3,956 matches
-
satele Sereșcecani și Ungureni, în schimbul satului Jivcovul de Jos, cu moară și vamă pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o dăruie mânăstirii Putna. La 12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În aceași zi, îi întărea Mitropoliei și satul Averești. Tot în aceași zi, 12 martie 1488, Ștefan cel Mare întărea dania “sfânt a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O parte dintre veri primesc un sat, alții un alt sat, iar Mărina, fiica lui Giurgiu Jumătate, primește satul Jumătățeni, unde a fost curtea lui Căliman. Verii și nepoții Mărinei îi dau pentru Jumătățeni 700 de zloți. Peste trei ani, feciorul Mărinei vinde jumătate de sat, unde era curtea lui Căliman, pentru 230 de zloți. Ceea ce înseamnă că această jumătate, unde nu era curte, valora mai puțin ca cealaltă jumătate. În 1458, Mărușca, fata lui Andrieș Slujăscul, după ce se împarte moșia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mame, dar maturizat fizic pînă la pragul care îl face candidat pentru dobândirea recunoașterii sociale, tânărul „viețuiește la marginea universului reglat și a societății organizate, aparține cosmosului doar pe jumătate”. Această așezare între lumi reprezintă tocmai cheia reușitei inițiatice, fiindcă feciorul ori fata nubilă devine exponentul unui univers perimat prin vecuire, iar stringența rupturii de ceea ce este încheiat și instaurarea unui început perfect constituie mecanismul de bază al inițierii. Prin el creația însăși este salvată, societatea recapătă suflul vital și indivizii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin intelect, oferind cunoaștere și înțelepciune, ceea ce reprezintă, după cum s-a observat, cea de-a treia modalitate inițiatică: calea verticală a marilor mistere ale Ființei. Întemeierea ritualului pe arhetipuri mistice conduce la dezvoltarea unor roluri, în spiritul teatralizării invocate deja. Feciorul va parcurge drumul către eroizare, iar fata de măritat îndeplinește gesturi ce valorifică feminitatea fecundă. Pattern-ul pe care îl descoperim în aceste ipostaze are menirea „de a face prezente și active ființele din perioada creatoare, care au doar ele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbol al Morții: pădurea, jungla, întunericul reprezintă lumea de dincolo, «Infernul»”. Moartea simbolică survine după „riturile preliminare de purificare”, care evită imixtiunea nefastă a profanului în sacru - „tot amestecul e cel de care trebuie mereu să te păzești”. Colindele de fecior și de fată mare, baladele fantastice și basmele evidențiază o etapă cathartică fin interțesută la nivel simbolic; eroii își abandonează neputința umană prin recluziune, rătăcire, sete, foame ori prin urcarea în spații consacrate cum e muntele. „Simbolismul morții ca fundament
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cunoașteri secrete (...), condiție a unei transformări ireversibile a ființei”. Acum este momentul când ființa poate fi eliberată din sfera sacră și se întoarce în comunitate pentru a o contamina cu forțele victoriei. Primirea în profan, descrisă revelatoriu în colindele de fecior, este „un ritual de confirmare, care autorizează renașterea la viață. Inițiatul, înzestrat cu o știință și o putere nouă, după ce a depășit contactul solicitant cu sacrul, primește însemnele și privilegiile legate de noul său statut social și religios (schimbare de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tatuaj, portul unor veșminte)”. Această etapă postliminară este doar sugerată adeseori în basme prin motivul soarelui din pieptul eroului/eroinei, semnalând că deja avem în scena mitică un inițiat. Celelalte specii investigate permit pătrunderea în ritualul propriu-zis de inițiere a feciorului ori a fetei și, de aceea, analiza noastră va identifica și interpreta în continuitate formele literare de expresie. Astfel, „«mărcile mistice» ca probă a consacrării și apartenenței la zeul celebrat” se vor dovedi comune pentru specii folclorice distincte, ceea ce demonstrează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dovedi comune pentru specii folclorice distincte, ceea ce demonstrează coerența și unitatea desăvârșită a mentalului arhaic românesc. Teatralizarea sacrului, ca dominantă a ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt implicate concepte precum sacru, mit, timp și spațiu sacru, uzura creației, sărbătoare. Precizarea punctului de plecare pentru înțelegerea amplului fenomen spiritual este necesară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
