5,880 matches
-
mai fericită dacă ai scoate doar farfuriile din dulap și le-ai băga direct în mașina de spălat vase. Viața ar fi mult mai simplă așa. Sau nici măcar să nu te mai obosești cu așa ceva, doar să deschizi ușa de la dulap, să te uiți bine de tot la ele, să îți imaginezi că le-ai folosit și apoi să o închizi la loc. — Ce idee genială. Am lucruri mult mai importante de făcut decât să gătesc și să mănânc tocătura asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
privit, conștient într-o clipă că era ceva cu-adevărat în neregulă. Purtam o șosetă. Încercând să ignor fraza iritantă „Care-i treaba?“ pe care mi-o murmuram, m-am concentrat asupra posibilelor explicații. Întotdeauna, absolut întotdeauna, mă dezbrac la dulapul mare de lângă dormitorul nostru, pe care îl numim eufemistic „garderoba mea“, îmi mototolesc perechea de șosete - una vârâtă în cealaltă- și o arunc astfel în coșul de rufe din colț. Nu era nici o posibilitate să-mi fi lăsat una în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
îi păreau ciudat de nealiniați, ca și cum pupilele i s-ar fi desincronizat și stăteau departe una de cealaltă. Destul de amuzant, ceva din felul în care privea îmi amintea de felul în care mă simțeam eu când trebuia s-ajung la dulap. Mă făcuse să tac din gură - ba chiar îmi tăiase elanul, și rămăsesem acolo privindu-i fața și așteptând să spună ceva. — N-are absolut nici o legătură cu munca mea. Trec momentan printr-o situație care-mi produce anxietate (în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
permită să car cantități rezonabile de haine, ca să nu mai spun cărți, hârtii și toate celelalte părți și părticele care marcau fizic existența mea în casă. Am tras un scaun pe care să mă urc, astfel încât să pot ajunge la dulapul de sus, de deasupra șifonierului, sperând c-aș putea găsi o sacoșă sau ceva care să mă țină până la următoarea vizită, dar, când am ridicat un picior pe el, Judy a sărit spre mine cu o viteză extraordinară și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
vizită, dar, când am ridicat un picior pe el, Judy a sărit spre mine cu o viteză extraordinară și l-a tras la o parte. Aproape am căzut. — Să nu-ndrăznești, a urlat, să nu-ndrăznești să te apropii de dulapurile alea! Sunt chestii personale, știi bine! Toate - toate chestiile mele feminine - cum le zici mereu cu superioritate. Eram destul de speriat de ferocitatea cu care-și apăra obiectele de epilat sau diafragmele sau ce mai presupuneam eu că păstra ea acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
păstra ea acolo, dar, la momentul respectiv, am pus-o pe seama unei furii justificate pentru situația ei. — Uite ce e, Judy, ce-ar fi să mă întorc eu altă dată, am spus cât am putut de blând, închizând ușile de la dulap și întorcându-mă către ea. — De ce? — Sincer să fiu, e imposibil. Nu am nici o valiză; nu-ndrăznesc să cer una dintre ale noastre în caz că pretinzi tu că e a ta și, chiar dacă m-aș putea gândi la o modalitate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
starea de amorțeală în care mă aflam doar l-am evaluat în liniște și l-am observat, trecând mai departe. Am bătut-o ușor pe umăr, m-am ridicat, plin acum de un calm surprinzător, și am deschis din nou dulapul. Am privit de-a lungul barei și mi-am închipuit că sunt în sufrageria lui Stacey, purtând întâi unul, apoi altul dintre costumele și jachetele mele. Am scos un pulover bleumarin închis, un costum negru cu dungulițe gri subțiri, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mea. — Bine. Dar - dacă e să fim sincere - atunci spune-mi de câtă vreme cumperi chestii dintr-astea. De când a plecat tata, mamă? Sau cumpărai și înainte? Nu-mi răspunse, ci lăsă jos pila și se ridică. Trase scaunul la dulapul din perete de pe partea cealaltă a patului și se urcă pe el ca să poată ajunge la dulapurile cele mici de deasupra. Deschise una dintre uși și scoase o mică valiză albastră, cea ieftină care se afla în partea din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
