4,487 matches
-
literatură), Komatsu pe numele său. Acesta, de altfel, îi și propune o afacere ce va schimba brutal viața protagonistului. Îi cere să rescrie romanul unei fete de șaptesprezece ani (Fukaeri), intitulat Crisalida de aer. Romanul în cauză conține o intrigă fascinantă (unică în literatura japoneză, crede Komatsu), dar stilul redactării sale lasă de dorit. Tengo, un excelent povestitor, ar putea remedia neajunsul, remodelînd textul și făcîndu-l perfect. Deși ezită inițial, considerînd situația nu numai ilegală, ci și imorală, tînărul profesor acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cel puțin, în prima parte a creației, urmând să se cenzureze în tristețe și în solitudine, înspre volumele de final, la Ileana Mălăncioiu, cunoașterea prin moarte, persistând încontinuu. Întoarcerea către sine, care există și la Ana Blandiana, ca într-un fascinant drum al reconstrucției interioare, mers înapoi, către origini, reprezintă retragerea în propriul trup, care, în cazul Ilenei Mălăncioiu, nu mai are nimic confortabil, ca la poeta congeneră, ci este unul apăsător, închis. Obsesia aceasta pentru drama propriului trup se estompează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau teoria literaturii care îmi erau cunoscute, ci cursurile de lingvistică, de istoria limbii, de dialectologie, care erau un domeniu nou, chiar dacă părea mai arid, și de pe urma cărora am rămas cu pasiunea pentru etimologii, privite ca un fel de romane, fascinante cel mai adesea, ale cuvintelor. A.-I. P.: Stimată doamnă Ana Blandiana, despre perioada comunistă lăsată sub tăcere, dar, mai ales, despre literatura subversivă continuă să se tacă sau să se vorbească în cât mai puține cuvinte. Disidența, de orice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lecturii, apoi dialog deschis, lipsit de prejudecăți, cu o conștiință aparținând altor epoci și altor lumi. Literatura devine una dintre cele mai bune lumi cu putință, iar spectacolul cuvintelor călătorind din realitate în ficțiune (și în dicțiune, desigur), amestecându-le fascinant, se imprimă adânc în memorie. Numărul de discipoli o confirmă: Elvira Sorohan a scris nu doar cărți, ci și moduri de gândire lesne de recunoscut. Pe Dimitrie Cantemir l-a preluat Bogdan Crețu, pe I.D. Sîrbu Antonio Patraș, lumea complicată
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
absurdul cotidian, face din cartea sa una dintre cele mai prețioase investigații epistemologice din literatura română modernă. Din bestiarul biblic: furnicoleul Eugen Munteanu 1. Într-un articol recent, afirmam că "viața cuvintelor în imensul spațiu semantic a hipertextului biblic este fascinantă și surprinzătoare" (Munteanu 2013, p. 275) și încercam să ofer o schiță a procedurilor metodologice și a tehnicilor filologice potrivite pentru o cît mai corectă identificare și interpretare a numeroaselor elemente lexicale specifice textelor biblice, în special acelea legate de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
disponibile pe internet, nu am găsit decât următorul desen dintr-un manuscris medieval din Franța. Dedesubt se vede inscripția explicativă în latină murmeleon formicae. 4. Clarificarea cuvintelor și a pasajelor obscure din textul Bibliei este o operație laborioasă, dificilă dar fascinantă. Ea necesită un instrumentar filologic complex și rafinat. Perfectarea unui asemenea instrumentar și, implicit, a unei metode adecvate, este utilă, poate chiar necesară, pentru clarificarea sutelor, poate a miilor de loca oscura din textele tradiției biblice. Ca să nu vorbim despre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
realitate: "Nimic nu există, nu există nici o realitate în afara senzațiilor. Ideile sunt senzații, senzații de lucruri care nu există în spațiu și uneori nici în timp167." Gîndirea lui Piron, Calderon de la Barca, Berkley, Kant, Pessoa scoate în evidență o dimensiune fascinantă și înfricoșătoare a ființei umane. Omul nu este oare, odată pentru totdeauna, un animal care desfide realitatea, o neagă și o creează visînd-o? De exemplu, omul este un animal care nu poate să zboare. Numai că, visînd că zboară, animalul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
împartă rapid acest nou Eldorado genetic, încadrîndu-l cu bariere juridice, peceți comerciale etc. Țările dependente încep să înțeleagă noua amenințare: de data aceasta nu mai sînt vizate materiile prime, ci patrimoniul lor genetic. Geografia fiecăruia din aceste noi teritorii e fascinantă în sine, dar ar trebui să vedem ce au ele în comun, această fărîmițare și compartimentare a ideilor, această ignoranță... neputînd duce la nimic bun. De ce? Deoarece cele trei revoluții surori formează deja un sistem și e cel puțin frivol
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