află în strânsă legătură cu marile conjuncții cosmice: simbolismul lunar sau solar, solstițiile sau echinocțiile reprezintă timpuri intense pentru toate diviziunile timpului”. În creațiile folclorice investigate lunarul ține de inițierea feminină, în timp ce soarele reprezintă modelul eroic și călăuza psihopompă pentru fecior, iar solstițiul de iarnă este momentul propice pentru captarea energiilor primare. Timpul mitic, identificat în momentul când „«existența a ajuns la ființă și în care a început istoria naturală»” se plasează „la începutul și în afara devenirii”. De aici începe durata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
universului. Creațiile orale cu această putere de a cataliza succesul neofitului și, prin el, al genezei reiterate au fost alese prin prisma expresivității lor și a bogăției de motive reunite. Lucrarea va analiza în special trei specii folclorice (colindele de fecior și fată mare, baladele fantastice și basme), dar înțelegerea lor solicită și investigarea altor specii, precum descântecele, orațiile de nuntă și cântecele ritual-ceremoniale. Acestea din urmă nu au inițierea ca temă predilectă, dar marchează, de asemenea, mutații la nivel ontologic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a folclorului literar devine astfel expresia românității însăși. Lucrarea urmărește schemele simbolice ale inițierii în fUncție de sexul neofitului, în primele două capitole, și unifică traseul ce produce saltul existențial, prin analiza arhetipului călătoriei, în următorul capitol. Dacă actele eroice sunt proprii feciorului, iar fata folosește abilitățile ei istorice pentru a reordona universul, drumul către dimensiunea sacră a lumii este parcurs de ambii tineri. Inițierea masculină folosește modelul solar ca să atingă eroizarea și supune flăcăul luptei arhetipale cu răul. Înghițirea inițiatică, un alt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
importanță este augmentată de inversiunea „frumos soare”. Următoarele predicate au numele predicativ exprimat prin participii, ceea ce sugerează o anterioritate temporală față de curgerea istoriei. Numele predicativ dezvoltat, „soare răsărit”, conține echivalența dintre cele două figuri mitice și revelează încărcătura sacră a feciorului. Nu ni se spune nimic despre momentul pregătirii eroului, dar simpla lui apariție înlocuiește soarele prin luminozitate și grandoare. „Flăcăul din colind devine un succedaneu al soarelui, în ipostaza sa de aspirant la inițiere, căci astrul luminos al zilei este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pregătirii eroului, dar simpla lui apariție înlocuiește soarele prin luminozitate și grandoare. „Flăcăul din colind devine un succedaneu al soarelui, în ipostaza sa de aspirant la inițiere, căci astrul luminos al zilei este considerat un hierofant ideal”. Identitatea solară a feciorului este revelată și prin punctul cardinal din care se face văzut lumii: „Lerui Doam’le/ Cată-n sus și cată-n jos,/ Cată-nspri soari răsare,/ Nu știu soare răsărea/ Sau îi Ionel gătit/ Cu contișu mohorât,/ Cu jubeaua vișânea” (Pogonești
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a colindătorilor, mesageri între cele două lumi. În absența capacității lor duale de a fi prezenți în mit și în istorie, comunitatea nu ar mai avea acces la sacru. Octavian Buhociu observă că, alături de cal, dar și în absența lui, „feciorul e transfigurat în răsărit de soare, ca o putere tânără, ce se desfășoară în lumină, care angajează viitorul și e dotat cu toate posibilitățile”. Strălucirea apariției împletește metalul apotropaic cu spațiul de trecere între lumi, definitoriu pentru condiția neofitului: „La
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soarelui și de la aceea purcede să nască un copil»”. Pășind în calea soarelui, mama zămislește un prunc printr-un mysterium, dar îl și predestinează astfel să aibă un traseu solar. Într-un basm din Fundu Moldovei, Suceava, se nasc doi feciori cu părul de aur din două mame și un cal cu coama de aur. Toate cele trei ipostaze materne au intrat în contagiune magică cu „o umbrianâ cu capu tăt numai di aur, atît d’i mîndrâ șî d’i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau natura aurie sunt specifice zeilor, morților și inițiaților. Pentru a dovedi că este într-adevăr inițiat în tainele divinităților, Pitagora susține că anumite părți ale trupului său sunt de aur, arătându-și din când în când șoldul de aur”. Feciorul din basmul românesc poartă, precum Crăciuneasa, marca gestului mitic și a permisiunii de a intra în contact cu sacrul. Marcarea neofitului ce va reface traseul solar are valoare de „învestitură spirituală”. Eroul se naște cu însemne astrale și își face
