24,608 matches
-
vor înțelege; eu și Ian ne luam zborul spre primele linii ale frontului. Scout se uita fix pe geamul lateral. Copacii întunecați și bordurile mizere treceau pe lângă noi în lumina intermitentă a felinarelor stradale. Să conduci la primele ore ale dimineții face ca totul să devină o parte a aceluiași întreg oniric; mințile puținilor șoferi trecând în derivă de la una la alta într-o mișcare precum cea a frunzelor pe un iaz mare, ornamental. Mintea mea se pierdu într-o melodie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
el, apoi se prefăcu iarăși că doarme. — Tot nu știu unde mergem. — Of, termină cu asta, o să vezi în curând cu ochii tăi. Scout inspiră adânc și expiră încet, încercând să-și controleze tremurul, apoi spuse, ca pentru sine. — E ca-n Dimineața morții sau cam așa ceva, nu? Apoi mie, zâmbind: — Ai încredere în mine? — Mda, am recunoscut, punând rucsacul în spate. Doar că nu-s prea sigur de ce. Încărcați, am pornit pe alee și-am traversat o stradă întunecoasă, pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
avut o profundă revelație a faptului că asta înseamnă viața. Dar apoi, imediat, ei, bucură-te de ea, nu mai ai decât o singură zi la dispoziție. Ludovicianul n-a dispărut pentru totdeauna. Sub pământ, zilele se măsoară după ceas. Dimineața târzie face tic-tic și devine după-amiază devreme care face tic-tic și devine după-amiază târzie și noi continuăm să străbatem tuneluri, să urcăm și să coborâm scări, să ne îndreptăm lanternele spre spații întunecate, plate, cu tavane joase, croindu-ne drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
niște degete verzi târându-se în jos pe stâlpi și pe ziduri până departe, în celălalt capăt al clădirii. Fâșiile de cer de deasupra noastră erau colorate în același purpuriu încețoșat și jos pe care îl remarcaserăm în oraș, în dimineața aceea. Era ca și când lumina zilei nici n-ar fi existat. M-am întins pe podeaua zgrunțuroasă de lângă rucsacul meu și m-am uitat în sus, la nori. — Cred că-mi amorțesc picioarele. Lumina slabă a amurgului de care aveam parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
părea bine să știu că lucrurile mele, motanul meu și un pat cald și comod se aflau de cealaltă parte. — De când nu ai mai dormit? — Nu știu, am răspuns. Mă simt doar cumva amețit. — Hmmm. Ei, mă tem că până dimineață trebuie duse la capăt două lucruri importante. Vorbind, Fidorous ridică o pensulă foarte veche din buzunarul interior. Coada de lemn era înnegrită de uzură și strălucea de cerneală străveche și de ceea ce păreau a fi secole de unsoare de pe degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fugă psihotropă. Fuga psihotropă se spune că deformează, încurcă, elimină și remodelează amintirile și faptele în mintea suferindului. „E greu de imaginat prin ce-a putut trece“, a declarat psihologul poliției, doctorul Ryan Mitchell, în timpul conferinței de presă din această dimineață. Starea lui Sanderson se crede că s-a datorat unei îndelungate traume emoționale având la bază moartea iubitei sale, Clio Aames, care s-a înecat în timpul unui exercițiu de scufundări pe când cei doi se aflau în vacanță în Grecia. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
că s-a datorat unei îndelungate traume emoționale având la bază moartea iubitei sale, Clio Aames, care s-a înecat în timpul unui exercițiu de scufundări pe când cei doi se aflau în vacanță în Grecia. Ca urmare a identificării din această dimineață, poliția a catalogat vederea primită de profesorul Randle la începutul acestei săptămâni și până acum considerată ca fiind trimisă de Sanderson însuși drept o „farsă crudă și rău-voitoare“. Vedere Spațiu de corespondență Adresa Dragă dr. Randle Orice s-ar întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Foarte bine. Dar ouéle și untul de unde le luém? - Ouéle le luém de la géini cînd se oué, iar untul se face din laptele de la vacé și din smîntîné. - Dar dacé n-am avea oxigen, am mai mînca noi oare unt dimineață? - Nici unt și nici oué, pentru cé ar muri toate géinile și toți oamenii. - Dar ia sé vedem, copiii capitaliști au ce mînca dimineață? - Nu-u-u. Și nici nu se duc la școalé, pentru cé périnții lor sînt foarte séraci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Blejan Ministerul Afacerilor Externe București, România STIMATE DOMNULE AMBASADOR, Grupul nostru s-a întors chiar acum din România și, în numele membrilor săi, doresc să vă exprim aprecierea mea cea mai profundă pentru superba expunere pe care ați făcut-o în dimineața zilei de 12 mai. Îmbinarea pertinentă și calificată a istoriei României cu obiectivele urmărite în prezent a impresionat grupul nostru foarte mult. Prin expunerea dumneavoastră noi suntem mai bine informați, iar membrii grupului au numai cuvinte de prețuire și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
