8,806 matches
-
că 70% din totalul cheltuielilor din economie sînt generate de consumul privat. În România, procentul acestuia a înregistrat o creștere de la circa 55% din PIB în 1970, la un vîrf de 76% între 1998-1999 și de circa 63% în 2010. Economistul Mark Skousen demontează acest mit fabricat și aruncat publicului, afirmînd că efectul unei economii sănătoase și productive este dat de consumul privat, acesta din urmă nefiind o cauză. Este adeptul teoriei lui J.B. Say care spunea că oferta își creează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
concret care permite tendința sau revenirea efectivă spre acest echilibru? * echilibrul general obținut (sau către care tinde economia) poate asigura o alocare optimă a resurselor, în sensul lui Pareto? În esență, teoria echilibrului general a fost dezvoltată, după 1874, de economiștii neoclasici, care au încercat să demonstreze în mod formal una din ipotezele esențiale ale predecesorilor lor clasici: deciziile independente și nonconcertate a milioane de indivizi avînd interese contradictorii nu antrenează nici dezordine, nici confruntare generalizată; mecanismele liberei concurențe, precum o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ea consideră echilibrul general walrasian o funcționare ideală a piețelor spre care tinde economia pe termen lung, dacă se îngăduie mecanismelor prețurilor să funcționeze în mod liber. Acest al doilea demers a reținut, într-un prim timp, mai mult atenția economiștilor de inspirație neoclasică. Ea conduce natural la identificarea condițiilor de realizare și de stabilizare a unui echilibru general. 17.1.2. Stabilitatea echilibrului general E adevărat, nu ajunge să știi dacă există un ansamblu de prețuri susceptibile de a asigura
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la fel de bine crescătoare sau descrescătoare. Chiar dacă prețurile sînt perfect flexibile, nimic nu garantează că mișcările de prețuri asigură convergența simultană a tuturor piețelor spre o situație de echilibru. Bineînțeles, acest rezultat esențial contribuie la reorientarea lucrărilor referitoare la echilibrul general. Economiștii caută acum mai puțin să definească condițiile existenței și stabilității unui echilibru general și mai mult să înțeleagă mecanismele de ajustare ce funcționează efectiv în economie. 17.1.3. Modelul IS-LM-BP (trilema Mundell-Fleming) Intersecția curbelor IS (piața bunurilor) cu LM
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe piață, la realizarea interesului general. Totuși, piața perfect concurențială nu este adaptată la toate problemele alocării resurselor cu care economia reală se află confruntată. Piața nu este perfectă. 17.3. CONCLUZII 1) Eșecul relativ al programului de cercetare neoclasic Economiștii neoclasici vor să demonstreze că: a) echilibrul general există; b) concurența și flexibilitatea prețurilor asigură realizarea și stabilitatea acestui echilibru; c) echilibrul concurențial permite o alocare optimă a resurselor. În cele din urmă, lucrările lor ajung la un triplu eșec
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cel mai mic rău. Dar aceasta nu la modul ideal, ci în practică, unde sistemul își demonstrează cu adevărat eficacitatea. Piața este cel mai inteligent planificator și este încă insuficient înțeleasă, cu toate caracteristicile și mecanismele sale de funcționare. Abordarea economiștilor neoclasici este prea normativă și prea abstractă, poate cu excepția lui Hayek. Acești economiști au întreprins vreme de un secol cercetări remarcabile pentru a demonstra superioritatea teoretică a pieței concurențiale. Imposibilitatea în care se găsesc de a face această demonstrație teoretică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unde sistemul își demonstrează cu adevărat eficacitatea. Piața este cel mai inteligent planificator și este încă insuficient înțeleasă, cu toate caracteristicile și mecanismele sale de funcționare. Abordarea economiștilor neoclasici este prea normativă și prea abstractă, poate cu excepția lui Hayek. Acești economiști au întreprins vreme de un secol cercetări remarcabile pentru a demonstra superioritatea teoretică a pieței concurențiale. Imposibilitatea în care se găsesc de a face această demonstrație teoretică contrastează frapant cu demonstrația practică pe care realitatea o oferă în ultima sută
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
schimburi flexibile, fie în mod discontinuu (devaluare și revaluare), într-un regim de schimburi fixe. Vom prezenta aici, pe scurt, doar un rezumat al efectelor mecanice ale unui dezechilibru al balanței de plăți și al efectelor variațiilor ratei de schimb. Economiștii clasici și cei neoclasici credeau în eficacitatea mecanismelor automatice de ajustare prin prețuri. Transpunerea acestei ipoteze în domeniul schimbului internațional conduce la ideea că echilibrul balanței de plăți este restaurat în mod automat prin variațiile prețurilor bunurilor și serviciilor, în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
