11,414 matches
-
a crea un context favorabil izbucnirii unor violențe grave. Pe 4 iunie 1391, primele masacre au loc la Sevilla și se răspândesc ca o dâră de pulbere în toată Peninsula Iberică. Mii de oameni sunt uciși și sute de cartiere evreiești sunt incendiate și atacate. Evreii se convertesc în număr mare, sub amenințare sau de bunăvoie, în atmosfera de criză și de teroare care domnește. Mult timp după aceea, colectivitățile evreiești își amintesc de aceste persecuții ca de o experiență bulversantă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Iberică. Mii de oameni sunt uciși și sute de cartiere evreiești sunt incendiate și atacate. Evreii se convertesc în număr mare, sub amenințare sau de bunăvoie, în atmosfera de criză și de teroare care domnește. Mult timp după aceea, colectivitățile evreiești își amintesc de aceste persecuții ca de o experiență bulversantă și ca de începutul degradării iremediabile a șederii lor în Europa creștină. Poeții au povestit vicisitudinile vremii lor luând ca punct de reper violențele antievreiești din 1391, creând astfel un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în slujba memoriei Potrivit lui Y.H. Yerushalmi, ruptura constituită de expulzarea din Spania în 1492 ar fi dat naștere unei forme de scriitură mai apropiată de istoria în sensul în care o înțelegem astăzi. "Primul stimul al emergenței unei istoriografii evreiești în secolul al XVI-lea, scrie el în Zakhor, a fost marea catastrofă care a pus capăt în mod brutal vieții publice evreiești în Peninsula Iberică în ultimul deceniu al secolului al XV-lea. [...] Pentru prima oară din Antichitate, așadar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai apropiată de istoria în sensul în care o înțelegem astăzi. "Primul stimul al emergenței unei istoriografii evreiești în secolul al XVI-lea, scrie el în Zakhor, a fost marea catastrofă care a pus capăt în mod brutal vieții publice evreiești în Peninsula Iberică în ultimul deceniu al secolului al XV-lea. [...] Pentru prima oară din Antichitate, așadar, citim un răspuns al istoricilor evrei răspuns plural la un eveniment istoric extraordinar"46. Ne putem întreba totuși dacă aceste producții de tonalitate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1881. Evident, această din urmă dată nu este lipsită de importanță. În Rusia încep pogromurile de după asasinarea țarului Alexandru al II-lea. În Franța, unde evreii sunt aproape să-și desăvârșească integrarea, suntem la numai cinci ani înainte de apariția Franței evreiești a lui Édouard Drumont*. Iar în Europa, mai ales în lumea germanică, marile texte ale istoriei de suferință sunt de acum adaptate gusturilor epocii și istoria evreilor în accepția ei modernă este în curs de elaborare. Letteris semnalează că Valea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
așadar că unul dintre scopurile cărții sale era să descrie suferințele evreilor. El aborda istoria evreilor ca pe un lanț continuu de persecuții. Într-adevăr, Valea plângerii avea să facă din autorul ei reprezentantul arhetipic al viziunii lacrimale asupra istoriei evreiești. În această privință, el a fost influențat de relatările despre Cruciade preluate din alte surse, căci în secolul al XVI-lea originalele încă nu fuseseră publicate 49. Impactul Consolării pentru tribulațiile lui Israelxxx, cartea lui Samuel Usque, un cripto-evreu care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Fără îndoială, otomanii i-au primit pe sefarzi datorită utilității lor în capitala abandonată de greci după cucerire. Însă aceste hotărâri apocrife sunt revelatoare mai mult pentru starea de spirit a evreilor din epocă. Ele sunt totodată expresia profundelor așteptări evreiești în fața șocului cumplit al expulzării, care va continua să alimenteze un curent mesianic subteran deja prezent în Peninsula Iberică. Istoria de suferință este înscrisă în această cronică dublată de cuvinte de susținere și mângâiere, și mereu în limitele cadrului teoretic
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Iberică. Istoria de suferință este înscrisă în această cronică dublată de cuvinte de susținere și mângâiere, și mereu în limitele cadrului teoretic cunoscut al noilor exilați, cufundați în tristețe. În secolul al XVI-lea au fost scrise zece opere istorice evreiești importante. Din cei opt autori, cinci sunt exilați sau descendenți ai exilaților din Peninsula Iberică. În afară de cretanul Capsali, numai doi provin din medii ne-sefarde (Mantova și Praga), iar cel de-al doilea, David Gans, a asimilat lucrările predecesorilor săi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
