3,508 matches
-
altfel, și secțiunea de muzică ușoară. Secțiunea de dans modern este programată în sala festivă a C.N.A. „Ion Vidu” din Timișoara. În data de 8 iulie, la ora 10, la Iulius Mall va avea loc spectacolul de gală, urmat de festivitatea de premiere și carnavalul „Planeta Prieteniei”. La festival vor lua parte circa 400 de participanți, la ambele secțiuni, din 15 județe, Timișul urmând să fie reprezentat de copii din Timișoara, Lugoj și Buziaș. L. RONKOV Programul GIL 2006 l De
Agenda2006-26-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/285102_a_286431]
-
Luca Novac, Deian Galetin, Sorin Dumbravă, Liță Baniciu, Ioniță Ienea, Cristi Marian l 7 iulie, ora 18,30, depuneri de coroane la Monumentul Crucificării și Parada artiștilor în Piața Victoriei - Parcul Rozelor, unde la ora 19,30 va avea loc festivitatea de deschidere, urmată de un spectacol susținut de ansamblurile Les Jolivettes - Franța, Surkav Folklor Grubu - Turcia, Târnovche - Bulgaria, Nitsanim - Olanda, Semenicul - Reșița, Doina Mureșului - Arad, Cuninița - Sântana, Căminul Cultural Carașova - Caraș-Severin, Armenișana - Armeniș, Tormac - județul Timiș, Ghiocelul - Giroc, Banater Rosmarein
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
înțepe pe Gonzalv la timpul oportun, citîndu-i articolul la lista operelor fără nimic fundamental (avea acest obicei), deocamdată apariția omagiului i se păru de cea mai mare importanță. Sărbătorirea lui Conțescu avu loc puțin după căderea Parisului, în sala de festivități a unei școale de menaj, a cărei directoare era o rudă a lui Conțescu. Fură trei șiruri de mese și câteva mai mici în odăi adiacente. Atunci se observă că reputația lui Conțescu părea a se fi întins asupra tuturor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
șansă de succes. Acum Saferian nu-l mai chema, din cauză însă (ceea ce nu știa Pomponescu) că acesta nu mai făcea adunări acasă. Sultana le înlocuise cu întîlniri de o factură aproape comercială la magazine, unde înjgheba expoziții și mici festivități în scop de reclamă. Invitarea lui Pomponescu deocamdată i se părea improprie și de altfel credea că fostul ministru n-ar accepta-o. În schimb, Gaittany o ținea numai în mese și recepții la Casa de Artă, la care se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Tudorel. Pe plicurile și en-tête-urile hârtiei de corespondență, o bandă lipită arăta schimbarea. Se făcu și o recepție specială în memoria lui Tudorel, la care Ioanide primi o invitație scrisă. Însă Ioanide nu răspunse nimic și nu apăru la festivitate. O neliniște cuprinse pe Gaittany: prezența proiectelor lui Pomponescu în sălile de jos. A le ține mai departe i se arăta ca o primejdie serioasă; a arunca - drept o nedelicateță. Se decise a le înapoia lui Pomponescu. Desigur, și acest
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Cameră un curios program ministerial, prin care promite puterilor binevoitorul său concurs și amenință pe-un adversar necunoscut cu figuri retorice foarte energice. La 10 mai e serbarea în adevăr frumoasă a încoronării și câteva zile de-a rândul durează festivitățile cu cortejul istoric al breslelor. Ne vine știrea despre încetarea din viață a generalului Ion Ghica, fiul lui Grigorie Vodă Ghica, ministru plenipotențiar al României la Petersburg. În timpul în care d. Dimitrie Brătianu acuză în Cameră pe d. Boerescu că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noroiul desfrâului și al neadevărului. [18 iunie 1883] [""MONITORUL" DE IERI, DUMINECĂ... "] "Monitorul" de ieri, duminecă, publică următorul comunicat, privitor la toastul d-lui Grădișteanu: Ziarele din țară și cele din străinătate se ocupă de oarecari cuvinte pronunțate cu ocaziunea festivităților ce au avut loc la Iași, la inaugurarea statuei lui Ștefan cel Mare. Cuvintele aceste, în parte exagerat, în parte neexact reproduse, au fost pronunțate prin surprindere d'o persoană care n-avea nici un rol oficial la acea solemnitate. În
