3,476 matches
-
femeile ar deveni invizibile. 5. Prin lege s-ar interzice folosirea cosmeticelor. 6. Am putea auzi tot ce gândesc ceilalți oameni. 7. Toți oamenii ar fi concepuți prin clonare. Timp pentru fiecare exercițiu: 5 minute. În cadrul acestei probe se vor exersa: fluența, flexibilitatea și originalitatea gândirii. În cadrul Anexei 16, la pagina 354, se prezintă un exemplu de evaluare. Proba 7. Probă de îmbunătățiri. Mai jos sunt prezentate o serie de situații sau produse care necesită îmbunătățiri. Vă rugăm să vă gândiți
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mai atractivă și mai utilă studenților? 5. Ce posibilități de îmbunătățire a fluenței circulației pot fi folosite într-o intersecție aglomerată? (Se va considera un caz concret cunoscut subiecților.) Timp pentru fiecare exercițiu: 10 minute În cadrul acestei probe se vor exersa fluența, flexibilitatea și originalitatea gândirii. Proba 8. Sensibilitatea la probleme. Mai jos sunt prezentate o serie de situații sau produse care prezintă neajunsuri, riscuri funcționale, oportunități de înnoire. 1. Indicați cât mai multe neajunsuri ale unui fier de călcat ieftin
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru modernizarea acestui amfiteatru/săli de clasă (folosite pentru orele de curs/seminar ale studenților)? 5. Indicați un grup de teste sau probe pentru admiterea la facultate în vederea selecției viitorilor studenți creativi. Timp pentru fiecare exercițiu: 10 minute Se va exersa sensibilitatea la probleme. În cadrul Anexei 16, la pagina 355, este prezentat un exemplu de răspuns, urmat de aprecierea sensibilității la probleme. Proba 9. Elaborare. Pentru antrenarea nivelului de elaborare se recurge la probleme tip: „Desenați un ...obiect / fenomen / eveniment / o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
judecată. 38. Cred că trebuie să-ți adaptezi conduita la grupul din care faci parte. 39. În general, îmi apăr cu înverșunare opinia personală. 40. Lucrurile simple mă plictisesc; prefer lucrurile și persoanele care dau posibilitatea manifestării inteligenței și le exersez (frecventez) cu intensitate. 41. Îmi place să mă destind cu o mare varietate de jocuri și activități. 42. Nu las o problemă din mână până nu o rezolv. 43. În general, mă aștept să reușesc la ceea ce întreprind. 44. Mă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu poate fi metalic și prelucrat într-un anume fel. Sau că nu putem să-l bem. Dar putem să-l facem din gheață, îl topim și-l bem. Șirul utilizărilor imposibile poate continua, toate fiind provocări creative. Cu cât exersați mai mult depășirea limitelor pe care le puneți singur creativității dumneavoastră, cu atât veți găsi mai multe soluții creative. Acest exercițiu-joc este util pentru dezvoltarea gândirii creative a grupurilor. Jocul 7. Cursa agrafelor Grupul va împărțit în două echipe cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nefiert, fără să se spargă? Răspunsurile corecte le puteți afla la pagina 358. Concluzii: creativitatea se bazează pe contemplarea lumii cu alți ochi sau pe abordarea unei probleme dintr-o direcție nouă. Așa funcționează și ghicitorile de mai sus. Dacă exersați astfel de exerciții, vă cresc șansele de a avea idei creative. Jocul 14. Alții au reușit Această tehnică se bazează pe faptul că dacă o persoană află că o alta a rezolvat o problemă, în mod sigur va avea și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de cafea, etc. * Răspunsuri posibile la exercițiul de încălzire (pagina 162): 1. vrea să facă sport; 2. vrea să slăbească; 3. își testează rezistența la tentații; 4. face exerciții de numărare (a treptelor); 5. are de îndeplinit o pedeapsă; 6. exersează tehnica graffitti; 7. la întoarcere de la serviciu pune fluturași la ușile vecinilor (este agent de publicitate); 8. conduce un prieten (prietenă) de la același etaj. La întoarcere are timp mai mult pentru a discuta; 9. se oprește la un vecin (sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
câștigătoare a Concursului Național de Dramaturgie). O parte a numeroaselor sale piese de teatru, majoritatea într-un act, se află răspândită în broșuri, antologii etc. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Jurnalul de vise (2001). Deși s-a exersat în toate genurile literare, forma de expresie predilectă a lui T. rămâne dramaticul. În acest sens, evoluția autorului cuprinde în raccourci toate formulele teatrului românesc postbelic. După o fază pur propagandistică - în Gara mică, de pildă, este prezentată eliberarea unei
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