abordează fără patimă nenorocirea și supraviețuirea evreilor. El elaborează Sceptrul lui Iudazzz lucrare publicată prima dată după moartea sa, de către fiul său, la Adrianopol, în Turcia, în 1554, ca pe o antologie istorică și un studiu sociologic precoce al chestiunii evreiești. Dar, deși cercetează cauzele naturale ale expulzării, cauze legate de viața pe pământ a oamenilor, el nu concepe totuși istoria de suferință dintr-un punct de vedere strict secular. Panorama lui retrasează istoria generală a nenorocirilor evreiești și a celor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
precoce al chestiunii evreiești. Dar, deși cercetează cauzele naturale ale expulzării, cauze legate de viața pe pământ a oamenilor, el nu concepe totuși istoria de suferință dintr-un punct de vedere strict secular. Panorama lui retrasează istoria generală a nenorocirilor evreiești și a celor legate de expulzare, ocupându-se mai îndeaproape de perioada de după pierderea independenței evreiești, în special de Evul Mediu. Inchiziția ocupă, de asemenea, un loc în acest lanț neîntrerupt al suferințelor poporului lui Israel în exil. Autorul își
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pământ a oamenilor, el nu concepe totuși istoria de suferință dintr-un punct de vedere strict secular. Panorama lui retrasează istoria generală a nenorocirilor evreiești și a celor legate de expulzare, ocupându-se mai îndeaproape de perioada de după pierderea independenței evreiești, în special de Evul Mediu. Inchiziția ocupă, de asemenea, un loc în acest lanț neîntrerupt al suferințelor poporului lui Israel în exil. Autorul își începe cronica printr-o expunere sumbră a persecuțiilor, masacrelor și convertirilor masive culese din surse evreiești
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreiești, în special de Evul Mediu. Inchiziția ocupă, de asemenea, un loc în acest lanț neîntrerupt al suferințelor poporului lui Israel în exil. Autorul își începe cronica printr-o expunere sumbră a persecuțiilor, masacrelor și convertirilor masive culese din surse evreiești și ne-evreiești, dar risipește atmosfera sinistră care se degajă din ele dedându-se unor lungi considerații despre cauzele lor. Una singură dintre acestea ține de atitudinea tradițională a evreilor, care reduce suferința din prezent la pedepsirea unor păcate din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de Evul Mediu. Inchiziția ocupă, de asemenea, un loc în acest lanț neîntrerupt al suferințelor poporului lui Israel în exil. Autorul își începe cronica printr-o expunere sumbră a persecuțiilor, masacrelor și convertirilor masive culese din surse evreiești și ne-evreiești, dar risipește atmosfera sinistră care se degajă din ele dedându-se unor lungi considerații despre cauzele lor. Una singură dintre acestea ține de atitudinea tradițională a evreilor, care reduce suferința din prezent la pedepsirea unor păcate din trecut 54. "Dumnezeu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în secolul al XIII-lea, amintește de curentele apărute în lumea sefardă după expulzare, care mizau pe speranță. Legendele apocrife care circulă despre fondatorul hasidismului, Baal Shem Tov, îi atribuie acestuia știința și puterea unui Isaac Luria Ashkenazi, maestrul misticismului evreiesc care trăise și își transmisese învățătura în Țara Sfântă. De asemenea, comunitățile hasidice adoptă o versiune modificată a liturghiei sefarde, bazată pe ritualul aceluiași cabalist. Mai general, hasidismul popularizează într-un fel învățăturile Cabalei luriene, pentru care exilul și dispersarea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
inevitabile aici și acum, ce deschide calea către o lume de dincolo a răsplăților supreme 58. Nu acesta va fi cazul evreilor din secolul al XIX-lea, trăind într-o lume pe cale de secularizare și marcată de pecetea istoricizării. Identitatea evreiască se scrie cu lacrimi... Secolul al XIX-lea este, într-adevăr, unul al istoriei și al naționalismului. Noile națiuni în formare dezvoltă o puternică dorință de istorie. Ele urmăresc să-și afirme trecutul pentru a-și asigura locul în noile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
bază teritorială specifică, fără să dezvolte vreo revendicare teritorială bine definită, evreii trebuie și ei, mai mult decât alții, într-un sens, să-și construiască istoria. Acesteia îi cer să sprijine un prezent bulversat și să fondeze o nouă condiție evreiască. Căpătând experiența cetățeniei, ca în Franța, sau angajați pe calea emancipării ca în multe țări europene, evreii, ca și alte minorități, sunt în mod deosebit expuși turnurilor neprevăzute, adesea nefavorabile lor, ale unui secol marcat de fluctuații frontaliere, slăbirea marilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