astea. De când a plecat tata, mamă? Sau cumpărai și înainte? Nu-mi răspunse, ci lăsă jos pila și se ridică. Trase scaunul la dulapul din perete de pe partea cealaltă a patului și se urcă pe el ca să poată ajunge la dulapurile cele mici de deasupra. Deschise una dintre uși și scoase o mică valiză albastră, cea ieftină care se afla în partea din față a dulapului. — Sally, te rog, ține asta o clipă, mi-a spus, iar eu am sărit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
perete de pe partea cealaltă a patului și se urcă pe el ca să poată ajunge la dulapurile cele mici de deasupra. Deschise una dintre uși și scoase o mică valiză albastră, cea ieftină care se afla în partea din față a dulapului. — Sally, te rog, ține asta o clipă, mi-a spus, iar eu am sărit să i-o iau. Pune-o oriunde, a continuat, nu contează. O folosesc doar ca să... ca să nu vadă nimeni toate astea. Își vârî brațul adânc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Sally, te rog, ține asta o clipă, mi-a spus, iar eu am sărit să i-o iau. Pune-o oriunde, a continuat, nu contează. O folosesc doar ca să... ca să nu vadă nimeni toate astea. Își vârî brațul adânc în dulap și cu o mișcare puternică de măturare scoase o cutie, care se înclină într-o parte și vărsă ca un duș o cantitate mare de mici bucățele de carton fluturând, care căzură ca o cascadă peste tot în jurul meu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în același ritm. Încerca să respire calm, dar respirația îi era scurtă și precipitată, întretăiată ca a unui pește. În timp ce își examină chipul palid (pe care în zilele bune îl considera “diafan” și în celelalte “bolnăvicios”) în oglinda de pe ușa dulapului din hol, fruntea i se acoperi de un strat lucios de transpirație. Părea că se întâmplă tot mai des, chestia asta cu transpirația și respirația — și nu doar când auzea bocănitul ăla de lemn pe lemn. Uneori Leigh se trezea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
camera de zi de bucătărie. Cu blatul ei pestriț de culoarea granitului și toată aparatura nouă, din inox, bucătăria era încăperea preferată a lui Leigh din întregul apartament. Toate oalele și cratițele, în ordinea dimensiunii, erau atârnate de cârlige sub dulapurile suspendate și toate ustensilele și condimentele erau frumos rânduite în recipiente din sticlă și inox. Firimituri, pete, ambalaje, vase nespălate — nu exista așa ceva. Frigiderul arăta de parcă fusese curățat cu aspiratorul, iar rafturile erau fără nicio pată. Dacă o încăpere ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
plăcut și sexy atunci când era calmă, o făcea aproape neinteligibilă când era, după cum spunea ea, “pasionată” de ceva sau cineva. Ceea ce se întâmpla mai tot timpul. Unde e băutura? Leigh făcu semn spre bucătărie. — Apa e încă fierbinte. Caută în dulapul de deasupra cuptorului cu microunde. Am o mulțime de arome... — Nu mă refer la ceai! strigă strident Adriana și arătă spre Emmy. Nu vezi în ce hal e? Avem nevoie de băutură adevărată. O să prepar niște caipirinhas. — Nu am lichior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
yoga) și, deoarece prefera să-i poarte fără nimic pe dedesubt, nu-i putea îmbrăca decât o singură dată, apoi îi arunca foarte repede la spălat. Așa că purta costumul din frotir pentru simplul motiv că era singurul lucru curat din dulap care să o protejeze de nesuferita de canapea din piele pentru care și maică-sa și Emmy insistaseră că e cea mai bună alegere, deși Leigh vrusese una modernă, din stofă, în care nu te simți tot timpul ca într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mai parcursese cam o jumătate de pagină, Russell strigă din bucătărie. — Unde ții mierea? Ce anume? strigă și ea. — Mierea. Fac niște ceai și vreau să-l prepar cu lapte cald și miere. Ai cumva? Ea inspiră adânc. — E în dulap, deasupra cuptorului cu microunde. El se întoarse câteva clipe mai târziu cu câte o cană în fiecare mână și ținând în dinți o pungă de biscuiți cu ciocolată Newman’s Own. — Fă o pauză, scumpo. Îți promit că o să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Adriana fusese întotdeauna de părere că Emmy suprareacționa față de pasărea asta; abia acum — când începea să se simtă lipsa somnului, iar autorespectul atârna de un fir de ață — înțelese ce rău e să stai cu pasărea tot timpul. Cotrobăi prin dulapul cu lenjerii după un prosop mai mare, dar înșfăcă repede un cearceaf Frette, primul lucru care îi căzu în mână. După ce îl aruncă peste colivie și îi vârâ dedesubt marginile cu elastic, Adriana se gândi o clipă îngrijoră că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
