3,222 matches
-
sau acompaniamente mișcate. Pe aceeași linie cu Burney, existau și alți compozitori care preferau stilului melodramatic și instrumental pe cel vechi, a cappella, aceștia exprimându-se de bună voie în stilul arhaic, alla Palestrina, actualizat în armonie și cu o expresivitate mai vie și mai conformă cu sensibilitatea timpului lor. 5.3 Un caz paradigmatic: misa-cantată și misa-simfonie Compozitorii, cântăreții și instrumentiștii erau atrași de missa solemnis nu atât din motive religioase sau spirituale, ci pentru faptul că aceasta era o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
totodată, că În literatura de specialitate, conceptul de sistem fiscal este interpretat cu anumite diferențieri. Într-o primă variantă, simplificatoare, sistemul fiscal este considerat ca totalitatea impozitelor practicate la nivelul unui stat. O asemenea viziune se bucură de concizie, de expresivitate și permite o analiză pragmatică asupra modului În care este conceput și funcționează un sistem de impozite (fiscal). În acest sens, unii autori definesc sistemul fiscal ca „totalitatea impozitelor și taxelor provenite de la persoanele fizice și juridice care alimentează bugetele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
datorate) și să finanțeze investițiile de expansiune (partea din profit repartizată pentru constituirea rezervelor și a fondului de dezvoltare) și de menținere sau reînnoire (prin amortizări) din exercițiile viitoare. Toate acestea fac din capacitatea de autofinanțare un indicator de mare expresivitate economică care reflectă forța financiară a unei societăți comerciale și reprezintă garanția securității și independenței acesteia. Întreprinderile cu o bună capacitate de autofinanțare Își micșorează riscul financiar, fiind În măsură să surmonteze greutățile din perioadele de criză economică, când accesul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
canale mediatice - și vorbesc aici, În special, de televiziune. Acesteia din urmă Îi stau la Îndemână mai multe mijloace de comunicare, sprijinindu-se, Îndeosebi, pe elemente vizuale - culoarea, lumina, Îmbrăcămintea și gesturile actorilor alcătuind un mediu atractiv și plin de expresivitate. Radioul, lipsit tocmai de această componentă vizuală, se sprijină mult pe imaginația celor care ascultă de a crea și recrea imagini și situații, de a reflecta mai mult asupra sinelui și de a se plasa În situațiile prezentate. Imaginați-vă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fluxul torențial al Duhului trebuie să se reverse acolo unde găsește loc, anume în sufletul aflat în starea cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să aibă un bagaj bogat de deprinderi artistico motrice, necesare pentru îmbunătățirea exercițiilor liber-alese la sol și bârnă, și o serie de deprinderi care să contribuie la realizarea execuțiilor la cele patru aparate de concurs cu maximum de amplitudine, eleganță, expresivitate, și într-un ritm adecvat [D. N. Gogoncea, T. Grimalschi, V. Grigore, Т.С. Лисицкая ]. Scopul cercetării îl constituie perfecționarea procesului de antrenament a gimnastelor prin abordarea metodologiei de aplicare a structurii și conținutului pregătirii artistice a sportivelor de 9
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
de mișcare, însușirea specificului mișcărilor la bârnă și sol care se deosebesc de mișcările la celelalte aparate; * formarea ținutei corecte și execuției artistice, vizibile nu doar labârnă și sol ci la toate aparatele de concurs; * educarea estetică și artistico-motrică, creșterea expresivității, dinamismului, virtuozității și eleganței mișcărilor; * dezvoltarea capacității de a transmite prin intermediul mișcării o anumită stare emoțională, determinată de conținutul muzicii și de înțelegerea ei exactă, de frumusețea și expresivitatea mișcării; * dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice; * dezvoltarea aptitudinilor creative și imaginației
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
ci la toate aparatele de concurs; * educarea estetică și artistico-motrică, creșterea expresivității, dinamismului, virtuozității și eleganței mișcărilor; * dezvoltarea capacității de a transmite prin intermediul mișcării o anumită stare emoțională, determinată de conținutul muzicii și de înțelegerea ei exactă, de frumusețea și expresivitatea mișcării; * dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice; * dezvoltarea aptitudinilor creative și imaginației creatoare; * formarea unor calități moral-volitive, voința, perseverența, curajul, stăpânirea de sine etc. De aceea formulăm următoarele premise: 1. pornind de la cunoașterea opiniilor specialiștilor privind rolul pregătirii artistice în pregătirea
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