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soar’le cu căldura;/ Dinprejurul poalelor/ Locu-i stele mărunțele,/ Mai presus și mai mărele;/ Întrumerii amândoi/ Locu-i doi luceferei,/ Luceferei ziornicei,/ Ziornicei, ziori de ziuă” (Bumbuiești - Vâlcea). Căldura soarelui și lumina eliberatoare a zorilor sunt fundamentale pentru rolul mitic al feciorului care trebuie să revigoreze capacitatea roditoare a lumii. Hainele cosmice apar și în folclorul medical, ca efect al practicii purificatoare: „Pe mine ce-am văzut?/ Pe poale am văzut stelele./ Pe piept am văzut luna./ Pe față am văzut soarele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al desenului de tatuaj de pe corpul uman pe vestminte”, ceea ce caracterizează mentalul tradițional în care divinitățile sunt conturate după chipul și asemănarea omului și a practicilor sale. Entitatea comună cal-călăreț este vizibilă și prin intermediul însemnelor astrale: în Basmul cu Țugunea - feciorul mătușei, împăratul - emitent al provo¬cării inițiatice, tânjește după „calul cu soarele-n pept și cu luna-n spate”. Instanța regală a ratat proba dobândirii ajutorului solar, ceea ce pune în pericol întreaga împărățieastfel ajungem la contextul prototip al traseului inițiatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
când flăcăul învingător devine mire în ipostaza cea mai înaltă: cea de împărat. Alaiul lui care merge la casa miresei dezvăluie originea și protecția solară sub care stă acțiunea eroică: „Mari oaste-o adunat:/ Două sute de grăniceri,/ O sută de feciori de boieri/ Din cei mai mari,/ Nepoți de generali,/ De lângă mare,/ De unde soarele răsare.” (Berezeni - Vaslui). Exteriorizare a capacităților eroului, suita regală definește statutul de inițiat al flăcăului. Oastea adunată din est are puterea lui Sol Invictus pentru că urmează traseul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De curăle țântălate,/ De cuțâte ascuțâte.” (GârdaniMaramureș), „Șarpele-mi se repezea,/ Jumătate-l înghițea,/ De-acolo nu mai putea/ De arme și de pistoale,/ Șapte pline, șapte goale/ Ce lucesc ca sfântul soare” (Tulnici - Vrancea). Moartea simbolică prin care trece feciorul pentru a-și schimba statutul ontologic urmărește „identificarea inițiatului cu eroul solar, fiu al Ființei supreme cerești. Prin inițiere, omul devine deci, într-un anume fel, fiu al Ființei Supreme cerești; mai precis, redevine, datorită morții lui rituale urmată de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care flăcăul le are sau le dobândește. Ele reprezintă „doar o expresie a puterii și capacităților eroului”. Calul este cel mai important dintre ele și apare semnificativ faptul că reprezentarea ecvestră a astrului este identică în colinde cu cea a feciorului neofit: „Nu-i stobor de mari boieri,/ Și-i Soare tânăr călare/ Pe un călușel gălbior./ Da’ nu-i galbior de fel/ Și-i gălbior de flori,/ Cu șeaua de aurel,/ Cu scări dalbe d-argințel,/ Cu pohe cu năsturei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
măciulie/ Cu chingi late,/ Pin fir trase./ Galben Soare și-mi răsare” (Cioara Radu Vodă - Brăila). Lumina emanată, metalele care concurează la realizarea senzației de strălucire și acțiunea de regenerare a naturii sunt comune „colindei soarelui” și colindelor adresate direct feciorilor de însurat. Alegerea calului ce-l va însoți pe voinic în expediția eroică este fundamentală și nu iese din tiparul solar: „Să uită-n sus, să uită-n jos/ Și-m intră-n grajdu de piatră./ Las’ pe Suru, las
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pept și cu luna-n spate»”. Capacitatea lui de a-l purta pe flăcău până în spațiul sacru cel mai înalt pare naturală în acest context: „Sări ici, sări colea,/ Sări-n poarta soarelui” (Jugur - Argeș). Basmele păstrează tiparul calului solar, feciorul având în el un mystagog și uneori un justițiar, ca în basmul Roșu-Impărat și Verde-Impărat cules de Constantin Mohanu. Revelarea naturii năzdrăvane vine odată cu numele care are o puternică încărcătură magică, deja cunoscută nouă din colinde: „ - Stăpâne - zâce - pune-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fapt de a fi «înalt», de se afla «sus», echivalează cu a fi «puternic» (în sensul religios al cuvântului) și a fi, ca atare, saturat de sacralitate”; cum anume a atins Făt-Frumos din colindă acest statut explică alte colinde de fecior, unele balade și basme. Flăcăul vine în lumea cunoscută aproape zburând și în fruntea unei suite nobile: „Cam în soare,/ Cam pe mare,/ Cam pe lângă cer,/ Zboară-un cârd de porumbei./ Și nu-i cârd de porumbei,/ Ci-i stobor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frâul, spre a face calul să se întoarcă înapoi”. Mișcarea bruscă se augmentează și cu sensul popular al lui răsare: „a sări (în picioare), a se sălta, a tresări”. Captarea energiilor vitale în acest ceremonial cere efort și virtuozitate, dar feciorul călare este deja cunoscător al ritmurilor materiei. Perechea cal - călăreț poate să provoace, dar și să grăbească evoluția naturii: „Cal bun sare în crâng înverzit,/ Crâng înverzit și odrăslit,/ Mari boieri caii-și pășteau,/ Tot lui... (cutare) îi mulțumea” sau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]