4,957 matches
-
au fost depuse de victimele directe ale fostului regim, prin intermediul literaturii memorialistice de detenție. Doar până în anul 2005, pe piața cărții românești erau vehiculate nu mai puțin de 150 de testimoniale de acest gen (Cesereanu, 2005). Nu ar fi deloc exagerat să vorbim despre o adevărată "avalanșă memorialistică" declanșată în cultura română, care a continuat să capete amploare până când eforturile literare ale victimelor directe ale regimului comunist au fost preluate de statul român. Odată ce, în 2006, președintele României a comisionat un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
suficiente pentru a declanșa neîncrederea constructivă în favoarea unuia dintre candidații lor. Din punctul de vedere al puterilor guvernului, formele parlamentare de guvernare pot suferi două potențiale degenerări. Guvernare prin decret Prima, mai rară, ce-i drept, este cea a controlului exagerat al guvernului asupra majorității parlamentare. Această situație (uneori, ca în Anglia, temperată de convenții parlamentare adecvate și de atitudini corespunzătoare ale parlamentarilor majorității) ar putea duce la excese în plan decizional. A doua potențială degenerare o constituie guvernarea prin decrete
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care puteau cumpăra de acolo, aveau niște rații? D.T.: Da, erau niște rații. Asta am văzut-o și la cantina partidului de pe strada Onești din București, unde mergeam și mâncam; puteam lua și în sacoșe o cantitate, nu la modul exagerat. Ei, după ce am ieșit din funcție am mai mers de câteva ori la UASCR și de la an la an s-au micșorat cotele la salam, la cârnați, la brânză. Restricția se aplica până și secretarilor de Comitet Central. Am văzut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
credea că ar exista un acord secret între elementele dure din conducerile ambelor puteri. În politica americană persistau inconsecvența și ambiguitățile periculoase; este demn de reținut că în perioade de crize trebuie să se reacționeze ferm și clar dar nu exagerat, așa cum s-a întâmplat în perioada invadării Afganistanului. În condițiile unei situații politice atât de complexe și încurcate, state occidentale și nealiniate apreciau că India, care întreținea relații strânse cu U.R.S.S., ar fi putut juca un rol în reglementarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
încă de acum, problema raportului dintre cele două. De altfel, Kant însuși se referă la aceasta, insistând asupra diferențelor dintre logica generală, strict formală, și logica transcendentală propusă de el, precum și asupra noutății acesteia din urmă; evident, și asupra pretențiilor exagerate ale logicii generale în privința constituirii cunoștinței veritabile, adică asupra pericolului ca aceasta să fie socotită în continuare drept organon al folosirii nelimitate a intelectului, în absența oricărei condiționări empirice. La o primă vedere este clară apropierea dintre logica transcendentală, la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
transmite acest mesaj!". Femeia care îmi vorbea era Gru. Fiică de pastor protestant, ea însăși a fost ordinată ca pastor. Familia lor era devotată cu trup și suflet cauzei noastre. Dar ceea ce ne îndemna Gru să întreprindem era nu numai exagerat, ci de-a dreptul inimaginabil. Am încercat s-o liniștesc, invocând argumente de strategie politică și de legislație internațională. Dar au avut acestea asupra ei efectul dorit? Nicidecum! Până la urmă, fără să fi urmat mesajul angelic transmis prin Gru, războiul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
determinantă în ceea ce privește adoptarea Rezoluției de Partaj care a decis crearea în Palestina, sub mandat britanic, a două state evreu și arab. Latinoamericanii se complac de multe ori în situații de o naivitate adorabilă care se exprimă deseori în formulări intenționat exagerate și prin înflorituri stilistice exagerate. Această tendință s-a făcut remarcată și în cazul lui Rodriguez Fabregat care a fost onorat de către partizanii Statului Israel din Uruguay iar aceștia au fost mulți cu titlul de "erou-ctitor (procer în spaniolă) al
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Partaj care a decis crearea în Palestina, sub mandat britanic, a două state evreu și arab. Latinoamericanii se complac de multe ori în situații de o naivitate adorabilă care se exprimă deseori în formulări intenționat exagerate și prin înflorituri stilistice exagerate. Această tendință s-a făcut remarcată și în cazul lui Rodriguez Fabregat care a fost onorat de către partizanii Statului Israel din Uruguay iar aceștia au fost mulți cu titlul de "erou-ctitor (procer în spaniolă) al renașterii naționale evreiești". Titlu desigur