lucrărilor de specialitate, elaborate de autori români și străini atât din alte domenii (pedagogie, psihologie, fiziologie, elemente de statistică matematică) cât și din domeniul nostru de activitate (din antrenamentul sportiv în gimnastica artistică feminină, gimnastica ritmică, baletul clasic, artă și expresivitate corporală, muzică și coregrafie). Au fost consultate cursuri, dicționare, monografii, reviste, programe de specialitate, teze de doctorat etc. Pe lângă modalitatea tradițională de documentare am folosit și rețeaua internet, astfel putând studia o serie de lucrări de actualitate legate de tema
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
6 - 1 p.; T.7 - 1 p; T.8 - 0,5., la care se adaugă un punct din oficiu, astfel încât pentru execuția completă și corectă a structurii gimnasta testată va primi maximum de 10,00 puncte. Testarea creativității, muzicalității și expresivității proba artistică și de creativitate. Un rol deosebit în educarea muzicalității motrice și a creativității, îl are improvizația. Pe o piesă muzicală aleasă de profesor, colectivul de gimnaste improvizează structuri de mișcări, elemente de dans, care să reflecte modalitatea în
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
de execuție (tehnice) cât și al celor compoziționale - coregrafice [T. Dobrescu, V. Grigore și colab., S. Macovei]. Gimnasta execută o improvizație artistică pe muzică în primă audiție la 32 timpi. Testarea se realizează individual, fiind urmărite două aspecte și anume: expresivitatea și originalitatea mișcărilor prezentate pentru care gimnasta primește o notă de la 1 la 5 maxim corelația mișcărilor cu muzica pentru care coregraful acordă o notă de la 1 la 5 . Nota finală pentru această probă se obține adunând cele două note
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
În orice tip de expresie, individul utilizează, de cele mai multe ori în mod inconștient, un cod cultural, care intervine ca un ecran de organizare a modurilor de percepție a realului. Această reducere expresionistă este specifică acelor teorii care accentuează spontaneitatea, creativitatea, expresivitatea, ignorând în același timp contextul. Al doilea tip de reducție elimină manifestarea ca realitate concretă și unică atribuită identității persoanei. Individul este, astfel, considerat un simplu produs al culturii. Această reducție este una instituțională, în măsura în care actele concrete individuale sunt considerate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de sex? Diferențele de sex sunt diferențele biologice, înnăscute, care există între femei și bărbați. Ce reprezintă diferențele de gen? Diferențele de gen sunt acele diferențe dobândite, adăugate prin socializare, care se înregistrează mai ales la nivel de comportament, de expresivitate emoțională, de abilități cognitive. Ele sunt cele mai complexe. Genul este construit și interpretat social, el se modifică în funcție de cultură, perioadă de timp, context. Ce sunt stereotipurile de gen? Sunt acele sisteme de convingeri și opinii consensuale referitoare la caracteristicile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
organizat odată cu Clasicismul. Dar în secolul al XIX-lea, structurile intonaționale și cele arhitectonice vor cunoaște treptat o disoluție radicală concomitent cu o atitudine conservatoare. Romantismul ca și Secolul al XX-lea prezintă fenomene sonore contrastante care dau mai multă expresivitate lumii muzicale. Coexistența intonațiilor tonale, atonale, modalfolclorice ca și modificarea tiparelor de creație, completează această metamorfoză a muzicii. Îmbinarea instrumentelor muzicale tradiționale populare cu cele culte și electronice deopotrivă va duce la experimente sonore inedite, reflectând universul gândirii muzicale contemporane
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
în slujba compozitorului, ca imperativ fundamental, retrăind chiar, procesul creator cu elocvență, originalitate și diversitate în același timp. Dacă interpretul este o verigă importantă și continuă a creației, receptorul (publicul) este supus unei activități de înțelegere a fluxului sonor, urmărind expresivitatea și ideea, mesajul și construcția, sensul și sonoritatea, adevărul și frumusețea, cu relaxare și maturitate în același timp. Observăm că fenomenul artistic are calitatea de sistem, în raport cu arta care se prezintă sub forma unui element component. El reprezintă o relație
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
minore sunt relații diatonic consonante, iar în cele mărite și micșorate sunt relații cromatic-disonante. În afară de aceste calități, acordurile au o semnificație și în funcție de rolul pe care îl primesc în contextul succesiunilor sonore. Sensurile armoniei sunt determinate și de funcțiile acordurilor. Expresivitatea melodiei depinde de materialul sonor și de modul în care este armonizat. Înlănțuirea diferitelor acorduri care conturează anumite relații funcționale, influențează desfășurarea muzicală, deoarece ajută la articularea formei și frazare. Alternanța disonanță - consonanță subliniază și mai mult ritmica. Monodia acompaniată
