3,349 matches
-
spus tatăl tău. „Ai mai pomenit un om ca ăsta? Parc-a pierit din el tot ce-i omenesc“ - zice. N-am reușit să aflăm niciodată dacă Dock Hensley a fost sau nu părtaș - dacă a știut că or să evadeze - dar, dacă a știut, a fost cam ciudat că... „Uite ce cred eu“ - zice domnul Grant la vreo două zile după aceea - „cred că l-am judecat greșit pe Dock Hensley. Cred că știa c-au să scape din Închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
binefăcătoarea și făcea pe dracu-n patru ca Val să fie angajată ca sclavă pe domeniul moșierului fioros din conacul de la marginea pădurii. Noua sclavă cu zulufi blonzi, atât de nefirești pentru emisfera respectivă, reușea în cele din urmă să evadeze, după ce acceptase să fie violată de trei ori de vechilul cu favoriți imenși al moșiei - însă doar din pure rațiuni comerciale. Fără să-și dea seama, evadase în coloana sonoră de la Clona, unde vocea ei aurie, cu influențe șiite, asigura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
blonzi, atât de nefirești pentru emisfera respectivă, reușea în cele din urmă să evadeze, după ce acceptase să fie violată de trei ori de vechilul cu favoriți imenși al moșiei - însă doar din pure rațiuni comerciale. Fără să-și dea seama, evadase în coloana sonoră de la Clona, unde vocea ei aurie, cu influențe șiite, asigura succesul de casă al serialului aproape infinit. Ulterior, a fost distribuită în seriale mult mai infinite, cum ar fi Santa Barbara, Tânăr și neliniștit, ba chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în proză, adesea rimată și ritmată, cu aport masiv al ludicului, dar, în același timp, infuzate / invadate de un lirism irepresibil, indus de realitatea din care, în ciuda lucidității cu care o contemplă, sau poate tocmai de aceea, poetul vrea să evadeze, iar evadarea nu se poate face, desigur, oricum. Privind, deci, apolinic, în ciuda amestecului de trăiri contradictorii care îl cutreieră - resemnare și indignare, ironie mergând adesea până la sarcasm, dar și înduioșare -, scriitorul pornește, în mod firesc, dinspre concret spre abstract, la
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a orașului de provincie”. Dar ea nu vedea nimic din spațiul fizic în care se manifestă, căci ea “strămuta melancolia îngândurată a sufletului pustiu...și oglinda reflexurilor interioare, în decorul zgomotos și indiferent al capitalei”. Ea se substituie planului real evadând în planul imaginarului spre a se lăsa purtată de fabulos. Trăirea în lumea ideilor Ăintenția exagerată și puternic subliniată de autoare în lucrările cu caracter confesiv) deschide planul narativ ficțional. Eroina devine naratoarea omniscientă și omniprezentă a personajelor identificate aleatoriu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o întorsătură a destinului fiecăreia, care se va dovedi, în fond, decisivă: în timp ce Hortensia Papadat-Bengescu trăiește captivă într-un univers familial sufocant, în provincia moldavă la Focșani, unde se stabilește cu soțul său, magistratul Nicolae Papadat), Katherine Mansfield reușește să evadeze dintr-o căsnicie nefericită Ăcare durează nu mai mult de trei săptămîni) și, după mai mulți ani în care se străduie să obțină divorțul, se căsătorește în 1918 cu criticul și editorul său) John M. Murry. Căsătoria lor durează până în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de orice mister, fără aparentă legătură cu ce-am trăit. Dacă n-ar fi existat "unchiul George", n-aș fi nimerit la cel mai simandicos liceu din București... Dacă tatăl meu n-ar fi avut motive personale să dorească să "evadez" din Lisa... Sau dacă n-aș fi ezitat să sar un gard care a fost micul meu Rubicon... Și câte alte întîmplări, care puteau să nu se petreacă ori să se petreacă diferit, au contat decisiv în soarta mea! Cele mai multe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
încă două mii. Acum, după mai bine de un an, stând în picioare într-un colț al galeriei, cu paharul de vin lipicios în mână, deja cald și fără gust, nu vedea de ce și-ar fi regretat decizia. Era bucuroasă că evadase din atmosfera tot mai insportabilă din apartament; și deși Mortimer se dovedise a fi un pacient dificil (înclinat să-și exagereze mult suferințele) și un companion dezagreabil (incapabil să se concentreze mult timp asupra nici unui alt subiect în afară de ura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pelerina pe care și-o pusese pe umeri. Scuză, te rog, tot acest kitsch, acest orientalism de doi bani. Am fost crescut de părinți necultivați, într-un mediu