KorAP: Find »[drukola/base=fascist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...125 126 127 ...135 >

3,363 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

codrul", care devine acum "țara", ci doar un "stejar" în interiorul său, ambele conduse de "fiul devotat al gliei" (alt simbol fascist, similar cu "sângele și pământul" romanticilor și apoi naziștilor germani), rolul PCR se diminuează, așa cum am constatat, în sens fascist (vezi și Brown: 1969, 14). La ultimul Congres al PCR, al XIV-lea, derulat în noiembrie 1989, Ceaușescu va compara socialismul cu Făt-Frumos, "care putea crește într-o lună la fel de mult cât puteau crește alții într-un an întreg" (Shafir

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
de trecut a îmbătrânit și a murit" (Activitatea ideologică...: 1972, 43). Setea romantică de eroism nu l-a părăsit pe Ceaușescu nici în ceasul al doisprezecelea. Din contră, s-a amplificat. O altă distincție care poate fi operată între regimurile fasciste și cele leniniste este aceea că apelurile mobilizatoare ale primelor sunt adresate întregului corp social, tuturor membrilor națiunii, în timp ce ultimele insistă asupra "luptei de clasă" și a "dictaturii proletariatului", categorie socială privilegiată în raport cu celelalte. Atfel, dinamica internă a celor două

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
atins în practică, regimul leninist încearcă să insufle entuziasmul revoluționar-mobilizator întregii populații, întocmai ca fascismul. Sigur, demersuri în acest sens încep încă din faza consolidării, dar de abia acum obțin o pondere majoră în discursul oficial. Leninismul capătă astfel trăsături fasciste, în sensul mai sus menționat, dar și prin faptul că recurge tot mai mult la o formă de naționalism pe care o vrea aseptizată ideologic "patriotismul revoluționar socialist", în cazul leninismului romantic pentru a câștiga legitimitate și securitate, de care

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
încearcă să o obțină la nivel material, schimbându-i însă cadrul axiologic. Preluând de la romantici cultul eroismului, al autosacrificiului și exultarea "marilor fapte" care ar aduce gloria națională, fascismul dispune de un cadru organizatoric mai puțin structurat decât leninismul. Partidul fascist nu are nici pe departe, așa cum am constatat, ponderea ideologică a celui leninist. Chiar și Stalin ținea cont de PCUS, chiar dacă numai atunci când discuta despre "linia corectă" a partidului. În plus, leninismul se constituise ca ideologie înainte de 1922, când acesta

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
partidului. În plus, leninismul se constituise ca ideologie înainte de 1922, când acesta a ajuns la conducerea Uniunii Sovietice. Nu în ultimul rând, fenomene ca destalinizarea sau critici aduse "cultului personalității" sunt inconceptibile în cadrul fascismului (Jowitt: 1993, 8). În plus, elitismul fascist este exclusivist, tratând condescendent "masele" lipsite de ideal și de eroism. Leninismul, pe de altă parte, poate fi considerat un tip de elitism inclusivist. Masele trebuie îndoctrinate, nu doar constrânse să accepte ideologia oficială. Avansând înspre comunism, partidul se va

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
de partid", "democrația de partid" și strategia instrumentării aliaților, indiferent de culoarea politică a leninismului asianizat, este mai apropiată de leninismul post-revoluționar decât de cel revoluționar (Tsetung: 1971, 149-150, 145-146). Să vedem în continuare ce a preluat Mao din ideologia fascistă. În primul rând, așa cum am menționat, deja, distincția între națiuni "proletare", respectiv "burgheze" sau "imperialiste" (Tsetung: 1971, 476-479). Apoi, Mao nu ezita să le ceară chinezilor să "apere patria-mamă până la ultima picătură de sânge". Ideea o vom regăsi și în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-se în adevăratele premise ale unui internaționalism autentic, adică leninist, în care "dialectica național-internațional" ocupa un loc central (Politica externă...: 1972; Politica internaționalistă...: 1972; Șerbănescu: 1973). "Solidaritatea" internațională, chiar dacă putea oferi un loc temporar forțelor ne-leniniste, "burgheze", chiar și fasciste sau naziste, după cum a demonstrat Stalin avea la bază o orientare ideologică fermă, un asalt constant și neînduplecat asupra realității "burgheze" pentru victoria căruia, așa cum avertiza însuși Lenin, trebuie utilizate absolut toate mijloacele disponibile. În ceea ce privește naționalismul, toate constructele ideologice avansate

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
muncitori comuniști, uteciști și fără partid", gărzile, aflate în acea perioadă sub comandamentul lui Emil Bodnăraș, erau secondate de "grupuri de patrioți cu misiuni locale, care prin sabotaje și agitație trebuiau să creeze o derută generală în aparatul de stat fascist" (Lecții...: 1960, 449-450). Grupurile de șoc au jucat, se pare, un rol considerabil în aducerea sub control a instituțiilor publice și a populației în general. Împreună cu armata, "care a întors armele împotriva ocupanților hitleriști" și "masele de muncitori și țărani