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Această tendință s-a făcut remarcată și în cazul lui Rodriguez Fabregat care a fost onorat de către partizanii Statului Israel din Uruguay iar aceștia au fost mulți cu titlul de "erou-ctitor (procer în spaniolă) al renașterii naționale evreiești". Titlu desigur exagerat în anumită măsură, dar care corespunde cu exuberanța spiritului latino-american și de aceea nici nu mă gândesc să polemizez cu tradiția în cadrul căreia s-a modelat obiceiul respectiv. În 1988 eram ambasdor la Montevideo și am celebrat a patruzecea aniversare
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
umană spălată de apele unui râu cât de mic sau unui fluviu cât de mare se bucură, în urma acestei prezențe, de un farmec deosebit, iar Oradea chiar a fost gratificată cu porecla "Micul Paris de pe malul Crișului". O poreclă destul de exagerată, dar nu și în ochii mei de băiat "crescut la țară", copleșit de arhitectura, bulevardele, tainele și surprizele orașului mare, descoperite treptat, odată cu trecerea timpului. Una din aceste surprize mă pândea pe o străduță periferică în apropiere de parcul orășenesc
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
că banul se cîștigă prin muncă, prin sudoare. Bumbărează, ori te apuci de serviciu, ori pierzi locuința și tot sprijinul meu. Tace și ține privirea în pămînt. Pare că se frămîntă. Ridică apoi ochii aceia frumoși și clipește din genele exagerat de lungi. Sînt convins că acolo, în căpușorul acela adorabil, este o furtună, o frămîntare care va duce la o decizie crucială. O decizie care să-i marcheze întreaga viață. Ei, ce spui? Ai decis ceva? Da. Ce, ce ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apar pe frunte și el le șterge cu dosul mîinii. Privește pe furiș la mine și constat că nu are o privire amabilă, ci mai degrabă plină de ură. Sînt intrigat de contrastul existent între privirea această hidoasă și amabilitatea exagerată a personalului de aici. Îl chem la mine și-l întreb: Îmi poți face plăcerea să stai puțin cu mine, să-mi treacă timpul mai plăcut? N-are timp să-mi răspundă pentru că, auzind proprietarul, acesta intervine amabil. Sigur, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de-a cuprinsa. Îl strînge lîngă ea și cu aceeași mînă îl mîngîie peste tricoul galben și asudat. Mă cheamă Wilma, spune ea natural. Îi zîmbește și ostentativ își lasă tricoul larg să lunece peste umeri și să facă decolteul exagerat de mare. Pedro o compătimea. Știa că unele turiste, mai coapte, vin pentru... unele prostii. Se spunea chiar că plătesc foarte bine, dar el nu era interesat. Avea casă, familie și nevastă tare aprigă și dispusă la nebunii mai tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acolo sînt privite ca atuuri ale frumuseții. Pe un raft am o copie după o piesă găsită la Cucuteni. Este un fel de pahar din corpul secționat al unei femei. Talia este subțire, dar formele de mai jos sînt generoase, exagerate mult de artist. Natalitatea, fecunditatea, perpetuarea omului în timp, sînt venerate, sacralizate în toate culturile vechi. Continentul Negru încă imortalizează în artă, îngro șînd cît se poate, ideea maternității. Ce este drept, femeile lor au altă conformație, rezervele de grăsime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Letopiseț, făcea referiri la funcțiile pe care le-au deținut unii membri ai acestei familii în secolele XVII-XVIII2. Ceva mai târziu, spre jumătatea secolului XIX, în scrierea paharnicului Constantin Sion3 privitoare la genealogia familiilor boierești moldovene se nota în mod exagerat faptul că acest neam boieresc ar fi existat în spațiul est-carpatic, chiar înainte de venirea lui Dragoș din Maramureș și de crearea statului moldovean. Începând de la sfârșitul veacului al XIX-lea și până în zilele noastre, o serie de istorici și genealogiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a contribuit la desăvârșire pregătirii sale intelectuale și umane, dându-i prilejul de a cunoaște și de a fi cunoscut de importanți oameni ai timpului, cu efecte benefice asupra carierei și a evoluției sale ulterioare. Nu credem însă că trebuie exagerată această componentă, în devenirea lui Balș, în defavoarea eforturilor făcute și a meritelor personale. III.11. În slujba Cancelariei Aulice Unite Austriaco-Boemiene Mutarea boierului Vasile Balș, în 1786, de la Consiliul Aulic de Război, la Cancelaria Aulică Unită Austriaco-Boemiană, a fost rezultatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pare, autoritățile religioase au socotit că e bine să bată în retragere sau cel puțin să păstreze o atitudine rezervată și discretă ; se spune totuși că slujitorii cultului sînt împărțiți în privința problemei. Tonul majorității articolelor este cel al unei sensibilități exagerate și pline de tact : este atît de drăguț să crezi în Moș Crăciun, e ceva ce nu face rău nimănui, copiii au astfel parte de mari satisfacții și adună amintiri încîntătoare pentru cînd vor fi adulți etc. În realitate, se
