6,914 matches
-
bacteriene și virale; Să identifice formele particulare de angină din mononucleoza infecțioasă și difterie, precum și criteriile clinice, paraclinice și epidemiologice pentru diagnosticul acestor boli; -Să cunoască atitudinea de urgență în cazul difteriei. Faringele este regiunea anatomică aflată la intersecția căilor digestive și aeriene, situație care-l expune cu ușurință infecțiilor cu diferiți germeni. Pentru a face față agresiunilor microbiene, la acest nivel se află mai multe aglomerări limfoide numite și amigdale, dispuse sub forma „inelului lui Waldeyer”. 5.1 Definiții Anginele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în crupul difteric și miocardita difterică. Administrarea sistematică a glucocrticoizilor nu s-a dovedit benefică pentru reducerea riscului de apariție a miocarditei și polineuropatiilor. Tratamentul igieno dietetic vizează respectarea repausului la pat și a dietei adaptate stării febrile și toleranței digestive, precum și aplicarea micilor îngrijiri (aspirarea secrețiilor, umidifierea aerului, menținerea igienei tegumentelor și mucoaselor). Traheostomia este o măsură extremă, în caz de asfixie. Profilaxie Profilaxia difteriei se face prin vaccinare cu anatoxină difterică monovalentă, bivalentă (DT) sau trivalentă (DTP), conform calendarului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
suferi modificări genetice, răspunzătoare de o posibilă nouă pandemie. Manifestările clinice ale gripei aviare raportate la om sunt variabile: conjunctivite acute sindrom gripal cu febră, tuse, disfagie, dureri musculare afectare respiratorie severă cu pneumonie, detresă respiratorie acută. Modificările neurologice sau digestive (greață, vărsături, diaree), se asociază variabil acestor forme de manifestare. Diagnosticul gripei aviare se bazează pe suspiciunea clinică, în context epidemic, urmată de confirmarea etiologică, bazată identificarea antigenelor virale prin imunofluorescență, izolarea virusului pe culturi celulare sau identificarea ARN-ului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fost precizată în luna februarie 2003, prin izolarea SARS-CoV, provenit prin modificarea unui subtip nepatogen de coronavirus sau prin depășirea barierei de specie a unui virus necunoscut. Transmiterea virusului se poate face direct sau indirect, atât pe cale respiratorie, cât și digestivă (prin mâini murdare). Contagiozitatea interumană este deosebit de crescută, necesitând măsuri stricte de izolare și protecție. Incubația medie este de 6 zile (2-11 zile). Manifestările clinice sunt variabile, de la forme asimptomatice, la forme severe mortale. Febra > 38șC este simptomul constant în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la forme severe mortale. Febra > 38șC este simptomul constant în formele simptomatice de SARS (100%), la care se asociază, în diferite proporții: 28-74% sindromul pseudogripal (cefalee, curbatură, mio-artralgii) 50-69% sindromul respirator (tuse uscată, dispnee, modificări de tip pneumonic) 10-27% sindromul digestiv (diaree, vărsături). Evoluția este deseori severă, cu risc de agravare în a-2-a săptămână de boală și mortalitate crescută (10%). Datele de laborator nespecifice evidențiază limfopenie, trombocitopenie și creșterea unor enzime serice: ALAT, LDH, CPK. Examenul radiologic pulmonar poate fi normal
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Semne funcționale respiratorii: tuse, expectorație (mucoasă, purulentă sau hemoptoică), dureri toracice, dispnee 2. Semne fizice: raluri bronșice, sindrom clinic de condensare pulmonară 3. Sindrom infecțios general: febră, frisoane, curbatură. În formele atipice, se asociază frecvent simptome nespecifice extrarespiratorii: cefalee, simptome digestive, mialgii, artralgii. Semnele clinice respiratorii sunt necaracteristice. Pneumonia se poate complica la nivel locoregional prin abcedare sau prin extindere pleurală (pleurezie serofibrinoasă, purulentă). Formele severe se pot complica cu insuficiență respiratorie, șoc septic, bacteriemie, diseminări bacteriene secundare (meningite, artrite), decompensarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cronice sau bronhopneumopatiile obstructive cronice. Caracteristicile clinice ale pneumoniei cu legionella sunt: Incubația de 2-10 zile Debutul