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuvinte că numai așa îmi putea vorbi despre Soile. Vara se apropiase cu o putere năucitoare, de la-nceputul lui aprilie castanii din fața Aleii Circului dăduseră frunze și flori, amestecate, crude, într-un cer albastru fără pată, așa încît pe Mircea festivitatea în care a fost făcut pionier îl surprinsese în pantaloni scurți. Geamurile clasei erau larg deschise, și cum el stătea pe rândul de la fereastră, cămașa albă îi flutura ușor pe corpul subțirel ca al unui copil cu un an mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fi fost. Băiețelul nu era unul dintre favoriții ei. În clasa întîi îi dăduse premiul al treilea alături de o ciurdă de alți copii. Ba chiar uitase să scrie diploma pentru el, așa că o improvizase pe o hârtie boțită, chiar la festivitatea de premiere. Din cauza asta se certase cu părinții copilului. Mircea ducea de 8 Martie doar cîte-un mărțișor mic de tablă, de un leu cincizeci, înfățișînd un trifoi cu patru foi sau o potcoavă cu inimioară, pe când alți copii veneau cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Moș Gerilă, în care credeai când erai mic și-apoi râdeai de cei care încă mai credeau. Pe când taică-su mai lucra încă la Atelierele I.T.B., muncitorii și copiii lor fuseseră chemați să se-ntîlnească cu Moș Gerilă în sala de festivități a-ntreprinderii. Fiecare copil urca pe scenă, spunea poezia Și primea un dar. L-au suit și pe Mircea, care avea doi ani și jumătate, dar când a dat cu ochii de Moș Gerilă, copilul a-nceput să urle din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sau organizat baluri, iar mai recent discoteci, la care participă tineri din toate satele comunei. Satul Dumbrava, fiind o localitate mică și aproape contopită cu Lespezi, nu are local propriu pentru activități culturale, în acest scop folosindu-se sala de festivități a școlii tip „Spiru Haret”. În acest local, profesorul Petru Jugaru, directorul școlii, organiza serbări cu elevii și gospodarii din sat. A pus în scenă piese de teatru ca Un moldovean la București - locul I pe Moldova; Tache, Ianche și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de austrieci, și avea un potențial economic, social și cultural în plină ascensiune. La vârsta de șapte ani am avut șansa să l văd de aproape pe Regele Carol al II-lea și pe fiul său Mihai, cu prilejul unei festivități de inaugurare a taberei de străjeri, construite în localitate, pe moșia lui Sidorovici. Tatăl meu a fost încorporat în armata austriacă de la vârsta de 18 ani, la regimentul din Viena unde l-a cunoscut pe caporalul Adolf Hitler. Primul război
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
armată. A fost genul de tânăr obișnuit „apolitic“, care dorea să urmeze o facultate bună și să se angajeze la o firmă oarecare. Când fratele lui mai mare a intrat la această Academie, s-a dus să-l vadă la festivitatea de deschidere a anului universitar și s-a gândit: „Nu e chiar așa de rău aici.“ Dar, nici măcar nu și-a închipuit că și el va ajunge tot acolo. Adevărul e că s-a dus foarte relaxat la examen, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
35. Cel de iarnă la 08.55. În martie eram încă la programul de iarnă, deci trebuia să ajungem la 08.55, dar era o zi specială și am venit la altă oră la școală. Era cu două zile înainte de festivitatea de absolvire de pe 22 martie și trebuia să facem repetiție. De aceea, din fericire, m-am dus mai târziu la școală. Impropriu spus mai târziu, a fost vorba doar de cinci minute. Am plecat de acasă pe la 8:00. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de minute. Acum, dimpotrivă, am început să întârzii. Mă gândesc la faptul că nu mai durează atât de mult și e cam greu. De când am intrat la liceu, învăț până seara târziu... e cam nașpa (râde). Cu toate că i se spune Festivitate de Absolvire, nu e nimic emoționant. Ne luau pe sus și mergeam cu toții la liceul din apropiere. Mergeam la serbare, așa cum trebuia să facem. Am plecat de acasă pe la 8:00, dar îmi aduc aminte că uitasem ceva. Ni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
primit următorul telefon: «Pentru că se pare că la stația Hatchōbori a avut loc o explozie, metroul nu circulă.» «Așteaptă acolo! O să iau legătura cu școala, mai sună-mă tu o dată!», am zis. Știam că în ziua aceea avea repetiția pentru festivitatea de absolvire și că trebuia să ducă formularul de înscriere și banii. Am închis telefonul și am sunat la școală. Nici cei de acolo nu aflaseră nimic și mi-au spus: Dacă nu se simte rău, ar putea vină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Universității Shinshū. Desigur, îmi asum responsabilitatea pentru afirmațiile înregistrate. „În ziua în care a avut loc atacul, pe 20 martie, la noi la facultate avea loc ceremonia de absolvire. Pe atunci eram directorul spitalului și, pentru că trebuia să particip la festivitate, purtam hainele speciale pentru acel eveniment. Tot în aceiași zi a avut loc o sedință despre examenul de admitere în facultate și, în afară de asta, nu mai aveam nici un fel de program. Din fericire, am scăpat cu bine din toată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
