3,475 matches
-
astfel, se documentează, se întreabă, propune ipoteze de ameliorare sau schimbare, verifică, reflectează, argumentează decizii-consecințe, caută șanse de implementare și apoi de includere în teorie, în generalizări. • Analizează ce decizii poate lua pentru reglarea acțiunilor, pentru dezvoltarea individuală a educaților. • Exersează practicarea discursului pedagogic științific. Indicatori • Fezabilitatea (posibilitatea testării unei ipoteze). Dubla coerență (prin sistematizare cognitivă). • Rigoarea științifică (fidelitate, validitate, pertinență, consistență, transferabilitate, obiectivitate). Validitatea cercetării pedagogice este dată de posibilitatea aplicării la practica educatorilor: îi ajută să instrumenteze, să interpreteze
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de o învățare creativă, în cadrul căreia elevii să fie implicați activ în elaborarea independentă a soluțiilor, în formularea de o așa manieră a propriilor idei încât să identifice soluții noi, inedite chiar, formându-și o gândire productivă. Școlarii își pot exersa conduita creativă în toate acțiunile p care le întreprind: redactarea unei compuneri, elaborarea unei scrisori, realizarea unei povestiri, rezolvarea unor exerciții și probleme, compunerea de probleme, executarea unui produs finit la educația tehnologică, sau a unei compoziții plastice. Atitudinea creativă
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
libertate și bucurie a comunicării. Antrenamentul creativ In grupul creativ de formare se desfășoară o activitate complexă (80% din timpul afectat) de antrenament, pentru realizarea obiectivelor propuse: stimularea, dezinhibarea, dezvoltarea potențialului creativ, formarea abilităților creatoare și de transfer a metodologiilor exersate în diferite domenii de activitate în ultimă instanță. Antrenamentul creativ este un proces sistematic (metodic, gradat) practic si teoretic. In grupul creativ de formare el este proiectat ca o înlănțuire dinamică de strategii, tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de cărți corespunzătoare etapelor formării deprinderilor de lectură la copiii deficienți de auz: Prima carte va fi o carte cu imagini simple, clar ilustrată, pe fiecare pagină fiind reprezentat un singur obiect. Este etapa în care copilul numește imaginile, își exersează pronunția, își dezvoltă vocabularul. Cărțile cu imagini din viața zilnică au pe fiecare pagină reprezentată câte o scenă din viața zilnică a copilului (de exemplu: trezirea, servirea mesei, jocul). Textul este simplu, alcătuit din 1-2 propoziții scurte scrise sub fiecare
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
toți cărturarii”; „Omul, pân’ nu pătimește, nu se mai Înțelepțește”.) Nu multe, ci mult. Non multa, sed multum. (Acest proverb exprimă, de fapt, un precept pedagogic: mintea elevilor nu trebuie supraîncărcată cu tot felul de cunoștințe/informații, ci cultivată, adică exersată prin acțiuni problematizate, care vor face ca reflecția proprie să câștige În vigoare și Îndemânare. Acest lucru este redat și În proverbul: „Puțin, dar bun”.) Mihai Eminescu a surprins, În termeni plastici, antiteza dintre simpla acumulare, realizată de spiritele amorfe
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iubește!». Astfel, vă veți gândi la prietenii voștri, la Lumea divină, la Dumnezeu, care a creat atâtea lucruri bune și frumoase de care voi beneficiați În fiecare moment al existenței voastre, și veți uita răul ce v-a fost făcut. Exersându-vă În acest fel, veți ajunge insensibili la partea negativă a lucrurilor.” (O.M. Aïvanhov) Voință - pasivitate, blazaretc "Voință - pasivitate, blazare" Cine caută găsește. Pentru că, ne spun alte proverbe, „Cine vrea găsește și mijloacele”; „A voi e pe jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
clar pusă, ea sugerează, În mare măsură, și răspunsul. Cum ar fi, de exemplu, Întrebarea: „Care sunt beneficiile unei minți bine cultivate/formate?”. Răspunsurile sunt sugerate, În primul rând, de acest „bine” din cuprinsul ei: o minte bine cultivată - adică exersată sub raport logic, disciplinată și echipată cu vaste elemente ale cunoașterii - ne poate da satisfacția reușitei prin ea Însăși, spre deosebire de mintea necultivată, care simte mereu nevoia ajutorului venit din partea discursului logic și avizat al altuia; ne dă, cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