una rebelă, suprarealistă, nonconformistă, avându-l ca model pe François Villon, ilustrată de plachetele Bal ca-n iad (1993) și Roși de lună (1997); alta sobră, tradiționalistă, elogiind personalități istorice, ca în volumele De izvoare (1999) și Suflet dac (2000). Exersând inițial în umbra poeziei avangardiste sau folosind un discurs frust și direct, tânărul poet deplânge moartea omului la oraș, singurătatea, pustiul citadin: „În parcul central la sute/ de volți a murit omul/ de prea mult soare întunecat/ ca deșertul” (Hora
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
tipologie, dă identitate fermă personajelor. Împreună cu ceilalți textualiști optzeciști, dar mai puțin insistent, scrie „la vedere”, sub privirea cititorului, aducând în scenă autorul real sau presupus. După ce în povestiri, situate în descendența lui I. L. Caragiale sau a lui Anton Cehov, exersează mai multe tipuri narative, în romanul „Tainele inimei” (1988; Premiul Academiei Române) construiește complex - utilizând mai multe planuri și voci - și solid. „Aude” cu finețe și înregistrează cu umor discret vorbirea personajelor din diverse medii. Pe fundalul cvasimonografic al orășelului de
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
Constantin Bacalbașa, unul dintre cei mai înzestrați și mai cunoscuți ziariști din perioada de așezare a presei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, și-a exersat condeiul la publicații precum Războiul, România viitoare, L’Indépendance Roumaine, până a-și face debutul, în 1881, la Curierul român. După ce trece pe la cele mai importante gazete ale vremii, în 1895 ajunge la Adevărul, unde, în 1921, în rubrica intitulată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căci n-am simțit în el un contemporan. Altă fibră! Cu totul diferit mă branșez la Cioran, și chiar la Mircea Eliade. Nevoia mea de Noica nu o depășește cu mult pe cea de Maxim Mărturisitorul. Cînd vreau să mă exersez în „scolii”, îi caut în raft. * Răsfoind dosare de arhivă, remarc o mulțime de nume azi dispărute. Nici unul dintre cele pe care le citez mai jos nu figurează în Dicționarul lui Iorgu Iordan: Economide, Ceatalopulu, Dulă, Pepenica, Zolofinoiu, Nouncea, Gabroiu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Țoiu, deși la Dumneavoastră tot ce privește detențiunea soției lui Hariga are, sunt sigur, un sens simbolic, privind condiția fundamentală a omului, de a fi În viață ca Într-o Închisoare, anchetat de propria sa conștiință și osândit să Își exerseze etern o capacitate de creație pe care și-o simte mereu deficitară. Faptul că deținuta trebuie să deseneze mereu același subiect, casa În care l-a cunoscut pe viitorul ei soț, spune mult În direcția simbolismului pe care l-ați
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât i-l putem aduce noi astăzi, aici. Deceniile deloc puține de prietenie, nu doar literatură, care ne leagă mă Îndreptățesc Însă, cred, la privilegiul unei mărturii personale. L-am cunoscut pe Rubin pe la mijlocul anilor ’60, la Ploiești, unde ne exersam fiecare, eu ca inginer, el ca avocat, noviciatul În „câmpul muncii socialiste”, cum se spunea pe atunci. Am fost frapat de la Început de prezența sa cordial-rezervată, retractilă efuziunilor, dar gata, la momentul și cu omul potrivit, la o abordare deschisă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la rându-mi, ca o confirmare și ca un răspuns. Anxios, ca un adolescent, am plonjat, dintr-o dată, În acel ciudat colț de lume unde a iubit și a ars Alejandra. Față de strategia trufașă și feroce pe care și-o exersa Secta Orbilor printre martirii deznădejdii și ai focului, printre mormintele statuare ale bulevardelor magnetice, Încifrata surdină bizantină a personajelor care Îmi solicitau insomnia, alerta lor de cârtițe suferinde revendicau contraste abolind simetria, interzicând comparațiile. Aveam Însă, dintr-o dată, nevoie să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cer limpede și tânăr. 9 iulie 1989 marcase o zi glorioasă În calendarul pribeagului! Micuța Honda brună, paradită și tenace, intrase, eroică, pe poarta colegiului american. O enclavă paradisiacă, arbori și flori și mici căsuțe În care dascăli și studenți exersau tradiționalele jocuri didactice cu mărgele de sticlă. În chiar aceeași zi, am primit cheia de aur a locuinței: mi se oferea, ca În basmele cu scadență vrăjitorească, refugiu pentru un Întreg an academic. Toate păreau a se Întâlni Într-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mi-a luat foarte mult timp până am reușit să mă descurc ca lumea, dar o dată deprinsă dexteritatea, nu are cum să dispară așa ușor. La fel ca mersul pe bicicletă sau înotul. Nu vreau să spun că nu mai exersez. Trebuie s-o