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
a-și finaliza proiectul comunist inter- național, rolul "gărzilor patriotice" ca formatoare de "conștiință socialistă" și "patriotism revoluționar" se amplifică (vezi În sprijinul activității...: 1986, 24-25). La fel și romantismul specific acestui tip de leninism, în care sunt recognoscibile tușele fasciste. Indiferent de organizațiile din care fac parte, toți cetățenii aveau "obligația primordială" "de a fi gata oricând să apere cu abnegație, cu prețul sângelui și al vieții, cuceririle revoluționare ale poporului, suveranitatea și independența națională (subl. m.)". Îndemnurile mobilizante în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
o pantă descendentă, în ciuda frazeologiei oficiale, concomitent cu exacerbarea progresivă a imaginii celui care îl conducea și care hașurează astfel premisele propriului cult al personalității. Leninismul romantic va cunoaște de acum înainte o progresivă fascizare (ne amintim că, în cadrul regimurilor fasciste, relația dintre lider și partid este inversă celei din regimurile leniniste: numai liderul contează, partidul nemaifiind decât o formă flexibilă a dispozițiilor discreționare ale acestuia), operate pe coordonate esențialmente romantice. Ce îl deranja cel mai mult pe Ceaușescu? Răspuns: [...] anumite

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
est-europene. Rațiunile lui Marchais au fost simple: "dictatura proletariatului" reprezenta un concept revolut, a cărui valabilitate, indiscutabilă într-o anumită etapă a dezvoltării mișcării comuniste globale, devenise în prezent chestionabilă. În plus, însuși termenul "dictatură" avea prea multe conotații negative, fasciste în primul rând, pentru a-și găsi un loc legitim în vocabularul politic al contemporaneității 16. Comunismul, în viziunea PCF, nu putea transpus pe coordonate practice decât prin intermediul democrației pluripartidiste, liberale. Sensul leninist al democrației rămăsese doar o amintire. ""În

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
PCR ca figură internațională de prim rang. "Democrația muncitorească", moralitatea și "etica socialistă" și "educația permanentă" erau orientate sinergic înspre crearea "omului nou", complet ideologizat și capabil, la cererea partidului, de absolut orice. Sintagma se întâlnește și în cazul regimurilor fasciste, având practic același sens. "Educat" și "format" ca "parte integrantă a operei de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltată și de înaintare spre comunism", "omul nou" constituia, în imaginarul leninismului romantic, eroul (nu Eroul acela nu putea fi decât Ceaușescu

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
a se disocia de fascismul pe care oficial îl va blama în permanență, mesajul său intim era în mare măsură același (vezi Niessen în Sugar: 2002, 243). Diferă doar programul economic, centralizat, nu corporatist, așa cum îl dorea Crainic, tipic regimurilor fasciste, și sentimentul unei prezențe internaționale impunătoare, pe care fascismul românesc din perioada interbelică nu îl poseda, fiind mai degrabă centrat pe sine însuși, în misticismul propriu și autosuficient. Ce mai putem citi în "programul statului etnocratic" avansat de Crainic în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
în care erau tratați în prezent etnicii maghiari din această regiune, alipită României de abia în 1918 și un permanent motiv de frustrare națională și istorică pentru Ungaria (Ute Gabanyi: 1987a, 3). "E greu să înțelegi reeditatea unor teze horthyste, fasciste, șoviniste, inclusiv rasiste. Cum se poate ca o Academie de științe să dea girul său unor texte și lucrări care jignesc alte popoare?", acuza Ceaușescu. "Ce știință e aceasta? Cui servește o asemenea așa-zisă știință decât celor mai reacționare

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
un nivel de viață mai ridicat și opțiuni diverse și atractive pentru petrecerea timpului liber, fapt care influența negativ dezvoltarea militantismului și a conștiinței de clasă; apoi, cu excepția Germaniei și a Italiei, care vor fi de altfel și primele state fasciste, naționalismul, un factor care a contribuit, deși parțial și camuflat sub forma "antiimperialismului" la succesul leninismului în Rusia, purtând, împreună cu apelurile la luptă de clasă, promisiunea dezvoltării economice și a prosperității sociale nu era atât de dezvoltat în interiorul statelor din

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
în Era socialistă, 10 mai, pp. 20-23. Biberi, Ion (1968), "De vorbă cu Lucrețiu Pătrășcanu", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 29-34. Bodea, Cornelia (1968), "Itinerare pașoptiste", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 2-9. Bruscov, V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr. 2, pp. 17-19. Calinin, A. (1951), "Clica lui Tito agentură a ațâțătorilor la