i se părea foarte șic. Și pe Pax, dar de niciunul — nici de Zahara, nici de Shiloh — n-ar fi atât de încântată să-i vadă cum ar fi Maddox. Se ridică din pat și începu să caute înnebunită prin dulapul deschis. Cu ce se îmbracă lumea pe un platou de filmare? — Vin neapărat! țipă ea renunțând cu totul la atitudinea ei rezervată. Unde și când? Gilles se abținu să nu râdă. — Știam eu că s-ar putea să te intereseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
supărată o să fie mama lor dacă copilul n-o să poarte numele părinților ei. Emmy a rugat-o pe Izzie să-i descrie faza de dezvoltare în care era copilul, iar Izzie adormi în timp ce-i povestea. Emmy aduse o pătură din dulapul de pe hol și o acoperi pe sora ei. Biata de ea, probabil că e foarte obosită. E gravidă, lucrează treizeci și șase de ore în schimburi și a mai fost și bucuria de a-i spune surorii ei vestea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
bine, la infinit în valea de mai jos. Decisese, fără să vadă la fața locului, că numai cu câteva modificări mărunte (în dormitorul mare era nevoie, desigur, de instalarea urgentă a unei măsuțe de toaletă cu oglindă și a unor dulapuri California), ar fi foarte, foarte fericită să locuiască acolo. — Bine, querida, de data asta suntem dispuși să trecem cu vederea. Dar te rog să fii și tu mai reținută pe viitor. Nu trebuie să-ți mai spun că tatăl tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
într-un bol pe care îl ținea în poală. Emmy se consolase întotdeauna cu gândul că, într-o bună zi, ea și Duncan vor sta împreună într-o casă nouă, cu o imensă mașină de gătit Viking, combină frigorifică și dulapuri pline cu vase din inox, dar visul acela se destrămase odată cu relația lor. Nu-i venea să creadă că se despărțiseră de cinci luni de zile. Era și mai ciudat cum ei — sau, dacă era să recunoască, Duncan — încetaseră definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
aluminiu cu mirosul ăla scârbos și barele oribile de sârmă care arătau — și sunau — ca niște obiecte dintr-o celulă de tortură din Orientul Mijlociu. A înlocuit-o cu o casă adevărată pentru păsări: un cuib lucrat din lemn cât un dulap de mare, proiectat de unul dintre cei mai buni arhitecți din New York și construit de un reputat contractant care a executat proiectul impecabil. Cadrul era făcut din stejar masiv pe care Adriana l-a comandat băițuit în culoarea cafelei ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ușii. Nimic. Își zise că, totuși, mai este o zi, că dacă n-a primit nimic de la ceilalți, cu siguranță va primi de la maică-sa sau de la Izzie. Se dezbrăcă în holul de la intrare, aruncând hainele într-un maldăr lângă dulap, și se duse glonț la baie. Chiar când apa caldă îi uda tot părul, auzi că sună telefonul mobil. După aceea a început să sune telefonul fix, apoi din nou mobilul. Se gândi că poate totuși e Rafi, că îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
grijă geanta asortată. Verifică în gând dacă mai avea ceva de luat și, mulțumită că nu uitase nimic, își duse bagajul în hol. Intră în camera lui Emmy — altădată camera de oaspeți a familiei de Souza — se duse direct la dulapul cu haine și scoase iPodul și acumulatorul celularului din bolul de sticlă pentru pești pe care Emmy îl folosea ca să depoziteze diverse mărunțișuri. — Uite. Puneți-le în geantă și hai să mergem. Să nu cumva să pierdem avionul ăsta! — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să urineze, și de tocurile lustruite În care Își țineau pistoalele, semnul lor de bărbăție. Jim dorea să poarte și el Într-o bună zi un toc de revolver, să simtă uriașul pistol Webley lipit de coapsă. Printre cămășile din dulapul tatălui său, Jim găsise un pistol automat Browning, un obiect ca o bijuterie, asemănător cu interiorul aparatului de filmat al părinților săi, pe care Îl deschisese Într-o zi din greșeală, voalînd zeci de metri de film. Era greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]