KorAP: Find »[drukola/base=domnesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...125 126 127 ...226 >

5,649 matches

Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537

VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea, iar din Huși a eliberat mai multe acte domnești; ⇒ DIMITRIE CANTEMIR - În drum spre Stănilești, 1711, a trecut pe aici, iar după pierderea luptei s-a retras spre Rusia, trecând și pe la Movila Răbâia; (Sursa: C. Chiriță, op. Cit., p. 88) ⇒ ALEXANDRU LĂPUȘNEANU, după ce a fost Învins la Verbia de către

SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349

mai înaltă treaptă este rugăciunea făcută în numele lui Iisus și în conformitate cu voia lui Dumnezeu: „și orice veți cere în numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. Dacă veți cere în Numele Meu, voi face”. în Rugăciunea domnească există o cerere care ne îndeamnă să mijlocim împlinirea voii lui Dumnezeu în rugăciunile noastre: „facă-Se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ”. în multe împrejurări ale vieții noastre pe pământ cunoaștem voia lui Dumnezeu deoarece El

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
școală teologică, seminar sau facultate, și până la hirotonia întru preot este făcut ipodiacon, diacon și apoi preot. Intrarea în treapta de ipodiacon se săvârșește după terminarea Utreniei, înainte de Binecuvântarea de început a Sfintei Liturghii. Hirotonirea diaconului se face înainte de Rugăciunea domnească, iar hirotonia preotului se face înainte de rostirea Simbolului credinței din timpul Sfintei Liturghii. Tânărul candidat merge în mijlocul Bisericii și depune un jurământ de credință, de ascultare față de arhiereu și de legile țării. Apoi este purtat de doi preoți în jurul Sfintei

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
putem învăța pe copil Rugăciunea domnească până merge la școală, suntem obligați să-l învățăm mai târziu să o rostească zilnic, dimineața și seara pentru menținerea legăturii cu Dumnezeu. Această rugăciune este cunoscută sub numele de Tatăl nostru. Se mai numește domnească, fiindcă a fost formulată și spusă de însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos, atunci când ucenicii Săi, Sf. Apostoli, L-au rugat să-i învețe cum să se roage: „Doamne, învață-ne și pe noi să ne rugăm”. Și Mântuitorul lea spus

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă- ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.”. Rugăciunea domnească se încheie cu un imn de laudă, pe care creștinii îl aduc lui Dumnezeu: „Că a Ta este împărăția și puterea și slava: a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
înțeleasă de fiecare copil sau om matur, datorită simplității cererilor ce privesc viața de fiecare zi a creștinilor. Fericitul Augustin, în acest sens zice: „De veți străbate toate rugăciunile, nu veți afla nimic care să nu fie cuprins în Rugăciunea Domnească.” Având o importanță atât de mare pentru toată viața, este absolut necesar și obligatoriu să fie explicată elevilor de profesorul de religie, pentru a se evita interpretările greșite care duc la rătăcire. Vom încerca o explicație a acestei rugăciuni, referindu

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
omenesc, adevărata cunoaștere de Dumnezeu și să se alcătuiască din toți oamenii, familia unică a lui Dumnezeu, a Celui pe Care să-L numească toți Tată, să- L slăvească și să-L cinstească cu evlavie. A doua cerere din Rugăciunea domnească este „vie împărăția Ta”. Prin această cerere, rugăm pe Dumnezeu să ne facă părtași sau moștenitori ai fericirii veșnice. Semnele împărăției sunt vizibile și pot fi trăite în viața pământească. Toți cei ce cred în Dumnezeu se roagă Lui și

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-l rugăm pe Dumnezeu să aibă milă și de cei pe care i-am supărat și nu ne pot ierta. în acest caz avem conștiința curată și putem să rostim această rugăciune. Tertullian spune că a cincea cerere din Rugăciunea domnească „este o mărturisire a cererii de iertare”. Cine își cere iertare, acela își mărturisește păcatul. Se vădește în acest fel că Dumnezeu primește pocăința: o dorește mai mult decât moartea păcătosului. în Sfânta Scriptură, datoria este o metaforă a păcatului

