grupuri ardelene), acestea se încadrează în două grupuri mari: grupul de nord și grupul de sud al dialectelor. Trăsătură comună întregului grup de graiuri este că toate variantele acestuia sunt dialecte arhaice ale unei limbi maghiare medievale și nu includ cuvintele apărute în timpul reformei limbii maghiare (proces de înnoire a limbii maghiare, care a avut loc între 1790
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
grupului de grai ceangău (ceangăii de azi provenind din diferite grupuri ardelene), acestea se încadrează în două grupuri mari: grupul de nord și grupul de sud al dialectelor. Trăsătură comună întregului grup de graiuri este că toate variantele acestuia sunt dialecte arhaice ale unei limbi maghiare medievale și nu includ cuvintele apărute în timpul reformei limbii maghiare (proces de înnoire a limbii maghiare, care a avut loc între 1790 și 1870, determinat de intelectuali ca György Bessenyei și Ferenc Kazinczy) sau cele
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
apărute în timpul reformei limbii maghiare (proces de înnoire a limbii maghiare, care a avut loc între 1790 și 1870, determinat de intelectuali ca György Bessenyei și Ferenc Kazinczy) sau cele apărute în urma acesteia. Pe lângă un substrat lingvistic arhaic maghiar, toate dialectele conțin un număr relativ mare de cuvinte preluate din română (folosite, însă, conform gramaticii maghiare), mai ales pe planul neologismelor. Lipsesc cu desăvârșire cuvintele maghiare inventate în secolul al XX-lea, acestea fiind înlocuite ori cu cuvinte preluate din română
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
în standardul maghiar este "világháború", în graiurile ceangăilor însă se folosește termenul "nagy verekedés" ("marea încăierare") cu sensul: "marea bătălie", fapt care demonstrează în același timp și influența puternică a limbii române (în care cuvintele "bătaie" și "bătălie" sunt asemănătoare). Dialectele ceangăilor moldoveni sunt răspândite mai ales în județele Bacău, Neamț, Iași și Vrancea, fiind vorbite de circa 62.000 de persoane. Fonetismul prezintă asemănări cu graiurile ardelene și secuiești, de exemplu tratarea vocalei "o" (înlocuită cu ). Lexicul se caracterizează prin
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
în satele Săbăoani ("Szabófalva"), Pildești ("Kelgyest"), Tămășeni ("Tamásfalva"), Adjudeni ("Dzsidafalva"), Iugani, Traian ("Újfalu") și în alte sate mai mici, unde astăzi abia de loc nu se mai vorbește limba maghiară. Este cel mai mic și asimilat grup al ceangăilor, iar dialectul lor constituie varianta cea mai arhaică a limbii maghiare dintre graiurile de azi: de fapt o limbă maghiară medievală cu preluări și neologisme românești. Nivelul de cunoștință a limbii maghiare aici este cea mai mică între comunitățile ceangăilor, conform cercetărilor
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
maghiară era 82% în 1992. Câteva familii s-au mai găsit în Bălușești ("Balusest"), Ploscuțeni ("Ploszkucény") și Săbăoani ("Szabófalva") unde și copii au cunoscut limba maghiară. În ultimele trei sate părinții încă mai cunoșteau limba, în restul satelor doar bunicii. Dialectul vechi ceangău ("ősi moldvai csángó dialektus") se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
în Bălușești ("Balusest"), Ploscuțeni ("Ploszkucény") și Săbăoani ("Szabófalva") unde și copii au cunoscut limba maghiară. În ultimele trei sate părinții încă mai cunoșteau limba, în restul satelor doar bunicii. Dialectul vechi ceangău ("ősi moldvai csángó dialektus") se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Szabófalva") unde și copii au cunoscut limba maghiară. În ultimele trei sate părinții încă mai cunoșteau limba, în restul satelor doar bunicii. Dialectul vechi ceangău ("ősi moldvai csángó dialektus") se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
limba maghiară. În ultimele trei sate părinții încă mai cunoșteau limba, în restul satelor doar bunicii. Dialectul vechi ceangău ("ősi moldvai csángó dialektus") se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
dialektus") se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș" (s) unguresc. Dialectul vechi ceangău este cel mai
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș" (s) unguresc. Dialectul vechi ceangău este cel mai greu de înțeles și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările și neologismele românești, conține un număr relativ mare
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș" (s) unguresc. Dialectul vechi ceangău este cel mai greu de înțeles și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările și neologismele românești, conține un număr relativ mare de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
mai greu de înțeles și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările și neologismele românești, conține un număr relativ mare de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba maghiară. Cel mai apropiat dialect de vechiul dialect ceangău este varianta câmpeană al graiului transilvănean (mezőségi). Grupul mai mare și mai puternic al ceangăilor este cel de Sud. Majoritatea localităților ceangăilor de Sud se află în Județul Bacău. Între ceangăii de Sud nivelul de cunoștință
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
înțeles și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările și neologismele românești, conține un număr relativ mare de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba maghiară. Cel mai apropiat dialect de vechiul dialect ceangău este varianta câmpeană al graiului transilvănean (mezőségi). Grupul mai mare și mai puternic al ceangăilor este cel de Sud. Majoritatea localităților ceangăilor de Sud se află în Județul Bacău. Între ceangăii de Sud nivelul de cunoștință a limbii maghiare
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
nu le influențează atât de grav de caracterul asimilator al educației române și nu sunt nevoiți să se încadreze în alte comunități decât cea de acasă (de exemplu: armată, loc de muncă la oraș, etc.). Ceangăii de Sud vorbesc două dialecte diferite: Vechiul dialect ceangău se vorbește în șase sate mai mari: Pădureni ("Szeketura"), Valea Seacă ("Bogdánfalva"), Nicolae Bălcescu ("Újfalu"), Galbeni ("Trunk"), Gioseni ("Gyoszény") și Valea Mare ("Nagypatak"). Se mai găsesc localități mai mici, unde doar bătrânii cunosc limba maghiară. În
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]