apoi sionismul, care este una dintre formele lui, au avut o nevoie imperioasă de istorie și de mitologie biblică. De altfel, au făcut o sinteză a acestora pentru a justifica în cele din urmă proiectul de creare a unui stat evreiesc pe un pământ biblic, care să fie populat cu evrei proveniți din diverse diaspore, fiecare cu propria memorie și istorie. Ieșirea din ghetou produsese o ruptură aproape fizică a continuității, o continuitate care până atunci nu se baza pe istorie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dimpotrivă, pe convingerea că ziua de astăzi seamănă cu cea de ieri și că genealogia indivizilor și a grupului primează asupra bulversărilor doar aparente ale istoriei. Ar fi, de altfel, eronat să credem că emanciparea și aculturația față de mediul ne-evreiesc au fost singurii factori declanșatori ai istoricizării în lumea evreiască. Această evoluție este pregătită și de mișcări interne din iudaism. Curentul evreiesc al Luminilor, Haskala, care se naște în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Germania și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de ieri și că genealogia indivizilor și a grupului primează asupra bulversărilor doar aparente ale istoriei. Ar fi, de altfel, eronat să credem că emanciparea și aculturația față de mediul ne-evreiesc au fost singurii factori declanșatori ai istoricizării în lumea evreiască. Această evoluție este pregătită și de mișcări interne din iudaism. Curentul evreiesc al Luminilor, Haskala, care se naște în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Germania și cuprinde treptat alte regiuni, servește drept legătură pentru formularea identității
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
doar aparente ale istoriei. Ar fi, de altfel, eronat să credem că emanciparea și aculturația față de mediul ne-evreiesc au fost singurii factori declanșatori ai istoricizării în lumea evreiască. Această evoluție este pregătită și de mișcări interne din iudaism. Curentul evreiesc al Luminilor, Haskala, care se naște în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Germania și cuprinde treptat alte regiuni, servește drept legătură pentru formularea identității evreiești, în această dualitate nouă care constă în a fi în același
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Această evoluție este pregătită și de mișcări interne din iudaism. Curentul evreiesc al Luminilor, Haskala, care se naște în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Germania și cuprinde treptat alte regiuni, servește drept legătură pentru formularea identității evreiești, în această dualitate nouă care constă în a fi în același timp evreu și receptor voluntar al culturii din jur, până la adoptarea ei deplină. Drumul a fost lung, ridicând mereu noi întrebări despre condiția de evreu și variantele ei până în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, printre intelectualii evrei germani și în continuarea mișcării berlineze a Luminilor, se dezvoltă un curent științific inedit: "știința iudaismului", în germană, Wissenschaft des Judentums. Susținătorii lui urmăresc să elaboreze o nouă identitate evreiască, adaptată contextului contemporan, și să promoveze o serie de reforme în domeniile cultului, credințelor, modului de viață, structurii sociale, educației și culturii, care să poată favoriza în final emanciparea legală. În acest spirit, ei încep să prezinte științific, atât în interiorul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
În teritoriile de dispersare se va împlini această misiune. Orice menționare a țării lui Israel și a adunării din urmă a poporului evreu pe pământul său trebuia ștearsă. Această depolitizare a istoriei evreilor urmărea să-i dezarmeze pe adversarii emancipării evreiești din Europa Centrală, îndemnându-i totodată pe evrei să rămână evrei fără ca asta să constituie un pericol, de vreme ce numai religia îi diferenția de anturajul lor creștin. Iudaismul era de acum redus la o comunitate religioasă, iar viața evreiască era indisociabilă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
adversarii emancipării evreiești din Europa Centrală, îndemnându-i totodată pe evrei să rămână evrei fără ca asta să constituie un pericol, de vreme ce numai religia îi diferenția de anturajul lor creștin. Iudaismul era de acum redus la o comunitate religioasă, iar viața evreiască era indisociabilă de condiția diasporei. Accesul la cetățenie se dovedea astfel o necesitate pentru acești evrei care trebuiau să uite că fuseseră un popor. Se contura astfel portretul unui iudaism anistoric, în esență obiect de persecuție și opresiune, al unui
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lui depindeau de existența lui în afara parametrilor istoriei. Paradoxal, la fel ca aceia care luptau pentru accesul evreilor la cetățenie, sioniștii împărtășeau crezul unei diaspore condamnate la pasivitate și la neputință, un crez întemeiat pe o percepție eronată asupra vieții evreiești din Evul Mediu. Și sioniștii, și emancipaționiștii voiau să se delimiteze de condiția tradițională a exilului, percepută ca esențialmente negativă. Pentru primii, întoarcerea pe pământul strămoșilor avea să le redea evreilor puterea și să-i elibereze de lanțurile pasivității lor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]