București găzduiește, în prezent, o placă memorială consacrată acestui eveniment pusă de primul ministru albanez Fatos Nano în noiembrie 2003. Este cunoscut entuziasmul cu care Tache Ionescu, fost ministru de externe și prim-ministru al României, a salutat în ziarul "Dimineața", din 1 decembrie 1912, Albania, noul stat independent din Balcani. Istoricește, albanezii au găsit în România un adăpost cald, primitor, prietenesc, care le-a permis să desfășoare o activitate patriotică în slujba patriei lor. Nu întâmplător primul abecedar al limbii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2001 Cine știe dacă nu gustul amar, de sînge amar venit dinspre inimă nu m-a trezit cu noaptea-n cap, la patru. De obicei, îmi potrivesc starea sufletească după starea grădinii mele. Sau mă străduiesc s-o fac. În dimineața asta, grădina e somnoroasă și rece. M-ai lăsat deasupra, pe scoarța asta aspră; ți-ai tras pămîntul peste tine, peste muzica ta, peste cuta de pe frunte (pe care nu-ți plăcea s-o ating), peste ochii alungiți de prinț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tijă și căpățînă. De la banchet am venit desculță, ba am și pierdut unul dintre pantofii escarpați ai mamei. Tălpile îmi luaseră foc din cauza lor. Nesăbuită, necugetată, nesocotită cum eram, voiam să mă sărute încă și încă. A dispărut foarte de dimineață. Gustul sîngelui, reizbucnit pe buza de jos, cînd, aflînd că plecase, mi-am înfipt caninul în ea. Hoțește. Plecase hoțește. "Întoarce-te să termini ce-ai început, Iordan", mă rugam. Nu s-a întors. Iasomia și-a pierdut parfumul. Florile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a satului patriarhal, ca bunica Leonora. Cu bucurii timide și zîmbete timide, cu gesturi timide și cuvinte timide. Pantofii de duminică, feriți cît se poate de... glodul strămoșesc, icoana Sfîntului Gheorghe, înnegrită de flăcările lumînărilor, respirația paradisiacă, atunci cînd răcoarea dimineții de Florii pătrunde plămînii. Știu că simplitatea asta a vieții de țară e doar închipuită, scoasă din basme. Cruzimea săracului, viclenia săracului, duritatea lui mi-au fost ascunse de-ai mei. Nu erau nici feți, nici frumoși țăranii din Dorobanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
chez-soi, de frica mitocanilor beți, cu șepci și-n lodene kaki, păroase. Nu mai ieșea în orașul malodorant, pe străzile cu nume schimbate. Prefera să "efleureze" cărțile cu cotoare aurite. Și ce imagine idilică aveam despre "mersul cu copiii", din diminețile de duminică! Întîi la cofetărie, pentru mine și Brăduț, pe urmă la o bere cu covrigi speciali de Herăstrău, amenajat în '32 de cineva din familia Lisellei. Parcul îi mirosea a mici alterați și-a pișat. Devenise "Parcul de odihnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
M. Eminescu, Glossă 24-25 august, 2001 Am șters din agendă numele unui prieten murit. Casc ochii pe geamul mansardei, dînd, de capul lui, spre cimitirul Eternitatea. Iarăși mi s-a scufundat flota. "În-țe-lep-ciu-ne", Iordana. Golul în fața căruia te trezești cîteva dimineți în șir, în fiecare lună, o să treacă. Știi c-o să treacă. Și nu-ți priește să urci în mansardă tocmai în faza depresiv-melancolică. N-ai încotro? O să vină Șichy și i-ai promis să-i arăți fotografii din...? Cristoase! Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Cuza, fiul lui A. C. Cuza, i-a impus să plece din postul de dirijor al corului bisericesc de la Sfîntul Spiridon. O fi contat atunci Ciolan pe ajutorul tatei? Nu l-a avut? Din nuștiuceul ăsta a ieșit referința negativă. După dimineața prelung-însorită, cerul s-a acoperit de nori groși. Par de pămînt, de noroi. Tano zace în frunze, ca neanimat. Așa că, în '49, tata a fost scos de la catedră. Cu ajutorul unui fost student. De bine de rău ieșise, după un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
