4,088 matches
-
de probleme și articole . · comunicări științifice deosebite: * “Inegalități cu integrale” , * ”Identități. combinatorice“.- Simpozionul de la Român. · participare la programe internaționale: * “Eco-Școala”, * ”Matematică fără frontiere“ b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii 1998, 2002, 2007 - clasa a XII-a, anul absolvirii 1982, 1986, 1990, 1994 · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor · premii și mențiuni la olimpiadele județene, * concurs.“Speranțe Olimpice” - fază internațională. Domiciliul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
ÎI Vechimea în învățământ:14.ani , din care în unitatea noastră 14 ani Poziția pe post: titular * profesor 23,5 ore educație muzicală · Performanțe deosebite: · în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii 2000clasa a XII-a, anul absolvirii 2004, 2008 · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor școlare: - premii la fazele județene și zonale la concursul național de muzică 2004, 2005, 2006, 2007, 2008
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
publicații în specialitate (cărți) * Speranțe olimpice * Culegeri de probleme · comunicări științifice deosebite - comunicări științifice Liceul “Bogdan Vodă” Român 2007 tema “Ecuația caracteristică unei matrici” b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii 2004 - clasa a XII-a, anul absolvirii 2008. · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor (olimpiadelor școlare) * fază județenă * fază națională * olimpiada republicana Republică Moldova Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele: Radu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
V-a (catedrele de română și matematică) Editură “FAIR PARTNERS JUNIOR” participare la programe internaționale: Să învățăm despre pădure (LEAF)-“Pădurea în opera sadoveniana” b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii:2004 - clasa a XII-a, anul absolvirii:1987 , 1991 , 1995, 1999 - îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor (olimpiadelor școlare):.Baiceanu Elenă - mențiune județ , Pitirut Ana premiul III - județ , Szasz Bianca - mențiune
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
the pollution rank”- Update Philigraph- 2005 · participare la programe internaționale: · Programul Mondial Eco Școală · Programul Internațional “Să învățăm despre pădure” · Programul Internațional Young reporters” b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii:2005 - clasa a XII-a, anul absolvirii:2009 · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor școlare: - 2009 Concursul Național “ Sanitarii Pricepuți”- fază județeană- mențiunea I echipaj liceu - 2009 Concursul Național “ Sanitarii Pricepuți
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
de texte adunate și îndreptate″ o comunicări științifice deosebite zilele ″Mihail Sadoveanu o . Eminescu pururi tânăr″ sesiune de comunicări științifice condusă de Constantin Ciopraga. b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii - clasa a XII-a, anul absolvirii · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor (olimpiadelor școlare) - olimpiada județeană · participare la programe educaționale:eco școala * Concurs internațional ″ Mathematiques sans frontiere″. * ″Orașul ecologic″ * ″ Proza și
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Foundation -Think.com ( anul școlar 2007-2008); * Concursul Internațional ” Sigur.info” (anul școlar 2008-2009); * programul Mondial „ Eco Școală”; * „Spring Day Europe ”; * Programul internațional OECD - PISA 2009. · în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: Numele și prenumele: Vangă Minodora Brîndușa Dată și locul nașterii : 23.12.1971 , Pașcani Starea civilă : căsătorită, 1 copil Studii: Facultatea de Informatică din cadrul Universității “A.I.Cuza” Iași Specialitatea : Informatică Gradul didactic : definitivat, înscrisă la gradul didactic ÎI, sesiunea 2010
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Foundation -Think.com ( anul școlar 2007-2008); * Concursul Internațional ” Sigur.info” (anul școlar 2008-2009); * programul Mondial „ Eco Școală”; * „Spring Day Europe ”; * Programul internațional OECD - PISA 2009. · în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg spus, comparare intercriterială. Pentru a aprecia însă dacă un instrument (criteriu) este valid sau nu, unul dintre ele trebuie considerat ca fiind standard, obiectiv. Lucru care este destul de riscant. Comparând, de exemplu, evaluările dirigintelui privind gradul de inteligență al elevilor din clasa sa cu rezultatele unui test de inteligență și, constatând o lipsă de concordanță între cele două serii de rezultate, nu se poate spune care criteriu este mai valid. Sau, dacă, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interacțiunile cu elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe clase sau a diriginților (E. Păun, 1999, p.99). Având un statut social mai mult sau mai puțin prestigios, profesiunea de profesor rămâne prin natura sa una din cele mai „evaluate” meserii. Profesorul este supus permanent judecăților de valoare subiective (elevi, părinți, colegi, comunitate
