9,041 matches
-
în sistemul de formare inițială a cadrelor didactice" În ceea ce privește formarea inițială a cadrelor didactice, aceasta se va realiza organizat, în sistemul Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic. Structura curriculară a modulului psihopedagogic cuprinde o serie de discipline omogene ca procesualitate și finalitate: psihologie educațională, pedagogie, didactica specialității și practica pedagogică. Deși formarea inițială a cadrelor didactice ar trebui însoțită și de o serie de discipline cu caracter opțional (elemente structurale indispensabile ale modulului psihopedagogic), informațiile și competențele didactice esențiale formate și dezvoltate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Se remarcă foarte clar însă existența unei relații de respect promovate de profesor, în sensul materiei de studiat, mai puțin orientată către elev. Atitudinea impusă de o știință a didacticii reconsiderată în urma izbucnirii „revoluției copernicane a educației”, care avea drept finalitate poziționarea elevului în centrul sistemului educativ, a fost aceea a respectului și a considerației pozitive necondiționate față de elev. De la magistrocentrismul tradițional s-a ajuns adeseori, în urma popularizării noului curent, la o „extremă puerocentrică naivă și periculoasă”. Acest fapt îl mărturisește
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
din perspectiva predării științelor juridice și administrative" Ca elemente ale unui proces fundamental de management al resurselor umane, recrutarea și selecția personalului din învățământ reprezintă activități interdependente care se înscriu în dimensiunea administrativă a funcțiunii „resurse umane”, iar prima lor finalitate constă în a asigura sistemului de învățământ personal calificat potrivit exigențelor teoretice și practice. În domeniul științelor juridice, „problematica” recrutării personalului didactic reprezintă și o „problemă” în sine; domeniul fiind unul pragmatic, absolvenții se orientează preponderent către specializările valorizate de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
stabili relația următoare: S = f (Na, Va, Ic-r), unde S = satisfacția, Na = nivelul aspirațiilor, Va = valoarea atracțiilor, Ic-r = concordanța dintre investiția (contribuția) profesională și remunerația globală. Văzută sub acest aspect, selecția unui candidat pentru profesiunea didactică poate îmbrăca o dublă finalitate: aceea de a descoperi candidatul potrivit postului (ale cărui capacități constituie predictori de performanță profesională) și aceea de a satisface nevoile și aspirațiile personale și profesionale ale candidatului prin concordanța cu atracția oferită de munca la catedră. Aceiași autori arată
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
implicate, profesorul și elevii) orientată finalist, transpusă pragmatic într-o serie de metode și procedee și supusă legilor evaluării. Aspectele generale ale procesului de învățământ propuse de profesorul Dan Potolea (vezi Potolea, 1991) sunt: - abordarea structurală, care cuprinde următoarele componente: finalități, conținuturi, timp, relații educaționale (profesor-elev, student), metode și mijloace, modalități de organizare a activităților și evaluare, reprezintă planul static de analiză al procesului de învățământ; - abordarea procesuală, care desemnează planul dinamic al desfășurării procesului de învățământ, poate fi analizată didactic
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Dynamite in the Classroom: A How-To Handbook for Teachers, NMSA, Columbus. Vlăsceanu, L. (coord.), 1989, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București. Woolfolk, A., 2001, Educational Psychology, ediția a VIII-a, Allyn & Bacon, Needham Heights. CAPITOLUL 3TC "CAPITOLUL 3" Finalitățile predării științelor juridice și administrativetc " Finalitățile predării științelor juridice și administrative" 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcțiitc "3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții" Finalitățile reprezintă direcțiile, orientările strategice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Handbook for Teachers, NMSA, Columbus. Vlăsceanu, L. (coord.), 1989, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București. Woolfolk, A., 2001, Educational Psychology, ediția a VIII-a, Allyn & Bacon, Needham Heights. CAPITOLUL 3TC "CAPITOLUL 3" Finalitățile predării științelor juridice și administrativetc " Finalitățile predării științelor juridice și administrative" 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcțiitc "3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții" Finalitățile reprezintă direcțiile, orientările strategice ale funcționării învățământului într-o anumită
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