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Se verifică următoarele: - calități vocale - intonarea unui cântec la alegere; - simțul ritmic - reproducerea de fragmente ritmico-melodice; - cunoștințe elementare de scris - citit muzical; - interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ) Durata: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: - dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; - intonație în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută; - memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului. Durata: 10-15 minute pentru un candidat. PROFIL SPORTIV Admiterea elevilor în liceele vocaționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
se stabilesc de către comisia de examinare. PATINAJ-ARTISTIC A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE * Nr. Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 7 Nr. Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 7 Se apreciază corectitudinea, expresivitatea și eficiența execuțiilor. *) Executarea pe patine cu role a unui program (fără muzică) care să cuprindă: - tăierea gheții cu fața și cu spatele; - pași în cerc; - pași în linie; - elemente de echilibru (fandări, cumpene, "pușcă", "cioară"). C. CERINȚE MORFOLOGICE: musculatură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
satele Horodnic de Jos și Voitinel, de unde adună un mare număr de povești, care aveau să fie tipărite abia peste trei decenii: Povești poporale românești, 1886. Dar valoarea colecției trebuie raportată la momentul întocmirii ei. Deși repovestește, folcloristul nu denaturează expresivitatea limbajului popular și reușește, cu destulă iscusință, să reconstituie atmosfera firească a narațiunii. Culegerea se încheie cu câteva anecdote și un apreciabil număr de ghicitori, apărute, în parte, în revista „Familia”. O contribuție însemnată e adusă de volumul Colinde, cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
literaturii în dialect a autorului, l-a apreciat ca pe un poet etnoliric „de o inspirație profundă și cumpănită”. B. este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susțină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora, ceea ce conferă densitate și expresivitate discursului liric sau epic. Din acest unghi, mai cu seamă povestirile sale par a fi niște mici romane condensate, ca de pildă Gardana, remarcată de E. Lovinescu, tradusă și în limba engleză. Autorul se dovedește un povestitor plin de farmec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
performează ritul: el spune clar cine, ce și când trebuie să facă. Este practic. Conduce acțiunile. Coordonarea a ceea ce trebuie făcut este explicită, dar semnificația, motivul sau interpretarea acțiunii pot să nu fie explicite” (p. 11); c) caracterul tradițional; d) expresivitatea: riturile au ceva arbitrar, care le diferențiază de muncă, deprinderi sau tehnici. Ele sunt comunicarea unei acțiuni, deci nu au un scop practic, ci unul expresiv. C. Bell (1997, pp. 139-160) propune șase note caracteristice (formalismul, tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
realității extralingvistice, din care și-a extras lumea lui imaginară, ca pe o inepuizabilă scenă a lumii. Printr-un complex registru stilistic s-a distanțat de umanitatea ficțională creată. Vocea narativă folosește un stil elevat, personalizat prin procedee gramaticale și expresivitate stilistică. În schimb, personajele epico-dramatice create "vorbesc și argumentează așa gândesc! într-un mod profund defectuos comenta Marta Petreu -; "erorile lor nu sunt simple greșeli de vorbire", ci "erori de judecare și raționare, așadar deficiențe de natură logică...". Printr-un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i subtituie în planul relațiilor interumane personalitatea romantică. Sugestia intertextualității este declanșată spontan chiar de titlul piesei, trimiterea la Caragiale fiind impulsionată și de numele de familie în "escu", acea marcă a nondiferențierii, a generalizării acestui tip uman. Încadrarea prin expresivitatea onomasticii în categoria personajelor zugrăvite în schițe precum Mitică sau Amicul X..., apare îndreptățită încă din prima scenă bazată pe o succintă caracterizare în absență: Angela (dulce): Orice ați spune, dragă, Mitică e teribil de simpatic. Casierul (brusc înfuriat, pentru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a coșmarescului, eficacitatea amândurora este vizibil sporită în acele ipostaze literare marcate de conlucrare între cele două categorii. Creatori de talia lui Caragiale și Eugen Ionescu au intuit și exploatat, așa cum vom vedea în paginile următoare, chiar acest adaos de expresivitate oferit de comicul absurdului. 5.3. Absurdul și comicul absurdului la Caragiale 14 Problema care se pune este dacă se pot descoperi în edificiul creației caragialiene ipostaze ale absurdului care să justifice încadrarea sa în galeria scriitorilor absurdului sau în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]