fac, chiar permanent, pentru a simți cum progresez, cum mă perfecționez. Tocmai de aceea am întotdeauna mărunțiș prin buzunare și ori de câte ori dispun de timp, mai exersez un pic. În momentul acela aveam într-un buzunar trei monede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe bicicletă sau înotul. Nu vreau să spun că nu mai exersez. Trebuie s-o fac, chiar permanent, pentru a simți cum progresez, cum mă perfecționez. Tocmai de aceea am întotdeauna mărunțiș prin buzunare și ori de câte ori dispun de timp, mai exersez un pic. În momentul acela aveam într-un buzunar trei monede de cinci sute și optsprezece de o sută de yeni, iar în celălalt șapte de cincizeci și șaisprezece de zece. În total, trei mii opt sute zece yeni. Un fleac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și am învățat cât să mă descurc puțin. Pe vremea aia n-aveam alte griji, așa că m-am gândit că poate o să-mi folosească vreodată și așa ceva. — A, bravo! Ai făcut treabă bună. Și eu mă descurc puțin. Vrei să exersăm și noi doi? Dacă nu vă supărați, nu țin neapărat, i-am răspuns eu prompt. Prefer să vorbim normal. — Ai dreptate, cititul pe buze e o tehnică destul de primitivă și prezintă o seamă de inconveniente. Dacă e întuneric, nu vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fie viața mea de Computator pensionar. O să adun destui bani ca să duc o viață decentă și o să am timp să mă apuc de greacă și de violoncel. Să-mi pun violoncelul în portbagaj și să plec singur la munte. Să exersez acolo cât poftesc. Dacă lucrurile or să meargă bine, o să-mi pot probabil cumpăra o căsuță la munte. Una mică și frumoasă. Să citesc în voie, să ascult muzică, să mă uit la filme vechi pe video, să-mi fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
filme. Avea și un cartuș de rezervă, și o cutie cu gloanțe. Presupun că știi să manevrezi așa ceva, zise fata. — Glumești! am exclamat eu uimit. N-am pus în viața mea mâna pe un pistol. — Eu mă pricep binișor. Am exersat ani de zile. Mai ales când mergeam la vila noastră din Hokkaido, mă retrăgeam printre dealuri și a mea era lumea. De la zece metri țintesc cu exactitate un obiect de mărimea unei cărți poștale. Îți place, nu? — Ești grozavă! De unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Zidul negru și rece care se ridica în stânga ne privea de sus dușmănos, fără un sunet. Crengile ulmului s-au mai scuturat de zăpadă și apoi s-au îndreptat iar spre cer. — Nu-mi simt picioarele, spuse Umbra. Am tot exersat ca să nu amorțesc de atâta stat în pat, dar se pare că a fost prea mică încăperea aceea nenorocită. Am ieșit din țarc, am intrat în gheretă și am pus cheile la loc. Dacă aveam puțin noroc, Paznicul nu avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nicky Atanasiu se ocupă, în spiritul impus în epocă, de Încadrarea actorului în opera de culturalizare a maselor, legătura artistului cu poporul fiind absolut necesară pentru ca „manechinul [...] maleabil și servil, fără personalitate, fără idealuri constructive” să dispară. Ștefan Tita se exersează în noul mod de a scrie în litera ideologiei oficiale, croind un „portret” al „ziaristului zilelor noastre”, M. Vescan urmărește Drumul artiștilor instrumentiști. Singurul articol mai echilibrat , Creator și operă, eliberat de puzderia poncifelor ideologice, îi aparține lui Ion Biberi
FORUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
întoarce în România după numai doi ani. Urmând mereu linia orizontului, ca pe o altă fata morgana, părăsește definitiv România în 1958, stabilindu-se în Brazilia, la Săo Paulo. Primele versuri îi sunt găzduite, în 1904, de „Sămănătorul”, după ce își exersase condeiul în revista liceului (1897-1898). Poezii, traduceri, memorii de călătorie îi apar în „Opinia”, „Pagini libere”, „Lumea”, „Floare albastră”, „Versuri și proză”, „Hatikvah”, „Absolutio”, „Însemnări ieșene”, „Umanitatea”, „Hasmonaea”, „Facla literară”, „Mântuirea”, „Adam”, „Israelitul”, „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»” ș.a. F. este
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
Caracterul educativ prevalează și în scrierile similare din anii următori: Povești cu haz și cu tâlc (1929), O zi din viața unui copil (1931), Copiii curajoși (1939), Oameni mari când au fost mici (1945). Între timp, G. încearcă să se exerseze în nuvele care mizează pe o problematică mai profundă. În pofida unei expresivități stilistice aparte, lipsa de profunzime, stereotipia personajelor și accentul moralizator scad adesea valoarea acestor scrieri. În volumele de nuvele Necunoscuta (1928) și Casa cu gratii (1944), nu îndeajuns
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]