echilibrul balanței de plăți. Singura diferență ține de modul de a provoca schimbarea prețurilor relative: printr-o modificare a prețurilor interne exprimate în monedă națională sau printr-o modificare a ratei de schimb care convertește prețurile interne în prețuri internaționale. Economiștii clasici din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care raționau într-un cadru teoretic și istoric marcat de flexibilitatea prețurilor, adoptă prima soluție. Monetariștii, confruntați cu rigiditatea, cu vîscozitatea prețurilor în a doua jumătate a secolului XX, s-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
static, el ignoră dinamica economică. Marfa "x" poate avea mai multe efecte industrializante decît marfa "y", de pildă. Există specializări purtătoare de dezvoltare în măsură mai mare (produsele industriale) și altele în măsură mai mică (produsele primare). După teorema Heckscher-Ohlin-Samuelson (economiști americani din secolul XX), fiecare țară are interesul de a se specializa în producerea acelor bunuri ce reclamă cei mai mulți factori de producție pe care țara respectivă îi deține în cea mai mare cantitate și de cea mai bună calitate, bunuri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
factori de producție pe care țara respectivă îi deține în cea mai mare cantitate și de cea mai bună calitate, bunuri care sînt deci mai puțin costisitoare. Aceste teze ale teoreticienilor liberali au avut însă și destule critici. Friederich List (economist german din prima jumătate a secolului al XIX-lea) a emis teza "protecționismului educator". Potrivit acesteia, o țară ce dezvoltă o industrie tînără are tot interesul să o protejeze de industriile străine mai competitive pe întreaga perioadă a copilăriei sale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dezvoltă o industrie tînără are tot interesul să o protejeze de industriile străine mai competitive pe întreaga perioadă a copilăriei sale. Ajunsă la maturitate, această industrie trebuie și poate să înfrunte de acum concurența externă în cadrul liberului schimb. Nicolas Kaldor (economist britanic din secolul XX) asociază teza lui List industriilor îmbătrînite. Raymond Vernon (economist american al secolului XX) asociază ciclul produsului și strategia firmei. Viața unui produs trece prin patru faze, spune el: demarajul, creșterea, maturitatea și declinul. Strategia firmei producătoare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai competitive pe întreaga perioadă a copilăriei sale. Ajunsă la maturitate, această industrie trebuie și poate să înfrunte de acum concurența externă în cadrul liberului schimb. Nicolas Kaldor (economist britanic din secolul XX) asociază teza lui List industriilor îmbătrînite. Raymond Vernon (economist american al secolului XX) asociază ciclul produsului și strategia firmei. Viața unui produs trece prin patru faze, spune el: demarajul, creșterea, maturitatea și declinul. Strategia firmei producătoare trebuie să evolueze în funcție de acest ciclu de viață. Astfel, în faza demarajului, firma
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
înregistrează deci un transfer de valoare din țările cu multă forță de muncă slab plătită către țările dotate cu capitaluri puternic performante, în care și munca este mult mai bine plătită. Trebuie să amintim aici și contribuția celui mai cunoscut economist român, Mihail Manoilescu, care a fundamentat o adevărată teorie a complexului economic național, sugerînd orientarea sa pe o direcție bine definită în diviziunea internațională a muncii. Lucrarea sa cea mai importantă este Teoria protecționismului și schimbul internațional, apărută în 1929
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bunuri și servicii emoționale și nu doar materiale. Rolul lor este esențial în vremurile pe care le trăim, fiind vehiculul cel mai flexibil al globalizării. Un rol important în avîntul firmelor multinaționale îl joacă teoria costurilor de tranzacție pentru care economistul Ronald Coase a primit premiul Nobel. Potrivit acestei teorii, cheltuielile bănești ale indivizilor care realizează diverse tranzacții în vederea obținerii unor bunuri și servicii se numesc costuri de tranzacție. Deoarece între diferitele forme de firme se încheie contracte pentru derularea opțiunilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
americane, mai ieftine. Introducerea monedei unice nu cred că a fost o eroare în sine, ci doar modul cum a fost făcută, cu referire mai ales la decuplarea politicii monetare unice de politicile bugetar-fiscale ale țărilor membre. În termeni generali, economiști, analiști, bancheri, politicieni au evidențiat o serie de cauze interdependente care au reprezentat epicentrul crizei zonei euro: de la expansiunea banilor ieftini din perioada 2002-2008 și crearea de bule imobiliare (a se vedea cazul Spaniei și Irlandei), dezechilibrul comerțului internațional, creșterea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Paraguay, Bolivia, Brazilia) de la sfîrșitul secolului trecut și convalescența asiatică, finanța mondială a fost lovită de un crah material și moral din care se pare că nu s-au tras învățămintele de rigoare. Clasa politică tace, intelectualii par nedumeriți, iar economiștii incapabili să depășească cercul strîmt al ideologiilor îmbrățișate și să ofere soluții viabile pentru ieșirea din marasmul economic. Cred că trăim începutul sfîrșitului unui ciclu istoric: cel al patologiei speculative a capitalismului deglobalizat. Sfîrșitul unei ficțiuni numită economie virtuală. Explozia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și a companiilor multinaționale. "Globalofobia" a atins punctul culminant în 1999, o dată cu eșecul summit-ului de la Seattle al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), și a continuat apoi cu fiecare reuniune a FMI, Băncii Mondiale, G-7 și altor organizații internaționale. Majoritatea economiștilor apără procesul globalizării, chiar dacă se pun întrebări firești despre oportunitatea globalizării financiare și guvernarea ei. Jagdish Bhagwati, de pildă, se opune liberalizării fluxurilor de capital pe termen scurt, pentru evitarea crizelor financiare, care se pot întoarce împotriva liberalizării comerțului, afectînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