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
cea bună, de o negrăită măreție, prin baia Botezului, ne învrednicește din nou de iertare pe noi, păcătoșii! Dar această rugăciune este a drepților și numai de la ei trebuie să vină, așa cum arată rânduielile Bisericii și chiar începutul Rugăciunii domnești: cel ce nu s-a sfințit prin credință, nu-L poate numi pe Dumnezeu Tată! Dacă Rugăciunea Domnească este a drepților și dacă ea le spune acestora să se roage pentru iertarea păcatelor, este limpede că prin sinceră pocăință puteane-vom

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
Dar această rugăciune este a drepților și numai de la ei trebuie să vină, așa cum arată rânduielile Bisericii și chiar începutul Rugăciunii domnești: cel ce nu s-a sfințit prin credință, nu-L poate numi pe Dumnezeu Tată! Dacă Rugăciunea Domnească este a drepților și dacă ea le spune acestora să se roage pentru iertarea păcatelor, este limpede că prin sinceră pocăință puteane-vom bucura de urmările ei binefăcătoare și după Sfântul Botez. Fiindcă, dacă Hristos n-ar fi vrut să arate

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
numai cu ajutorul Lui putem săvârși binele și să fim tari la vreme de ispită. Pentru că, așa cum spun Sfinții Părinți, prin ispită nu cădem, ci ne arătăm așa cum suntem noi în realitate. Sf. Ciprian al Cartaginei consideră că sfârșitul Rugăciunii domnești exprimă, pe scurt, în chip de concluzie, tot ce am cerut și pentru ce ne-am rugat. După ce am spus „și ne izbăvește de cel viclean” nu ne mai rămâne nimic de cerut. „Cerem întreaga protecție a lui Dumnezeu împotriva

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
împotriva noastră, nenumărate ticăloșii.” Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă la rugăciune și ne învață cum să ne izbăvim de diavol, prin smerenie, iubire față de aproapele și prin iertarea celor care ne-au greșit nouă. Să rostim cât mai des Rugăciunea domnească și Tatăl nostru Cel ceresc va împlini degrab cererile noastre. în încheiere la Rugăciunea Domnească, tradiția Bisericii a adăugat un cuvânt de laudă și cinstire adus lui Dumnezeu: „Că a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui și a

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
cum să ne izbăvim de diavol, prin smerenie, iubire față de aproapele și prin iertarea celor care ne-au greșit nouă. Să rostim cât mai des Rugăciunea domnească și Tatăl nostru Cel ceresc va împlini degrab cererile noastre. în încheiere la Rugăciunea Domnească, tradiția Bisericii a adăugat un cuvânt de laudă și cinstire adus lui Dumnezeu: „Că a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” Prin

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
adăugat un cuvânt de laudă și cinstire adus lui Dumnezeu: „Că a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” Prin doxologia adăugată Rugăciunii domnești, arătăm cinstea cuvenită lui Dumnezeu atunci când îi cerem milă. în al doilea rând, ne rugăm pentru ca, gândul la veșnica Sa împărăție, să ne întărească tot mai mult în speranța că El ne va da cele ce îi cerem. Cuvântul Amin

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
fi ascultați și cinstiți de copiii lor. „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta” este urmarea unei educații creștine, în credință și rugăciune. Domnul nostru Iisus Hristos s-a rugat adesea Tatălui ceresc și ne-a dat în Rugăciunea domnească, „Tatăl nostru”, pildă de desăvârșită rugăciune. Mântuitorul, cât a fost pe pământ, a fost în contact permanent cu Tatăl ceresc prin rugăciune. După botez, s-a suit în munte, ca să se roage singur” „Și a doua zi, foarte de dimineață, sculându

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

agenți proprii sau informații oferite de gazetele din țările de interes pentru Imperiu. Transmiterea veștilor se făcea cu multă rapiditate, ele ajungând la Constantinopol înaintea acelora primite de la ambasadori, ceea ce putea oferi un avantaj considerabil diplomației otomane. Dar, rolul Curților domnești și al domnitorilor de la Iași și București nu se reducea la acela de simpli informatori; ei aveau misiunea să formeze opinia Guvernului otoman, să interpreteze știrile primite și transmise, să ofere sugestii. Considerându-i “cei doi ochi” ai Porții, un