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Auguste Comte expulzează această a doua categorie din cadrul animalității, pe cea de-a treia o integrează umanității. Ea reunește speciile sociabile în care oamenii își găsesc tovarăși și adesea chiar auxiliari activi : animale „a căror inferioritate mentală a fost mult exagerată”. Unele, precum cîinele și pisica, sînt carnivore. Altele, ca urmare a naturii lor de erbivore, nu au un nivel intelectual suficient de ridicat care să le facă utilizabile. Comte preconizează transformarea lor în carnivore, lucru deloc imposibil în opinia lui
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
eu le spun „factori limitativi“. Iar unii sunt de-a dreptul insidioși. De ce nu m’ai crede că deturnarea atenției de la semeni spre alții - la modă, că nu degeaba se străfoacă Brigitte Bardot -, neglijarea semenului aflat În nevoie și atenția exagerată acordată unui parazit - câinele vagabond, de ce nu și ciorii ori șobolanului - nu e o altă cale de control - discret - al Naturii? Păi așa mărim numărul câinilor dar Îl reducem pe al nostru. Folosind pentru asta aceeași cantitate de energie, vreau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mică - de resurse a amărâtului alegător? - M’ai depășit, Cristi. În cinism. Recunoaște Însă că și politica are - chiar ca servitute a stării tale de biped - o latură bună. Sunt și politicieni cinstiți; care Încearcă să rezolve contradicția dintre aspirațiile exagerate și limitele resurselor. Că n’au s’o rezolve, ci doar Îi vor amâna deznodământul, e o altă poveste. - Vezi, Moti, că unul care a cucerit lumea, dar nu iubea pisicile, adică Alexandru Macedon, a rezolvat o astfel de problemă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că de o parte și de alta a pridvorului (poate chiar la construirea casei) fuseseră plantați doi salcâmi, dintre care unul, regenerat, se păstrează și astăzi. Un amendament se impune și la afirmația lui Călinescu în legătură cu faptul că nu trebuie exagerat numărul cărților din bibliotecă. Se știu astăzi titlurile cărților din biblioteca babacului de la Ipotești, la care s-au adăugat și cele din biblioteca Nicului, de mare valoare, despre care vorbește Harieta în scrisoarea către Titu Maiorescu, scrisoare datată, Ipotești, 1884
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mână o carte șturlubatică și de-a dreptul fermecătoare: "Povestea poveștilor" (de fapt, titlul cel adevărat sună mai altfel...) pe care Creangă a citit-o la "Junimea" într-una din hoinărelile sale pe "pe ulița mică". Nu-s adeptul pudibonderiei exagerate. Între altele, l-am editat (și prefațat) pentru întâia oară în România pe "divinul marchiz" Sade JUSTINE, în 1990 și JULIETTE, în 1993, așa că am receptat cu interesul cuvenit inițiativa Editurii "Nemira" de a tipări bilingv cel dintâi samizdat românesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a conducătorilor, din punctul de vedere al privilegiilor de care se bucurau". Așa va fi fost... odată. Cel puțin din punct de vedere material, situația scriitorului s-a modificat profund după 1965, degradându-se an de an. Sigur că-s exagerate și nemeritate sumele încasate de Beniuc pentru minunatele cărți "Poeme despre Uniunea Sovietică" și "Partidul m-a-nvățat", ambele apărute în 1954, după cum evident supraevaluat a fost volumul "Mărul de lângă drum" (1962), onorat cu echivalentul a 60 de salarii medii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
anticiparea literaturii baroce europene prin "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie", contribuția la nașterea avant la lettre a romantismului prin pana lui Cantemir, sau sugerând numele lui Eminescu drept predecesor al existențialismului. Neîndoielnic, concluzia lui Papu era flagrant exagerată ("protocronismul este una dintre trăsăturile dominante și definitorii ale literaturii noastre în context mondial"), dar profesorul nu făcea decât să supună atenției anumite trasee comparatiste, fără a avea vreo clipă intenția să opună teoria sa sincronismului lovinescian. Dimpotrivă: totdeauna a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pușcăriile comuniste, ci tocmai... profesorul Papu, condamnat în 1961 la 8 ani de temniță pentru "complot antistatal și înaltă trădare"! O simplu dispută de literatură comparată, văzută de unii ca "expresie a unui complex de inferioritate al naționalismului românesc", ori exagerat susținută, ori exagerat combătută, a ajuns să fie interpretată ca promotoare a "izolării României, prin crearea sentimentului că nu avem nevoie de nimeni și de nimic în afara zidurilor Cetății asediate, pentru că, oricum, trăim în glorie și măreție." La fel de tranșant și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]