brusc, cu febră 40șC, mialgii, dispnee discordantă cu discreția semnelor obiective Semnele extrapulmonare frecvent asociate de tip neurologic (cefalee, confuzie, comă, tulburări neuropsihice), digestiv (dureri abdominale, diaree) sau renal (hematurie). Aspectul radiologic este nespecific, mai frecvent apărând sub formă de opacități alveolare la nivelul unui lob inferior, cu progresia rapidă de la un lob la altul și bilateralizarea leziunilor. Mai rar se poate asocia aspectul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt: Incubația de 1-2 săptămâni (maxim 4 săptămâni) Debutul brusc sau progresiv, cu febră (38 40șC), frisoane, cefalee, mialgii Starea generală alterată subiectiv, dar cu semne fizice sărace în perioada de stare. Tabloul clinic este dominat de simptome respiratorii și digestive: disfagie, tuse persistentă (neproductivă, cu expectorație mucoasă redusă), dureri toracice, grețuri, vărsături, dureri abdominale. Se poate constata discordanță între nivelul febrei și puls. Formele severe evoluează cu dispnee, cianoză, icter și semne neurologice. Aspectele radiologice întâlnite sunt atipice, reprezentate de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
4 săptămâni) caracteristicile scaunelor: apoasă, sanghinolentă, muco-pio-sanghinolentă mecanismul fiziopatologic: osmotică, secretorie, inflamatorie locul apariției: comunitară, nozocomială, dobândită în călătorie. Epidemiologie Rezervorul de infecție pentru diareile acute infecțioase (DAI) este uman sau animal, reprezentat de bolnavi și purtători de microbi. Transmiterea digestivă se poate realiza direct, prin contact cu sursa de infecție, sau indirect, prin intermediul apei, alimentelor sau obiectelor contaminate. Mâinile murdare favorizează transmiterea digestivă a infecțiilor. Unii vectori (muște, rozătoare) intervin în răspândirea germenilor cauzatori ai DAI. Receptivitatea pentru DAI este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru diareile acute infecțioase (DAI) este uman sau animal, reprezentat de bolnavi și purtători de microbi. Transmiterea digestivă se poate realiza direct, prin contact cu sursa de infecție, sau indirect, prin intermediul apei, alimentelor sau obiectelor contaminate. Mâinile murdare favorizează transmiterea digestivă a infecțiilor. Unii vectori (muște, rozătoare) intervin în răspândirea germenilor cauzatori ai DAI. Receptivitatea pentru DAI este generală. În general, DAI nu produc imunitate după boală, fiind posibile reîmbolnăviri. Patogenie Flora normală intestinală este reprezentată de aproximativ 500 de specii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
DAI. Receptivitatea pentru DAI este generală. În general, DAI nu produc imunitate după boală, fiind posibile reîmbolnăviri. Patogenie Flora normală intestinală este reprezentată de aproximativ 500 de specii bacteriene, aflate în anumite proporții, care contribuie la buna funcționare a tubului digestiv. Alterarea echilibrului biologic intestinal, prin prezența unor germeni străini (exogeni) sau în urma modificărilor cantitative sau calitative ale germenilor din flora intestinală obișnuită (endogeni), pune în alertă o serie de mecanisme de apărare ale gazdei. Depășirea acestor mecanisme poate avea ca
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
din flora intestinală obișnuită (endogeni), pune în alertă o serie de mecanisme de apărare ale gazdei. Depășirea acestor mecanisme poate avea ca urmare apariția DAI, cu manifestări specifice în funcție de etiologie. Mecanismele de apărare ale gazdei care intervin în agresiunile infecțioase digestive sunt reprezentate de: Mecanisme nespecifice (înnăscute): bariera gastrică acidă, peristaltismul intestinal, învelișul de mucus protector, competiția florei endogene, capacitatea antibacteriană a lizozimului, secrețiilor digestive și a acizilor biliari Mecanisme specifice (imune): limfocitele T intraepiteliale (CD8), limfocitele T din lamina propria
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