alina "cuibărindu-se" într-un loc lipsit de contururi fizice, un loc formidabil de libertate și creativitate transculturale, un adevărat spațiu identitar, capabil să producă forme noi, ce nu pot fi atașate unei configurații geografice, etnice sau lingvistice prestabilite. Experiență fascinantă, dar răscolitoare adesea, o torsiune a sufletului, pe care Panait Istrati o evocă în acești termeni: (...) am ajuns în literele franceze cu sufletul tare, dar a trebuit să împrumut acestui suflet un chip franțuzesc. Iar cînd am încercat să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nipone. Toate romanele lui Murakami au fost bine primite de public și de critici, dar acesta pare să aibă ceva în plus, să răscolească angoasele contemporane într-un mod la care nu poți rămîne insensibil, bazîndu-se și pe o scriitură fascinantă din toate punctele de vedere, cu "găselnițe" la limita ficțiunii și a științei, lansînd niște provocări uriașe cu privire la relația noastră cu adevărul, cu spațiul, timpul, sau universurile paralele. Ca într-o pictură de Escher, în care intri magnetizat și din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ne așează inevitabil pe cale. Oricum am numi-o. Curios lucru și sfîrșitul lumii... Dacă tot ne-am apropiat (și am trecut) în pași voios apocaliptici de 2012, să privim puțin și înspre un volum cumva premonitoriu al unui longeviv și fascinant personaj literar, academicianul Jean d'Ormesson, care se ocupă, încă o dată, de lucrarea lui Dumnezeu. E recidivist, prin urmare, căci în 1981 publica Dieu, sa vie, son oeuvre (Dumnezeu, viața și opera sa), iar în 2006, La création du monde
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sulfuroasa și Beatrice Dalle în rolul principal, i-a adus acestuia, paradoxal, recunoașterea și notorietatea internațională ca scriitor. Un talent imens, de altminteri, stupefiant prin virtuozitatea și sofisticarea "scenariilor" narative căci Djian scrie cinematografic -, a montajului, a compoziției de ansamblu, fascinantă și fluidă, aparent dezinvoltă, de fapt extrem de structurată și mînuită cu mare abilitate. Captivant și derutant a fost Djian încă de la primele sale romane (Bleu comme l'enfer, 1983, Zone érogène, 1984, 37°2 le matin, 1985, Maudit manège, 1986
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
au plecat de la o serie de sensuri "primitive", "proprii", care s-au estompat sau uitat o dată cu utilizarea lor în discursul filosofic, uzura devenind structura însăși a metaforelor. Mitologia albă se apropie astfel de palimpsest, încorporând în sine însăși o istorie fascinantă a primelor sensuri care au produs-o și care, atenționează Derrida, este încă activă. 234 Jacques Derrida, "La Mythologie blanche. La métaphore dans le texte philosophique", p. 261. Richard Rorty interpretează acest pasaj în termenii următori: A spune că filosofii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru a te prelungi în eternitate etc. Într-o carte științifică superbă dedicată motivului Meduzei în arta plastică europeană, Jean Clair a demonstrat că recurența simbolului ascunde mai degrabă fascinație decât oroare sau voință de distanțare: absorbiți de golul visceral, fascinant pe care-l reprezintă Meduza, artiștii plastici europeni recurg la imaginile ei mai puțin din dorința de a raționaliza (parțial falocratic) o teamă de aneantizare, ci mai degrabă ca un substitut al extazului negru, terifiant, care atrage, a cărui istorie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mare de femei care au participat la "joc" (Eliza Parsons, Eleanor Sleath, Regina Maria Roche, Mary Shelley etc.) indică faptul că "deimografia" lui Cătălin Ghiță funcționează, aici în ambele sale valențe masculină, respectiv grațioasă -, voința romancierelor de a crea protagoniști fascinanți, terifianți pe care societatea engleză cuminte îi genera mai rar fiind, în sine, mai mult decât psihanalizabilă. Numeroși exegeți au remarcat spectaculosul fenomen de restructurare socială simbolică pe care l-a reprezentat romanul gotic englez, prin mutarea acțiunii într-o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se întâmplă atât în Occident, acolo unde există capodopere ale temei, cât și în România, unde gustul public nu a dictat, din nefericire pentru curiosul cercetător contemporan, apariția unor producții literare apte de a produce frică și unde firavele, dar fascinantele încercări de constituire a unei terori de sorginte fantastică în romantism și în modernism s-au izbit, previzibil, de carcanele cenzurii comuniste în a doua jumătate a secolului al XX-lea. La noi, deși nu a existat o tradiție formal