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
MÂȘLEA, Ana (3.II.1938, Suceveni, j. Galați - 30.XII.1980, Iași), poetă. Este fiica Ilenei și a lui Nicolae Grigore Mâșlea, diriginte de poștă. Începe învățătura în comuna natală și o continuă la Galați, la Liceul Sanitar. Venirea în Iași, ca studentă a Facultății de Istorie și Filosofie, îi oferă prilejul de a lua un prim contact cu atmosfera culturală a anilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
perspectiva educatorului. Există o strânsă legătură între rezultatele copiilor și atitudinea părinților. Ce au în comun elevii cu rezultate deosebite? În primul rând o voință puternică și în al doilea rând părinți care-i susțin în permanență. Fiecare învățător sau diriginte ar spune că un bun părinte este cel care ține legătura cu școala, care este interesat de situația copilului, impune limite și stabilește reguli, este deschis și sincer, își ține promisiunea, respectă dorințele copilului, caută soluții pentru depășirea dificultăților, știe
Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
februarie '87, avea un student de pe la Țigănași căruia i-a chemat părinții. Era un soi de intimidare, pentru că odată chemați părinții intra o frică în familie. D. T.: Nu era o schemă securistă. Era o discuție ca la școală, între diriginte și părinte. Era o prelungire a dirigintelui. Nu era o machetă dată de la partid sau de la Centru, o fișă a discuției. De multe ori, secretara șefă, cum era doamna Folescu (care era un zbir, ea conducea, nu decanul) îi apostrofa
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
căruia i-a chemat părinții. Era un soi de intimidare, pentru că odată chemați părinții intra o frică în familie. D. T.: Nu era o schemă securistă. Era o discuție ca la școală, între diriginte și părinte. Era o prelungire a dirigintelui. Nu era o machetă dată de la partid sau de la Centru, o fișă a discuției. De multe ori, secretara șefă, cum era doamna Folescu (care era un zbir, ea conducea, nu decanul) îi apostrofa. Nu era o matrice sau un algoritm
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Agronomie și la Universitate. Cei apropiați mie care erau și meseriași și știau să vorbească, 5-10 din domeniu, lucram bine, ne sfătuiam, gândeam. S. B.: Ce făceau ei ca studenți propagandiști? L-am văzut între acei studenți pe fostul meu diriginte din calsa a X-a, Viorel Butnaru, actualmente cercetător la Institutul "A. D. Xenopol", care era propagandist coordonat de profesorul Agrigoroae de la Istorie. Se știa statutul lor în comunitatea de studenți, se știa că ei sunt studenți propagandiști. D. T.: Da
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
întâlneam cu oamenii, cu cursanții... S.B.: Cine erau cursanții, erau cadrele didactice, țăranii? De unde erau? D.T.: Cadrele didactice, personalul medical, tot ce însemna elita satului, a comunei, toți. Tot ce însemna nomenclatura instituțională și de partid până la factorul poștal, cu diriginții, cu profesorii de școli. Ne întâlneam cu structuri sociale profesionale, cadre de conducere din CAP și consilii populare. Se organizau și dezbateri deschise cu oamenii. S.B.: Era interesată lumea? D.T.: Păi, nu se punea problema dacă era interesată. La mine
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
admirabil; admirație; afacere; afaceri; apreciere; aranjat; avere; bani; barbă; băiat; băiat elegant; bărbat educat; bărbați; bine; bogătan; boschetar; bostan; Cantemir; capabil; căsătorie; chipeș; cineva; a citi; colind; conducere; costum de gală; credință; cultură; Cuza; da; decent; decență; demnitate; desfrînat; diplomat; diriginte; divin; dominație; domn; domnesc; domnie; domnișor; domniță; drept; dulce; extraordinar; fabrică; fată; film; frac negru; generos; grad; haină; hmm; impecabil; impresie; infidel; inteligență; interes; înălțime; încîntător; învățător; întîmplare; lapte; liniște; lux; maestru; manierat; maree?; măgar; mecanic; minciunos; miop; modest; Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Worcester Postman. II. Începuturile presei în Statele Unite (1690-1830) Prima publicație americană, The Public Occurences, apărută pe 25 septembrie 1690 la Boston, nu a avut decît un singur număr. Cea de-a doua, The Boston News Letter, creată în 1704 de dirigintele de poștă John Cambell, a avut o viață scurtă. Prima publica(ie cu adevărat originală a fost Pennsylvania Gazette, lansată în 1728 de Benjamin Franklin la Philadelphia. Cea mai mare parte a ziarelor americane constituia copia celor din Anglia, dar