sărman și auster. De aceea, am încercat mai târziu în viață să evadez din acest mediu. Dar n-am fost niciodată un om bogat. Ceea ce vezi aici îmi exprimă personalitatea. Voluptate pe bani puțini. Întinde-te pe divan cât timp mă duc să fac ceai. Lapsang îți place? Divanul se dovedi a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o noapte n-ar mai dura nici o oră! — Dar, domnule sergent, ospiciul se află la peste treizeci de kilometri. Acest incident, deși e periculos, nu ne poate privi. — Ba mă tem că da. Noi credem că vehiculul cu care a evadat e același care a adus-o aici pe domnișoara Winshaw. Vicleanul s-a ascuns probabil în portbagaj. Ceea ce înseamnă, după toate probabilitățile, că încă e prin împrejurimi. N-a ajuns prea departe pe vremea asta. — Să fie clar, domnule sergent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ceilalți ne stoarcem mințile cu banala problemă de a afla cum vom trece restul nopții fără să fim sfârtecați. I-auziți, auziți, spuse domnul Sloane. — Părem să uităm cu toții, pe lângă toate celelalte, că după spusele poliției locale, e un ucigaș evadat în zonă. Iertați-mă că sunt atât de prozaic, dar nu mă pot opri să mă gândesc că asta are ceva mai multă importanță cu situația noastră decât basmele, ce-i drept, amuzante ale domnului Owen. — Treaba cu polițistul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din această poziție inițială. Cuvîntul principe trebuie înțeles în sensul de stat. În concepția lui Machiavelli, principele este statul, în timp ce oamenii, împinși de egoism, tind către inerție socială, statul reprezintă o organizare și o limitare. Individul tinde în permanență să evadeze, să nu se supună legilor, să nu plătească impozite, să nu meargă la război. Puțini sînt aceia eroi sau sfinți care-și sacrifică propriul eu pe altarul statului; toți ceilalți sînt, virtual, împotriva statului. Revoluțiile din secolele al XVII-lea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din nou să ronțăie migdale și să bea vin dintr-o cupă din aur cizelat. Îl privi pe băiat pe sub pleoapele umflate. — Ești gal? — Sunt gal. Nu-mi plac galii, zise încruntat Vitellius. Cel mai bun gladiator al meu a evadat. Nu știu cum a reușit să fugă de la Ludi, aici, în Colonia. Era gladiatorul care ucidea pentru mine. Cel care, pentru mine, aducea sacrificii zeului Marte, vărsând în arenă, în numele meu, sângele adversarilor. Gărzile mele îl urmăresc, dar nu s-au întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cum adică să Întîrzie o revoluție o oră, ce, e tren, nu vedea poanta, cînd la ei nici măcar trăsura nu Întîrzia o oră În urmă cu o sută de ani, așa că m-am lăsat păgubaș. N-avea rost. Trebuia să evadez dintr-o asemenea lume perfectă. Am Încercat cu artele plastice, cu plastilina, cu muzica, cu psihiatria, mi-am lăsat barbă, m-am ras În cap, am băut cu determinare, ca la carte, n-am mai băut, mi-am cumpărat ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-nceput de pe-acum să cadă, să-l caute lumea pe covoraș, să se micșoreze, face bing bang prin scăfîrlie, uite-i pe strămoșii oamenilor viitorului cît sînt de inteligenți, vorbesc deja telepatic, ca-n viitor. Cu mîinile. King Kong evadează. Există și o diferență vizibilă Între film și literatură. Amândouă au evoluat ca stil. Ca tehnică. Diferența constă În faptul că-n vreme ce În film miza pare să fi dispărut (mă refer la cea adevărată, nu la ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
libertatea nu poate fi decât interioară. Așadar, aproape imposibil de verificat de ceilalți din jur. Pe de altă parte, acea libertate interioară absolută nu se dobândește ușor. În fond, cucerirea ei este tot atât de dificilă pe cât este cucerirea libertății exterioare, bunăoară evadând dintr-o închisoare modernă... Fata se apropie și-l bătu pe umăr. - Fiind cea mai tânără, se adresă Marinei, sunt considerată și cea mai nepricepută. Deși am un nume frumos: Sofia Speranția. Dar, Ieronim, adăugă repede, pentru că vorbim de libertate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cere prea mult la acest capitol. Când timpul era urât, ploua fiind septembrie, citea cărți de la bibliotecă. Clasicii francezi, ruși, marile romane ale secolului XIX și contemporane, nu mai erau doar simple titluri, îi erau cunoscute, fiindcă-i plăcea să evadeze din realitate în acea lume mirifică a cărților. Simțea că pentru a face față noii posturi trebuia să se autoinstruiască, să citească, să știe cât mai multe despre toate, dar și despre Iașul care avea să devină orașul lui, pentru