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
lor, aleși în această perioadă tot dintre greci, cât și prin funcționarii turci trimiși în capitalele celor două țări, care aveau și misiunea de supraveghere a domnilor. Dependența accentuată a domnilor și mai ales lupta pentru obținerea sau păstrarea scaunului domnesc au dus la sporirea considerabilă a datoriilor și obligațiilor față de Poartă. Haraciul a fost mărit treptat, fiind stabilit prin Senedul din 1783, la 309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
valoarea haraciului. Această relativă moderație se datorează faptului că Țara Românească și Moldova dobândiseră, prin dispozițiile hatișerifului din 1802, o bază legală de opoziție. Așa cum se știe, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, vistieria statului și cămara domnească se separă, dar nu pentru a îngrădi abuzurile curții, ci pentru că domnitorul risca, în contextul cererilor mereu crescânde ale Porții, să nu-și mai poată plăti creditorii care îl împrumutaseră cu sumele necesare pentru obținerea tronului. Fondurile vistieriei proveneau din

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
domnitorul risca, în contextul cererilor mereu crescânde ale Porții, să nu-și mai poată plăti creditorii care îl împrumutaseră cu sumele necesare pentru obținerea tronului. Fondurile vistieriei proveneau din dările directe ale populației și în primul rând, din bir. Cămara domnească se alimenta din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
ale populației și în primul rând, din bir. Cămara domnească se alimenta din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe anul bugetar 1816-1817 reiese că veniturile

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
adevar, la 27 martie/8 aprilie 1848, revoluția avea să izbucnească la Iași. Conducătorii mișcării optioniste, V. Alecsandri, Al. I. Cuza, P. Cazimir, C. Rolla etc. au convocat o mare adunare în fața hotelului Petersburg ( situat în perimetrul exterior al curților domnești, nu departe de actuala Școală „Gh. Asachi”), prilej cu care au stabilit programul de revendicări în 35 de puncte, intitulat Petițiunea proclamațiune a boierilor și notabililor moldoveni. Pentru a nu da pretext de intervenție Rusiei, documentul începea prin formula „Sfânta

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
se va deplasa la Giurgiu și își va folosi toată influența de care dispunea pentru a asigura succesul negocierilor. După sosirea lui Suleiman Pașa la București, Colquhoun și-a intensificat contactele cu ambele părți. Se poate spune că instituirea Locotenenței domnești într-o formulă care i se părea diplomatului britanic ideală, era expresia acestui compromis făcut posibil și prin medierea sa. îndepărtarea guvernului provizoriu elimina, în opinia sa, orice pretext pentru o intervenție țaristă, făcând, în același timp, posibilă modernizarea structurilor

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
în legătură cu drepturile presei. Va fi evitată chestiunea mănăstirilor care depind de Locurile Sfinte în prezent. Se vor da legi asupra regularizării relațiilor dintre proprietar și țăran, de către Adunarea Generală”. Colquhoun a fost și primul consul străin acreditat pe lânga Locotenența domnească, prilej cu care descrie primirea cu mare pompă care i s-a făcut. Din partea autorităților muntene a luat cuvântul Heliade-Radulescu. Colquhoun reda și rezistenta unei părți a marii boierimi conservatoare la reforme. El relatează, cu satisfacție, primirea rece pe care

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
mai târziu, Colquhoun afla cu tristețe despre înaintarea armatelor otomane și țariste spre București, decizie pe care el o considera necugetată. Fuad nu dorea nici un compromis, instrucțiunile sale reprezentând un diktat. El a refuzat să-i vadă pe membrii Locotenenței domnești, care erau dispuși la concesii suplimentare, după cum relatează Colquhoun, dizolvând această instituție și numind un caimacam. Consulul englez și-a petrecut toată ziua de 23 septembrie acordând adăpost celor care fugeau de turci. El subliniază că, în ciuda asigurărilor date de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
a fi primit de demnițarul otoman, dar fusese arestat. Colquhoun scrie, cu întârziere însă, din necesitatea unei documentări riguroase asupra evenimentelor, și despre lupta din Dealul Spirei, afirmând că responsabilitatea aparținea în întregime turcilor, care refuzaseră orice discuție cu Locotenența domnească, pe care tot ei o înființaseră. El se întreabă și de ce armata turcă a venit cu tunurile încărcate în București, dacă misiunea lor era pacifică, după cum ei înșiși afirmau, amintindu-și că Fuad îl asigurase în dimineața zilei de 25

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]