comerțului, afectînd convergența dintre țări și dezvoltarea acestora. Virusul asiatic a demonstrat corectitudinea observației și, totodată, netemeinicia politicilor FMI. Dimpotrivă, țările asiatice care nu au fost deschise intrărilor de capital, cum ar fi China și India, au evitat criza. Alți economiști importanți, Paul Krugman și Barri Eichengreen, apără atît globalizarea comercială, cît și pe cea financiară, dar sînt și pentru introducerea unor controale selective și temporare asupra circulației capitalului pe termen scurt, tot pentru evitarea crizelor. Maurice Allais se opune atît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Daron, Introduction to Modern Economic Growth, Princeton University Press, 2008. Akerlof, George, Shiller, Robert, Animal Spirits: How Human Psychology Drives the Economy and Why it Matters for Global Capitalism, Princeton University Press, 2009. Akerlof, George, Cartea de povești a unui economist, Editura Publica, București, 2009. Akerlof, George, Kranton, Rachel, Economia identității. Cum identitatea ne influențează munca, salariile și bunăstarea, Editura Publica, București, 2011. Albert, Michel, Capitalism contra capitalism, Humanitas, București, 1994. Archambault, Comptabilité nationale, Economica, Paris, 1985. Ariely, Dan, Iraționalitatea benefică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
16, 83-97, Elsevier Ltd., 2004. Godelier, Maurice, Rationalité et irrationalité en économie, Maspero, Paris, 1968. Guerrien, B., L'économie néoclassique, La Découverte, Paris, 1989. Hardwick, Phillip, Longmead, John, Kahn, Bahadur, Introducere în economia politică modernă, Polirom, Iași, 2002. Harford, Tim, Economist sub acoperire, Editura Andreco Educational, București 2008. Hayek, von Friedrich, Capitalismul și istoricii, Humanitas, București, 1998. Hayek, von Friedrich, Denaționalizarea banilor argumentul îmbunătățit o analiză a teoriei și practicii monedelor concurente, Libertas Publishing, București, 2006. Hayek, von Friedrich, Constituția libertății
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
New York, 1995. Saunders, Peter, Capitalismul. Un bilanț social, Du Style, București, 1998. Schumpeter, Joseph Alois, Histoire de l'analyse économique, Gallimard, Paris, 1983. Schumpeter, Joseph, Poate supraviețui capitalismul? Distrugerea creatoare și viitorul economiei globale, Editura Publica, București, 2011; Zece mari economiști. De la Marx la Keynes, Editura Publica, București, 2010. Silem, Ahmed, Histoire de l'analyse économique, Hachette, Paris, 1995; Encyclopédie de l'économie et de la gestion, Hacehette, Paris, 1991. Smick, David, Lumea e rotundă. Pericole ascunse pentru economia globală, Editura Publica
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Român de Conjunctură, înființat în anul 1932 și transformat în anul 1936 în Asociația românească pentru studiul conjuncturii economice, s-a ocupat de unele probleme privind nivelul de trai. Cu toate că preocupări în domeniul cercetării nivelului de trai au avut numeroși economiști și sociologi (D. Gusti, N. Cornățeanu, Gh. Ciulei, H. Lupan, D. Titulescu, M. Banu, I.C. Vasiliu și alții), totuși, putem vorbi de o cercetare sistematică a bugetelor de familie în țara noastră, începând cu anul 1948, când au fost cuprinse
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de noțiuni istorico-sociologice vin să contureze imaginea postmodernismului. Best și Kellner îi trec în revistă pe Bernard Rosenberg, care utilizează termenul în antologia Mass Culture (1957), cu scopul de a descrie "noile condiții ale vieții în societatea de masă", pe economistul Peter Drucker, a cărui lucrare The Landmarks of Tomorrow, apărută în 1957, are drept subtitlu "A Report on the New Post-Modern World" și care apropie înțelesul societății postmoderne de acela al "societății postindustriale". Merită semnalată intuiția lui Drucker legată de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
activitate economică. Totodată, manualul Încearcă să răspundă cerințelor noului plan de Învățământ (intrat În vigoare din anul universitar 2005-2006) și cerințelor spațiului euro-atlantic. Prin problematica sa amplă și complexă, manualul Își propune să deschidă larg orizontul de cunoaștere al studenților economiști asupra investițiilor, care au un puternic efect de antrenare atât În interiorul economiilor naționale, cît și În cadrul economiei mondiale; efectul investițiilor se manifestă atât În plan economico social, cît și În plan tehnico-științific și cultural. Efectele scontate ale activității investiționale au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]