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
vremurile bune, pe când era copil, într-o seară de iarnă târzie, întunericul își dovedise supremația asupra zilei, alungându-i pe gospodari în casă, tare devreme. Lui, fiind mezinul familiei, tata îi povestea. Odată, pe înserat, împreună cu doi camarazi reușise să evadeze din lagăr. Acum regreta că nu-l întrebase mai multe despre fuga din acel loc, probabil împrejmuit cu rotocoale de sârmă ghimpată, cu foișoare de pază în care soldați nemți, rigizi și nemiloși, cu căști metalice pe cap, vegheau la
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
rătăcit artisticește de indicațiile unor intelectuali șovăitori, prea puțin acizi față de putredul occident. De cei ai căror opinii (Mistrie rata orice acord) duc la diversiuni. Așa a arătat, just, tovarășul Paul Georgescu la Congresul Scriitorilor din '56. Dumneata vrei să evadezi de pe platforma realismului socialist". "Găozul ista vedi piști tăt numa' diversiuni șî evaziuni!", s-a îmbățoșat și Carp. Conform lozincii mișanovicoviene, DOCUMENTARE și TIPIC, Mistrie a continuat să scrie răzbit despre Mîinile montatorilor (titlu de poemă), a intrat În cazangerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-și programează și-și urmărește pașii în devenire - reflex al copiilor maturizați înainte de vreme, aflați instantaneu la vârste fragede în tumultul vieții, unde sunt puși în situația de a lua decizii și, de aici, poate fi explicată nevoia de a evada măcar în vis în universul copilăriei care ar întruchipa frumosul acestei lumi: „Totuși, ce poate fi mai frumos decât acei ani ai copilăriei, în care nu-ți sunt cunoscute problemele, grijile, nu știi ce sunt greutățile? Și, asta, pentru că atunci
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
dintre cazuri, iar acesta este unul dintre exemplele sugestive, nicidecum acea excepție care ar întări, în teorie și numai în teorie, regula. Dar nu asta este important, doamnelor și domnilor. Spectacolul în sine trebuie să acapareze întreaga atenție a spectatorilor evadați din casele lor, din grijile lor, din frustrările lor sau din fantasmele lor, ceea ce se întâmplă pe scenă, în ultimă instanță, este important. Culisele acțiunii sunt rezervate doar scriitorului cu imaginație (presupunem) bogată. Un scriitor cu imaginație bogată, e drept
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
îi gâdilă plăcut auzul, iar clipocitul îi aduse o oarecare calmare a tensiunii pe care o resimțea în ambele urechi. Părea că toată cutia craniană devenea din ce în ce mai mică, se miniaturiza gradual în vreme ce creierul se zbătea disperat pentru a încerca să evadeze, alegând o eventuală scurgere dureroasă prin două urechi roșii. 7 Ați văzut vreodată un iepure cu urechi roșii și scurte, doamnelor și domnilor? Nu ați văzut, bineînțeles, dar nu vă impacientați, e timp pentru tot felul de experiențe într-o
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mișcă și auzi foarte clar alte cuvinte. - Adevărul este că nu poți să înțelegi nimic, fiindcă vii de undeva unde totul se desfășoară conform unor reguli pe care le-ați stabilit voi, la un moment dat. Nu aveți cum să evadați din tiparele artificiale în care v-ați băgat singuri. Nu vrei un trabuc? Vulturul trăgea dintr-un trabuc, alături de el, și părea extrem de satisfăcut. Scotea pe cioc rotocoale albastre... - Cubaneze, astea-s cele mai bune. Am un tovarăș care mi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
fi, și de un harddisk cu o capacitate de 500 giga, se petrec în ultima vreme tot felul de lucruri inexplicabile, cuvintele se aștern singure în formatul A4, justify, Times New Roman, font 14, imaginația interferează tragic cu realitatea, personajele evadează din documentul word și din windows, vorbesc, spun glume, au emoții paradoxale, transpiră, fac dragoste, se plimbă pe străzi și sunt lovite de mașini sau de stâlpi de telegraf, mor și nimeni nu le caută la morgă, nimeni nu sună
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mai avea nicun chef să se întoarcă acasă. Nu era superstițios, râdea de toți cei care scuipau în sân sau erau apucați de friguri atunci când vreo pisică neagră le tăia calea. Dar acasă era laptopul. Tot acasă erau toate personajele evadate din word. Agentul imobiliar, Detectivul, Omul cu Tatuaj, Huiduma, Lucia. Te-ai prostit, Lucia nu este un personaj, este reală, sânii ei catifelați nu pot fi decât reali, așa că taieo de pe listă, deșteptule. Ai luat-o razna... Când faci dragoste
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]