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o mulțime de coridoare, cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu al entomologiei, adăpostit cu generozitate de vintrele conacului. Sunt, aici, pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând superbele deliruri teratologice din proza lui Mircea Cărtărescu: " Pereții erau în întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele largi făcea să strălucească în vitrine pulberea aripilor de fluturi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cruzimile acestor dispute. Procesul demitizării "a dat gata, în câteva decenii, însuși obiectul oricărui umanism, obiectul pe care se întemeiază etica și nădejdea oricărei societăți tradiționale, fie ea și occidentală. Fără să mai vorbim, desigur, de dureroasa contagiune "colonialistă" a fascinantului triumf material al Occidentului asupra popoarelor disprețuite sub denumirea de "lumea a treia" și dorindu-se rapida lor încolonare în cele "două lumi" ale Civilizației! (capitalismul și socialismul, n.ns) (...) Noi, Occidentul Extrem, am impus acel cargo-cult, războaiele de exterminare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de resursele naturale, de pozițiile geografico-climatice mai mult sau mai puțin expuse dezastrelor. De la ploi teorențiale cu uragane, alternate de secete, la cutremure și tsunami care distrug instalații, cum sunt centralele atomice și uzine petrochimice foarte toxice. Orizonturile modernității cu fascinantele ei cuceriri tehnice, rămân dependente de fenomene naturale, pentru care omul nu este suficient de pregătit să le stăpânească așa cum pretinde adesea. Mărturii impresionante au lăsat dezastrele abătute asupra Japoniei prin cutremurul din 11 martie 2011 și valurile oceanice însoțitoare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Lumea despre care vorbesc protestatarii și mai ales căreia îi vorbesc, Berlinul, nu poate fi înțeleasă în termeni duali precum bolnav/sănătos, bine/rău sau alții asemănători. Ca toate orașele mari și mai mult decât ele, este un oraș dur, fascinant, mizerabil, seducător, halucinant tocmai datorită pluralității lui, se definește prin amestec, și nu prin esență, ca experiment - adorat de postmoderni - al delocalizării, al limitelor libertății și al fluidizării instanțelor tari de orice fel. Berlinul nu poate fi judecat în raport cu o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se mișcă, sau încearcă să se miște, ceva se contorsionează, ceva în interiorul căruia, corp și picioare, trebuie încă să se coaguleze și să se separe. Aceste ființe zvârcolindu-se au ca scop numai venirea lor pe lume. Aș numi această fascinantă zbatere întunecată, apariția formei"347. Există o oarecare similitudine pe care o evocă chipurile feminine ale himerelor paciuriene abstrase într-o reverie amniotică cu chipurile aproape extatice ale sfincșilor feminini ai lui Fernand Khnopff. La fel ca sfincșii lui Khnopff
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o simplă alegorie, ci pictura unei état d'âme simboliste, pe care C. Săteanu o asociază unei alte figuri misterioase, Gioconda lui Leonardo da Vinci. "Și acel chip diafan, cu ochi umezi, ce răsare dintr-un fond întunecat "Melancolie" [...] tablou fascinant ce are ceva din farmecul "Giocondei""388. Melancolia se reflectă diferit la o serie de alți pictori care au multe în comun cu sensibilitatea decadentă, trecând din spațiul reveriei în cel al patologicului, al neurasteniei. Unul dintre pictorii reveriilor feminine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe baza relației dintre Salomeea și Sfântul Ioan și, în paralel, de cea a relației virtual incestuoase dintre Salomeea și Irod, și real incestuoase, dintre Irod și Herodiada. Nicolae Vermont atacă încă odată tema femeii fatale sub masca aceluiași personaj fascinant, Salomeea, expunând un alt tablou cu acest titlu, în 1913, la a XII-a expoziție a Societății "Tinerimea Artistică". T.A Teodoru, care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contemporani, dar și supereroii culturii populare. În acest sens, ne vom începe demonstrația cu exemplul cel mai vechi și, probabil, cel mai frumos din literatura eroică germanică: Beowulf. * Beowulf nu este doar un minunat "poem epic", ci este și o fascinantă descriere (cea mai veche descoperită până în prezent) a artefactelor, obiceiurilor și credințelor triburilor germanice înainte ori în timpul convertirii la creștinism. Poemul oferă cititorului modern o reprezentare a culturii populare a popoarelor nord-europene între secolele al VIII-lea și al X
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
coexistența trăsăturilor păgâne și creștine în text. Lectura poemului Beowulf oferă în același timp punctul de vedere precreștin al personajelor și vocea puternică a poetului creștin. Câteva lucruri ne-au atras atenția în ceea ce privește trăsăturile generale ale "eroului mitic", o combinație fascinantă de elemente păgâne și creștine, pe care le considerăm la baza prototipului care a generat un șir lung de eroi populari. Tema centrală a poemului este loialitatea, virtutea călăuzitoare a lui Beowulf și una dintre componentele "codului de onoare" germanic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]