natură s-ar dovedi ele. Îi șade scris pe frunte. Și, neașteptat, în colțul de jos: mărul tăiat în două de o sabie șogun nu-i decît țeasta mea. Alt autoportret, hieratic, da, mi-a plăcut. Parcă-i născut în dimineața întîi a lumii Rusalin. N-are conștiința vremelniciei. Asta vine mai spre seară. Nu dimineața, devreme. Aici dă peste tine Arta, Russ, am exclamat. Capul e separat de trup printr-o linie groasă, dar nu-i conștient că-i decapitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
stingă. Partea inimii. Nu găsesc răspuns în crochiurile năvalnic-apăsate, ca și scrisul. Mai sînt fotografii după o expoziție la Roma. Exclusiv peisaje, obcine românești. Totdeauna m-a ținut Russ la curent cu ce face. Obcine, la un anume ceas al dimineții. Și mă cuprinde un soi de fericire nebună, prostească, inexplicabilă, cînd ating culoarea aceea cu vîrful degetelor. Imaginile tale se nasc firesc, Russ. Tactile, olfactive, mustind de prospețime, mă trezesc eu vorbind celebrissmului prieten de jocuri copilărești. Revin la album
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
busy. Mă ocup cu îmbătrînitul și cu muritul. Ai o criză de reumatism? Nu, am alte belele. For the moment, schimb tablourile dintr-o cameră în alta. Are două și se plînge mereu de locația inconfortabilă, deși se trezește de dimineață cu fața spre un citat din Mihai Eminescu: " Poți avea totul fără să ai nimic și poți să ai nimic avînd totul". "Tu n-ai idee, Iordana, cum e să trăiești la bloc: neliniștea și etajul, zgomotul și etajul, furia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Și Madammm de trei ori sex femeie bagă preceptul: nu te gîndi profund la cineva, că atragi răul, pericolul. Magda U., din ce în ce mai extaziată de album, nu m-a urmărit. Uită-te la titlul lui Rusalin Pop. Morgengabe. Înseamnă "darul de dimineață". Oferit femeii de soț, după noaptea nunții. Cunosc ce-nseamnă. Doar am făcut amîndouă germană cu Hertha Perez. Și completez: dacă strădania femeii în pat o merită. Nu este bucurie mai mare decît aceea de a dispune de iubită", citează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ai adus aici, în România, să trag de lanț? Nimeni în Franța nu mai are așa ceva, Bradutz". M-au făcut și mă simt tot timpul ca un fluture de varză, zbătîndu-se sub un pahar murdar. Patrick mă scotea din sărite, diminețile, cu Bonjour à tous al lui, în halatul ostentativ-neglijent, să i se vadă bicepșii. Nu era sculptor, cum se recomanda, ci stripper. Halal meserie bărbătească! Să te dezgolești, ca să ațîți femeile. Prea posesiv (vai de fundul lui gelos și pătimaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
desfășura într-o carte, într-un album vechi de fotografii, pe cărări de munte neumblate, în țări îndepărtate sau în spații neconvenționale și cel mai frecvent în anima sau animus celui deschis către căutare, introspecție și iubire. Am plecat de dimineață, să nu trebuiască să-mi iau rămas bun de la cei dragi, mai ales că nu puteam preciza momentul întoarcerii. Ai să te mai întorci? m-ar fi întrebat ei. De bună seamă, am să mă întorc într-una din zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și albă la față ca o mască, care stă pe prispă, este Harpia. Dimineața are părul roșu și seara verde. Nu mai anunță moartea nimănui, căci în rezervație nu moare nimeni, dar stă în această postură de "rău augur" de dimineața până seara. Dacă te așezi alături de ea, îți va spune mereu aceeași poveste despre familia irlandeză pe care a slujit-o vreme de trei sute de ani și căreia i-a anunțat cinci morți în aceeași săptămână și toate s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mușcat iarăși din lună cerul senin sticlă, spuză de stele, iară luna, în timp ce ar fi trebuit să fie plină, ia-o de unde nu-i! A reapărut câteva ore mai târziu, înjumătățită și roșie, recăpătându-și forma și albeața numai înspre dimineață. A doua zi, toată rezervația vorbea că Vârcolacul a mușcat din nou din lună. În aceeași zi, plin de însuflețire și de amintirea zilelor lui de glorie, ne-a relatat cea mai frumoasă dintre poveștile lui. Povestea Vârcolacului Noapte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fiind atât de matinală, în timp ce Zmeul doarme foarte târziu dimineața și nu iese din casă înainte de amiază, după care revine doar la asfințit pentru o partidă de șah cu Priculiciul. Zâna Zorilor, Eos după strămoașa sa elină, iese în fiecare dimineață înainte de arătarea soarelui, doar ce se crapă de ziuă, cu o crenguță de liliac sau de alte plante mirositoare. Oricine e atins de crenguța ei, se spune că întinerește cu un an. Condiția este să te scoli foarte devreme, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]