DAI, cu manifestări specifice în funcție de etiologie. Mecanismele de apărare ale gazdei care intervin în agresiunile infecțioase digestive sunt reprezentate de: Mecanisme nespecifice (înnăscute): bariera gastrică acidă, peristaltismul intestinal, învelișul de mucus protector, competiția florei endogene, capacitatea antibacteriană a lizozimului, secrețiilor digestive și a acizilor biliari Mecanisme specifice (imune): limfocitele T intraepiteliale (CD8), limfocitele T din lamina propria (CD4), limfocitele B, țesutul limfatic asociat intestinului (GALT), IgA secretorii. Imunoglobulinela A secretorii acoperă vilii intestinali și blochează receptorii pentru bacterii sau viruși, împiedicând
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
acestei etape sunt: Febra neregulată, remitentă sau intermitentă Starea tifică manifestată prin apatie, obnubilare, delir, mișcări carfologice Sindromul cutanat, identificat în 10-50% dintre cazuri sub formă de rare macule roz pe abdomen, cauzat de embolii în vasele limfaticele cutanate Sindromul digestiv include simptome și semne diverse: anorexie, grețuri, vărsături, modificări de tranzit (constipație sau diaree), meteorism abdominal, ulcerații orale (angina Duguet), splenomegalie, hepatomegalie Sindromul cardiovascular asociază hipotensiune, zgomote cardiace asurzite, puls bradicardic, discordant cu febră. Perioada de declin corespunde săptămânii a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
orale (angina Duguet), splenomegalie, hepatomegalie Sindromul cardiovascular asociază hipotensiune, zgomote cardiace asurzite, puls bradicardic, discordant cu febră. Perioada de declin corespunde săptămânii a patra de boală, odată cu scăderea febrei, atenuarea stării tifice și revenirea apetitului. Complicații Complicațiile febrei tifoide sunt: Digestive: hemoragia intestinală, perforația intestinală Cardiovasculare: miocardita, tromboflebita Neurologice: encefalita, meningita, poliradiculonevrita Diseminări (abcese) osteo-articulare, splenice, etc. (rare). Hemoragia intestinală apare între zilele 10-16, prin ulcerarea unui vas sau prin capilarită toxică, fiind “anunțată” de scăderea bruscă a febrei, tahicardie, paloare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
explice mecanismul etiopatogenic al botulismului Să cunoască manifestările clinice, criteriile de diagnostic și atitudinea practică în caz de botulism Să înțeleagă și să explice epidemiologia, patogenia și manifestările clinice din poliomielită. 9.1 Toxiinfecțiile alimentare Definiție Toxiinfecțiile alimentare sunt boli digestive acute de tip gastro-enteritic, produse prin consumul de alimente contaminate cu diverse specii de bacterii sau cu toxinele lor. Epidemiologie Sursele de contaminare alimentară sunt animalele și omul. Studii efectuate în România arată că alimentele care cauzează cel mai frecvent
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
omul. Studii efectuate în România arată că alimentele care cauzează cel mai frecvent toxiinfecții alimentare (TIA) sunt: 36% carnea (C. perfringens, Campylobacter, Salmonella sp., E. coli) 34% ouăle (Salmonella spp.) 18% laptele (Campylobacter, Salmonella spp.). Transmiterea TIA se face pe cale digestivă, prin alimentele contaminate în orice etapă a parcursului de la origine până la consumator. Receptivitatea este generală și nu lasă imunitate după boală. TIA pot evolua sporadic (cazuri izolate) sau epidemic. Etiopatogenie Germenii care cauzează frecvent TIA în România sunt Salmonella (3060
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
spp. Au fost identificate mecanismele patogenice în apariția TIA: Ingestia odată cu alimentul a unei cantități mari de germeni invazivi (Salmonella sp., Campylobacter spp.) Ingestia alimentului cu toxina preformată (S. aureus, B. cereus, Cl. botullinum) Elaborarea de toxină la nivelul tubului digestiv de către bacteriile ingerate odată cu alimentul (E. coli, Shigella spp.). Aspecte clinico-etiologice TIA stafilococică Incubația este scurtă, de 30 minute 6 ore. Sursa TIA stafilococice o constituie alimente precum : lapte, brânzeturi sărate, preparate cu smântână, carne incorect refrigerată, alte alimente contaminate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dovedit că antibioticele nu scurtează durata bolii și chiar prelungesc starea de portaj în TIA cu salmonele. Antibioticele sunt indicate selectiv la bolnavi cu risc de invazie sistemică sau de complicații: sugari mai mici de 3 luni, copii cu boli digestive cronice, imunodeprimați. În funcție de sensibilitatea tulpinii izolate se pot administra Ampicilină, Amoxicilină, Cotrimoxazol, Cefotaxima, Ceftriaxona. Profilaxie Măsurile de prevenire a TIA au la bază aceleași principii, indiferent de etiologie. Organizația Mondială a Sănătății a stabilit un set de reguli recomandate pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