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
frățești"", în Dosarele Istoriei, nr. 10 (122), an XI, pp. 29-35. Magazin Istoric (1974), nr. 8 (89), august. Martelli, Roger (2006), "Râsul lui Nasser, lacrimile Budapestei", în Le Monde Diplomatique, nr. 7, an I, pp. 26-27. Medvedev, I. (1952), "Clica fascistă a lui Tito dușman înrăit al păcii", în Probleme externe, nr. 10, pp. 109-111. Medvedev, I. (1950), "Clica lui Tito în slujba ațâțătorilor la un nou război", în Probleme externe, nr. 8, pp. 27-32. Minaiev, V. (1952), "Guvernanții iugoslavi în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Jean-Louis (2002), Crizele Internaționale. De la Beijing (1900) la Kosovo (1999), traducere de Șerban Dragomirescu, București, Editura Corint. Duică, Constantin (ed.) (2007), "Solidaritatea". Revanșa poloneză, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Duică, Ivan Camelia (2004), "Comuniștii români și lupta împotriva "clicii fasciste a lui Tito"", în Arhivele Securității, vol. I, București, Editura Nemira, pp. 455-461. Dumitriu, Petru (1961), "The Hungarian revolution of 1956 an the Roumanians", în The Review, nr. 4, vol. III, pp. 15-25. Dunne, Tim, Kurki, Milja, Smith, Steve (2010

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

preocupe de: Pregătirea de conferințe cu caracter ideologic. Pregătirea materialului educativ pentru școlile profesionale, sindicale și de partid. Studierea metodelor cele mai practice pentru lichidarea birocratismului. Verificarea legilor existente, sesizând forurile superioare asupra acelor legi care mai păstrează încă rămășițe fasciste sau anti-democratice, propunând înlocuirea lor, dând în același timp sugestii concrete. 46.Organizarea arhivei presei: „Scânteia” până în celula de partid, iar la organizații: „Scânteia”, „Graiul Nou”, „Contemporanul”, „Rampa”. 47. Vom porni din nou o acțiune hotărâtă pentru strângerea materialului ilegal

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
de membri de partid putem arăta apartenența politică din trecut la 51 județe plus D.G.M. și C.M.C. Astfel din 6.619 membri de partid confirmați în aceste județe au fost identificați că au fost înscriși în următoarele partide sau organizații fasciste și reacționare: - Legionari 135 - Simpatizanți legionari 59 - Cuziști 26 - Imrediști 3 - P.N.Ț 71 - P.N.L. 44 - Alte organizații fasciste 89 - Sioniști 29 - Alte organizații burgheze 4 Deci, au rămas în partid în aparatul Miliției identificați 6,95% membri de partid

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
6.619 membri de partid confirmați în aceste județe au fost identificați că au fost înscriși în următoarele partide sau organizații fasciste și reacționare: - Legionari 135 - Simpatizanți legionari 59 - Cuziști 26 - Imrediști 3 - P.N.Ț 71 - P.N.L. 44 - Alte organizații fasciste 89 - Sioniști 29 - Alte organizații burgheze 4 Deci, au rămas în partid în aparatul Miliției identificați 6,95% membri de partid care în trecut au fost înscriși în diferite partide și organizații fasciste, reacționare, din care 2,93% au fost

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
P.N.Ț 71 - P.N.L. 44 - Alte organizații fasciste 89 - Sioniști 29 - Alte organizații burgheze 4 Deci, au rămas în partid în aparatul Miliției identificați 6,95% membri de partid care în trecut au fost înscriși în diferite partide și organizații fasciste, reacționare, din care 2,93% au fost legionari. În cursul verificării membrilor de partid din Miliție, s-a putut constata că în Miliție mai existau în mare măsură elemente provenite din vechiul aparat polițienesc și jandarmerie. Astfel: - La D.G.M. și

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
în ceea ce privește efectivul neîncadrat în Partid. Putem arăta apartenența politică din trecut la 2.804 membri de partid identificați în 45 județe plus D.G.S.P. și D.S.C. Astfel: - Legionari 66 - Simpatizanți legionari 25 - Cuziști 7 - P.N.Ț. 23 - P.N.L. 18 - Alte partide fasciste 11 - Sioniști 38 Deci, au rămas în partid în aparatul Securității (în aceste județe) 5,60% membri de partid identificați că în trecut au fost înscriși în diferite partide sau organizații fasciste și reacționare, din care 2,72% au fost

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
7 - P.N.Ț. 23 - P.N.L. 18 - Alte partide fasciste 11 - Sioniști 38 Deci, au rămas în partid în aparatul Securității (în aceste județe) 5,60% membri de partid identificați că în trecut au fost înscriși în diferite partide sau organizații fasciste și reacționare, din care 2,72% au fost legionari. Situația la Penitenciare În cadrul aparatului Penitenciarelor au fost verificați 1.200 membri de partid din care la 1.006 s-a confirmat calitatea de membru de partid, iar 184 au fost

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
4 - Gardieni 83 - Vechi polițiști 12 Arătăm apartenența politică din trecut a 856 membri de partid confirmați și identificați la Penitenciare (din 54 județe și capitală): - Legionari 8 - Simpatizanți legionari 3 - P.N.Ț. 10 - P.N.L. 3 - Cuziști 1 - Alte organizații fasciste 18 - Sioniști 3 Deci, au mai rămas încă în partid în cadrul aparatului Penitenciare (în aceste județe) 5,25% membri de partid identificați că în trecut au făcut parte din diferite partide sau organizații fasciste și reacționare. A.N.I.C., fond C.C.

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]