e un al nume al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu o strîngere de inimă, ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl surprindem exersînd, la ghitară, acordul rusesc! Ca să nu-i mai supere prea mult pe ocupanți, timorați, nevolnicii fac un compromis după altul. Sigur, mai murmur, mai cîrtesc, mai ridică, nu prea tare. glasul. Dar, urmărindu-i, nici nu te mai miri că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aproape plîngînd) Și atunci de ce le cînți mulți ani trăiască? Bunica: Ca să nu le cîntați voi. PARTEA A DOUA (Același decor, doar că draperia e trasă; Vecin 3 va dormi într-un fotoliu, în spațiul din prim-plan; Vecin 1 exersează acorduri îi italian, sub supravegherea lui Alex; Vecin 4 e instalat la o măsuță pe care sînt mai multe ceasuri de diferite tipuri, repară cu pasiune, le pune să meargă, să sune, uneori toate deodată; Vecin 2 și-a improvizat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rîzînd) Acum o să le repari iar... TABLOUL DOI (Lumina se reaprinde și prin draperia transparentă se văd siluetele celor patru vecini așezați în jurul mesei rotunde; în sufragerie, Mihai află așezat pe un scaun situat undeva pe lîngă ușa principală; Alex exersează acorduri rusești(!); Maria și Irina se mișcă, între agitație, oboseală și îngrijorare, prin fața unei ferestre prin care ar putea să vadă cînd se întoarce Val) Maria: (lui Mihai) Sper că nu dormi? Mihai: (cu gîndurile lui) Nu, nu dorm. Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de filozofie? Nu înțeleg de ce nu mai vine odată! Cît e de cînd a plecat? Mihai: (greoi, istovit) M-ai mai întrebat de o sută de ori pînă acum. Nu știu cît e de cînd a plecat. Nu știu. Alex: (exersînd) Demult... tare demult... Maria: Tu mai bine n-ai mai zdrăngăni ghitara aia. Alex: Am făcut schimb de acorduri cu vecinul. Învăț acordul rusesc. Maria: Și ăia ce dracu fac acolo în salon? Alex: S-au retras... ne-au lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spune "haide, iubito, vino..., n-o mai fă pe grozava... pe urîta... pe coasa... Mare scofală! Nici tu nu cîștigi mare lucru că mă iei, dar nici eu nu pierd cine știe ce... Tu îți faci treaba și eu te ajut... Îmi exersez dispariția..." Este că sînt șmecher? Octav: Da... Și mai ales vesel... insuportabil de vesel... (duce canistra în cort) Marieta: (intră însoțită de un bărbat) Bună ziua... Groparul: Sărut mîna, doamnă. Marieta: E..., eram să spun dacă-i acasă... E înăuntru? Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-nseamnă să cer cont omenirii pentru dezamăgirile și disperările mele! Octav:...Măcar tu ai gîndurile precise... clare... te invidiez... Mona: Ba nu mă invidiezi deloc. Și pentru că nu mai vreau să mă atragi într-o vorbărie în care să-ți exersezi tu unghiul de tragere, prefer să tac. (pleacă, face cîțiva pași și se oprește) Ascultă, dragule, știu că ești încurcat... chinuit... derutat... dar să știi că din asta nu se iese decît cu calm, cu înțelegere... și mai ales cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de la sfârșitul supravegherii nu va mai semăna cu acela de la începutul ei... Pe de o parte, decepția pe care i-a produs-o Angelo; pe de altă parte, revelația Isabellei: iată consecințele neprevăzute ale deghizării Ducelui, cel ce s-a exersat o vreme în arta de a vedea fără să fie văzut. Supraveghere aleatorie și suprainformație comicătc "Supraveghere aleatorie și suprainformație comică" Potrivit scenariului canonic, îndeobște recunoscut, supravegherea este rezultatul deciziei de instalare și punere în funcțiune a unui dispozitiv destinat
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
întărește aici al doilea pas al comunicării, care îl domină pe primul 102. 5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este nici el neutru: el are partea sa în comunicarea mediatică, dar cu condiția expresă să-și exerseze critica pe "sistemul" mesajelor. Există desigur o posibilitate de interpretare critică din partea destinatarului, dar numai dacă el ia cunoștință nu de un mesaj izolat, ci de ansamblul construcțiilor fictive pe care le oferă programele de televiziune. Structura lor "repetitivă, continuă
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
apoi să o răsturnați cu untul în jos); parizerul se adaugă acolo unde considerați că este mai nimerit, dar în nici un caz sub felia de pâine de jos; recomandarea mea este să-l plasați la mijloc, între feliile de pâine; exersați de mai multe ori înlocuind parizerul* cu brânză, salam etc. * Parizer... Superlativul absolut nu ajunge să vă pot descrie visul trăit după apariția acestui preparat în bucătăria mea. A intrat ca un buldozer în viața noastră și ne-a demolat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
îndopam din nou cu antidepresive și intrasem parcă într-un delir al shopping-ului: zilnic cumpăram din piață toate prostiile, le duceam acasă și le aruncam. Nu mai aveam pentru cine să gătesc, ce altceva să fac cu ele, să exersez acasă la mine teoria stocurilor critice?... Într-o zi tocmai luasem o ladă de mere, niște vișine și un sac de cartofi și abia le târam spre mașină; eram pe punctul de a le abandona, când un munte de om