toxinei in situ (predominant sugari), contaminare intenționată în scop criminal (bioterorism) sau injectarea inadecvată a toxinei botulinice prin intervenții cosmetice sau terapeutice. Etiopatogenie Bacilul botulinic, numit Clostridium botulinum, este un bacil gram pozitiv, anaerob, prezent în sol și în tractul digestiv al unor animale. Supraviețuiește sub formă de spori rezistenți, termostabili (100șC). Speciile de Cl. botulinum se clasifică în grupe secretante și 8 neurotoxine cu proprietăți identice (A, B, C1, C2, D, E, F, G). Botulismul la om este dat de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nervos central nu este lezat și starea de conștiență se menține pe tot parcursul bolii. Tablou clinic Incubația medie a botulismului este de 12 72 ore (2 ore 10 zile). Debutul poate fi brusc (în 30% dintre cazuri) cu tulburări digestive (greață, vărsături, dureri abdominale, diaree) sau progresiv, cu tulburări de vedere (diplopie). Perioada de stare evoluează în afebrilitate. Asocierea disfagiei, disartriei, disfoniei, diplopiei („boala celor 4 D”), constituie un indiciu valoros pentru diagnostic. Manifestările clinice ale botulismului sunt de tip
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
botulismului sunt de tip: ocular: ptoză palpebrală, midriază bilaterală areactivă, tulburări de acomodare, diplopie neurologic: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor cranieni, ale membrelor și ale musculaturii respiratorii, conducând la insuficiență respiratorie cardio-vascular: hipotensiune arterială, tulburări de ritm cardiac uscăciunea mucoaselor digestive (cu disfagie și constipație), urovezicale (cu disurie și retenție de urină), oftalmice. În cazul supraviețuirii bolnavului, semnele clinice regresează în ordinea inversă apariției. Diagnostic Diagnosticul botulismului este susținut pe baza datelor epidemiologice și clinice. Confirmarea cazurilor se face bacteriologic. Datele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cauza poliomielitei asociate vaccinării, care are incidența de 1caz : 2,5 milioane vaccinări. Etiopatogenie Virusurile poliomielitice sunt enterovirusuri cu trei subtipuri distincte: 1 (Brunhilde), 2 (Lansing) și 3 (Leon). Subtipul 1 determină cel mai frecvent paralizii. Virusul poliomielitic ajunge pe cale digestivă la nivelul epiteliului intestinal, unde declanșează mecanisme locale de apărare. În cazul în care aceste mecanisme sunt depășite, virusul diseminează (viremie), eveniment însoțit sau nu de simptome de tip gripal. Localizarea secundară a virusului în sistemul nervos central poate provoca
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
paraliziilor polio sunt: sexul masculin, deficitele imunologice, eforturile mari, injecțiile intramusculare cu 2-4 săptămâni înaintea debutului, amigdalectomia. Incubația este de 714 zile (335 zile). Perioada de invazie (“boala minoră”) durează 3 6 zile și se manifesta prin febră, faringită, tulburări digestive, mialgii, rahialgii, meningită cu disociație citoalbuminică în LCR. Sindromul dureros este predominant în acest stadiu. Perioada de stare (paralitică, “boala majoră”) durează 10-14 zile și se manifestă prin mono-/ bi-/ tetra-/plegii, paralizii ale nervilor cranieni. Interesarea nervilor cranieni IX
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de etiologie, HVA prezintă o evoluție ciclică, cu manifestări comune, parcurgând aceleași stadii evolutive. Incubația are durată diferită după etiologie. Debutul durează câteva zile și are mai multe forme de manifestare: Sindrom infecțios general cu febră discretă, astenie, cefalee Sindrom digestiv nespecific cu inapetență, grețuri, vărsături, dureri abdominale, pierderea gustului pentru fumat Sindrom pseudo-gripal cu catar nazo faringian și febră Sindrom pseudo-reumatismal cu artralgii, mialgii Sindrom pseudoalergic cu erupții nespecifice Sindrom neuropsihic cu astenie, iritabilitate, somnolență sau insomnie Sindrom pseudo-chirurgical (mimează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]