fapt, cred că Lecoq a fost unul din cei mai uluitori clovni ai lumii care se numește TEATRU. PAGINĂ NOUĂ JOSEF SZAJNA Era în septembrie ’92, când am luat marele premiu de interpretare la Festivalul de teatru experimental de la Cairo. Festivitatea avea loc chiar la poalele marii piramide, într-un decor fastuos, cu lumini multe și colorate care irizau fantastic înălțimea amețitoare a piramidei; în spatele ei, noaptea căsca un hău de nepătruns. Sus pe cer erau stelele, dar, din cauza iluminației, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
seară are, pentru noi, și o particulară portanță afectivă. New York, 28 august 1998 (Text scris cu ocazia decernării Premiului „Sebastian Costin” șdin al cărui juriu Norman Manea a făcut parteț lui Lucian Raicu. Textul a fost citit În numele autorului, la festivitatea de la Ierusalim, din toamna anului 1998, când a fost decernat pentru prima dată acest premiu, și a apărut În Familia, nr. 4/1999) Inima Poetuluitc "Inima Poetului" M-agăț de tine, Poezie, ca un copil de poala Mumii... Pentru nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Ca un deja bătrân „jurat” al unei prietenii care refuză să Îmbătrânească, Îmi Îngădui să fiu părtaș la bucuria sa și la bucuria dumneavoastră. La bucuria noastră, a tuturor. New York, 6 iulie 2001 (Textul a fost citit, În numele autorului, la festivitatea decernării Premiului Fundoianu, În 2001, la Tel Aviv, și a apărut În revista israeliană de limbă română Izvoare, nr. 30-31-32) Post-scriptum 2004tc " Post‑scriptum 2004" Noul an, 2004, a adus din România, prin bunăvoința unei prietene, un sinistru DOSAR, parcelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
bine, ci printr-un soi de inversiune caricaturală. M-am trezit primit cu multe și solemne elogii de către prietenul meu. Nu mi-a trebuit mult timp să-mi dau seama că nu mai sunt deloc obișnuit cu acest gen de festivități și că nu sunt, de fapt, pregătit nici pentru această alternativă, flagrant opusă injuriilor și suspiciunii cu care mă obișnuisem. Excesiv flatantă, cum se arăta, fastuoasa Întâmpinare mă obosise mai repede chiar decât reușeau obositoarele invective de rutină. Mi-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
strălucit. * Nu mi-au rămas de la Paul Georgescu decât dedicația pe cărțile sale, câteva cețoase instantanee foto și o foaie de hârtie, conținând mesajul pe care mă rugase să-l citesc, În numele său, sâmbătă 25 decembrie 1981, ora 11, la festivitatea de decernare a premiilor Asociației Scriitorilor din București la care, din motive de precară sănătate, nu putea participa. Onorat Juriu, Aflai cu emoție că Juriul Asociației București a scriitorilor a decernat un premiu de proză romanului meu Vara baroc. Colegii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și „conflictele și contradicțiile” existenței mele. „Spre această duală sursă de Întrebări insolubile nu cred că voi Înceta vreodată să revin”, preziceam În 1982. O Întâmplare mai curând hazlie precedase surpriza londoneză. Într-o vizită la Paris, ajunsesem la o festivitate a editurii Belfond. La un moment dat, Edgar Reichman, pe care tocmai Îl cunoscusem, m-a prezentat doamnei Marianne Veron, care conducea o nouă colecție de proză internațională. „Român? Scriitor român? Nu știu nimic despre literatura română”, a răspuns, degajată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
căutăm cartierul vechiului ghetto. Am nimerit Într-o mică sinagogă unde se oficia ajunul Sabath-ului. Ritual sefard, spaniol, mediteranean, diferit de uzanța așkenazită a Europei Răsăritene. Femeile nu erau despărțite de bărbați și, Încă mai neobișnuit, cântau Împreună cu aceștia bucuria festivității, atât de distinctă de lamentările dureroase ale Estului. Venisem sub imboldul estetic al Atenei și regăseam Ierusalimul, chiar dacă elenizat prin seninătate și cântec. Regăseam credința Ierusalimului, fără a mă putea desprinde cu totul de tentația opusă și complementară a mirajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mai bine de 20 de ani de la scurtul popas din 1979, o festivă revanșă asupra timpului. Nu vroiam să renunț la armonia și pacea privilegiatului pelerinaj, conștient că nu erau decât momentane, se vor risipi curând În carnavalescul tipic oricărei festivități și, În golul care Îl aspiră, cu aviditate, pe laureat, imediat după. Mama mea ar fi sintetizat Întâmplarea prin vechea zicală evreiască „oz me leibt, derleibtmen” - ceea ce Înseamnă, Într-o traducere a intraductibilului, că „cine trăiește destul, ajunge să trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]