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cuprinse în rețea, care ilustrează ce se întîmplă curent în clasicele ședințe cu părinții desfășurate trimestrial sau semestrial, mai redăm spusele unui părinte care arată că o parte din părinți realizează necesitatea depășirii laitmotivului pentru care ei se întîlnesc cu dirigintele clasei la școală: Nimeni nu vine să-ți spună dacă copilul tău are aptitudini sau nu are aptitudini de nu știi de care, sau orice altceva de acest fel. Nu poate fi generalizată situația invocată de acest părinte dar, oricum
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
comunicaționale dintre școală-familie și familie-școală. Rețeaua semantică 3.5 ne arată că interacțiunile comunicaționale se produc în trei ipostaze: ședințe cu părinții, convorbiri telefonice și, mai rar, cu ocazia unor întîlniri informale. Afirmațiile de felul " Nu prea cunosc profesorii în afară de diriginte", "Vorbesc strict cu diriginta" sau "... în special vorbesc cu diriginta și cu profesoara de matematică", ne-a dus la ideea că placa turnantă a comunicării dintre părinți și școală este dirigintele. Rolul jucat de diriginte în comunicare este un lucru
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
informale. Afirmațiile de felul " Nu prea cunosc profesorii în afară de diriginte", "Vorbesc strict cu diriginta" sau "... în special vorbesc cu diriginta și cu profesoara de matematică", ne-a dus la ideea că placa turnantă a comunicării dintre părinți și școală este dirigintele. Rolul jucat de diriginte în comunicare este un lucru bine cunoscut, dar din răspunsurile subiecților a reieșit că vîrsta și sexul acestuia reprezintă o condiție cu influență semnificativă asupra calității comunicării elev-profesor. Iată ce spune un respondent în acest sens
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nu prea cunosc profesorii în afară de diriginte", "Vorbesc strict cu diriginta" sau "... în special vorbesc cu diriginta și cu profesoara de matematică", ne-a dus la ideea că placa turnantă a comunicării dintre părinți și școală este dirigintele. Rolul jucat de diriginte în comunicare este un lucru bine cunoscut, dar din răspunsurile subiecților a reieșit că vîrsta și sexul acestuia reprezintă o condiție cu influență semnificativă asupra calității comunicării elev-profesor. Iată ce spune un respondent în acest sens: Sînt foarte multe lucruri
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și sexul acestuia reprezintă o condiție cu influență semnificativă asupra calității comunicării elev-profesor. Iată ce spune un respondent în acest sens: Sînt foarte multe lucruri care nu li se spun copiilor la școală, mai ales dacă nimeresc să aibă un diriginte. Dacă au o dirigintă, atunci, pornind de la orice, ea încearcă să discute mai multe probleme cu ei. Necesitatea îmbunătățirii comunicării dintre părinți și profesori a reieșit din relatările subiecților despre unii părinți care nu participă la activitățile școlii și, implicit
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și metehnele care infestează sistemul." Rezistența la schimbare. "Orice ar discuta părinții, școala rămîne aceeași, profesorii la fel. ... Nimeni nu va schimba nimic." La inițiativa părinților s-au discutat problemele în ședințele cu părinții. Părinții au făcut cerere la secretariat. Dirigintele a mers la Inspectoratul Școlar. Remedierea unor situații de moment. Posibilitatea creșterii autorității părinților. Părinții tratați cu indiferență. Probabilitate redusă de a reuși. Mi se pare puțin posibil ca ei să poată face ceva în școală. Știți că nimeni nu
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
situații de viață reală. Părerea mea e că între familie și școală există o discrepanța destul de mare." Ce cred elevii că gîndesc profesorii despre implicarea părinților în activitățile liceului Participanții la discuții consideră că "În general, profesorii, și mai ales diriginții, ar fi încîntați de implicarea familiilor în activitățile din școală pentru că s-ar simți sprijiniți. La foarte puțini nu le-ar conveni ca părinții să susțină școala". Un elev crede că percepția profesorilor privind implicarea părinților "... depinde de mentalitatea fiecăruia
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]