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
individual și colectiv. Considerând că e „bine” ceea ce conduce la un plus de umanitate și e „rău” ceea ce ne face să regresăm către barbarie și animalitate, ne fondăm activitățile de asistență socială pe asigurarea „binelui aproapelui”. În același timp, ne exersăm puterea de a „judeca” și „condamna”. Ce înseamnă violență instituțională ? Problematica este complexă: cum să determini cetățenii să respecte legile; legile în vigoare sunt de respectat? Sunt ele „juste”? libertatea individului este compatibilă cu supunerea la imperativele colectivității? putem, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Stănciulescu, 2002, p. 202). La această reuniune a fost adoptată Charta Orașului Educativ, care face referire la responsabilitățile ce revin comunităților locale în domeniul educativ al copiilor și tinerilor. Această cartă precizează: „Orașul va fi educativ atunci când va recunoaște, va exersa și va dezvolta în afara funcțiilor sale tradiționale (economice, sociale, politice și de prestări servicii), o funcție educativă, în sensul că își va asuma o intenționalitate și o responsabilitate vis-a-vis de formarea, promovarea și dezvoltarea tuturor locuitorilor săi, începând cu copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Radu CÎrneci n-avea un model pentru ea. Pur și simplu, i-o impusese spiritul său de ins întreprinzător, deschis și proiectiv, mereu în gînd cu perspectiva aranjamentelor, pentru care găsea de fiecare dată o justificare principală. Anterior, el se exersase într-o rubrică similară, de „Consemnări”, ținută împreună cu „băieții” din redacție, pe rînd: „Radu CÎrneci despre...”, „G. Bălăiță despre...”, „Ovidiu Genaru despre...”, „Mihail Sabin despre...”. Fără să știe (analogia mi-a apărut și mie în minte destul de tîrziu), se înscria
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
absența lui fizică începe cam de pe la jumătatea vieții. Vorbind strict, el mai mult n-a fost văzut decît văzut. L-ar fi avantajat faptul de a se arăta în lume? Cred că nu. Publicul îi îndrăgește pe cei impozanți și exersați în trucuri agreabile; pe cel parcă abia ridicat de pe boală îl privește curioasă, dar fără simpatie. Bacovia s-a ferit să fie obiectul curiozității contemporanilor săi și al com pătimirii lor. Decența omului i-a priit operei. Dificultatea fiecărui capitol
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Apetroaie un poet de certă erudiție poetică, ancorat într-o tradiție de cea mai bună calitate, sugerându-i, în același timp, un proces de clarificare interioară: "Lui Liviu Apetroaie nu-i rămâne decât să-și împlinească erudiția și să-și exerseze intuiția lirică. Rădăcinile sunt vii, maeștrii de certă valoare, orizonturile ample. Nu lumea de afară îl așteaptă, ci o întreagă lume a lui are nevoie de o voce...". Grăbit să descifreze Alegorii sub papirus (Editura Junimea, Iași, 2000) și să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dea, cel puțin la o lectură superficială, impresia destul de comună, e adevărat, în cazul marii majorități a debutanților de incontinență, de incertitudine în privința formulei de adoptat. În prima parte a cărții, Michael Astner se situează practic între tradiție și inovație, exersând stilistic formule variate și destul de ușor recognoscibile, precum pastelul solar în care se captează inefabilele universului diurn: "nor de nor se-nșiră în recifi./ peste miriști principele ploii/ pe al său bănuț bălan călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poetică brumariană este metamorfozată, când nu metamorfozează ea însăși spațiul în care apare, contaminându-l cu o senzualitate ațâțătoare. S-a observat că în opera lirică a lui Emil Brumaru feminitatea este redată în general prin intermediul interregnului: "O evidentă manieră, exersată în timp, unifică poemele în care Brumaru glorifică frumusețea Reparatei cu imnurile dedicate fructelor sferice din volumul debutului. Naivitatea viziunii asociază în mod descriptiv-analogic fragmentelor anatomice legume și fructe simbolizând fertilitatea, abundența, carnația senzuală" (Rodica Ilie). Procedeul este vizibil în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
am stat printre câini chitariști bazilei/ am visat iceberguri/ am vizitat muzee abatoare de fluturi case/ mirosind a varză și a proști/ am conversat cu Statuia Libertății (Visează și taci). Și pandantele ei obișnuite, solitudinea, o solitudine care foarte rar exersează umilința ("Zorile ne găsesc însingurați/ c-un morman de foi înnegrite" sau "Cu grădina Ghetsemani topită în suflet/ O ODISEE A SINGURĂTĂȚII VEI SCRIE"), căci în orice moment îi preferă aroganța divers justificată: "El a ajuns să privească lumea prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]