1989, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București. Woolfolk, A., 2001, Educational Psychology, ediția a VIII-a, Allyn & Bacon, Needham Heights. CAPITOLUL 3TC "CAPITOLUL 3" Finalitățile predării științelor juridice și administrativetc " Finalitățile predării științelor juridice și administrative" 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcțiitc "3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții" Finalitățile reprezintă direcțiile, orientările strategice ale funcționării învățământului într-o anumită perioadă istorică a dezvoltării social-economice și culturale a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Educational Psychology, ediția a VIII-a, Allyn & Bacon, Needham Heights. CAPITOLUL 3TC "CAPITOLUL 3" Finalitățile predării științelor juridice și administrativetc " Finalitățile predării științelor juridice și administrative" 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcțiitc "3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții" Finalitățile reprezintă direcțiile, orientările strategice ale funcționării învățământului într-o anumită perioadă istorică a dezvoltării social-economice și culturale a unei societăți. Acestea sunt elaborate pe baza unor filtre „ideologice” sociale și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
CAPITOLUL 3TC "CAPITOLUL 3" Finalitățile predării științelor juridice și administrativetc " Finalitățile predării științelor juridice și administrative" 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcțiitc "3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții" Finalitățile reprezintă direcțiile, orientările strategice ale funcționării învățământului într-o anumită perioadă istorică a dezvoltării social-economice și culturale a unei societăți. Acestea sunt elaborate pe baza unor filtre „ideologice” sociale și a modelelor de personalitate implicate în procesele de instruire. Principalele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
strategice ale funcționării învățământului într-o anumită perioadă istorică a dezvoltării social-economice și culturale a unei societăți. Acestea sunt elaborate pe baza unor filtre „ideologice” sociale și a modelelor de personalitate implicate în procesele de instruire. Principalele categorii pedagogice ale finalităților implicate în dezvoltarea conținuturilor de tip juridic sunt scopurile și obiectivele, ele reprezentând elemente specifice curriculumului universitar. Scopurile desemnează în sens general: • intenționalitățile proceselor instructiv-educative, de diferite niveluri și tipuri de generalitate; • achizițiile la care studenții (elevii) urmează să ajungă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
2004), după gradul de generalitate putem distinge trei niveluri ale obiectivelor: Nivelul superior Reprezentat de ceea ce numim în mod obișnuit țelurile educației în general. Este nivelul cel mai abstract, cu definiri generale, care reprezintă principii de orientare pentru nivelurile următoare. Finalitățile învățământului românesc sunt precizate în Legea învățământului astfel: Învățământul are ca finalitate formarea personalității umane, prin: • însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; • formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe umaniste
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
superior Reprezentat de ceea ce numim în mod obișnuit țelurile educației în general. Este nivelul cel mai abstract, cu definiri generale, care reprezintă principii de orientare pentru nivelurile următoare. Finalitățile învățământului românesc sunt precizate în Legea învățământului astfel: Învățământul are ca finalitate formarea personalității umane, prin: • însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; • formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și estetice; • asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dezvoltarea armonioasă a individului, prin educație fizică, educație igienico-sanitară și practicarea sportului; • profesionalizarea tinerei generații pentru desfășurarea unor activități utile, producătoare de bunuri materiale și spirituale. Învățământul asigură cultivarea dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român. Finalitățile școlii românești se realizează prin strategii și tehnici moderne de instruire și educare, susținute de științele educației și practica școlară, conform obiectivelor fiecărui nivel de învățământ (Legea învățământului, 1995, art. 4). Nivelul intermediar Obiectivele intermediare sunt o parte mai restrânsă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dispoziția studenților, cursanților și a tuturor celor interesați modele variate ale unor structuri de conținut din domeniul științelor juridice, sub formă de proiecte didactice.) Importanța operaționalizării obiectivelor predării științelor juridice este dată de faptul că: • elimină interpretarea subiectivă; • garantează respectarea finalităților proiectate; • orientează profesorul în activitatea de proiectare; • ajută la o mai bună diagnoză a dificultăților în învățare; • se pot converti foarte ușor în instrumente de evaluare. De foarte multe ori însă, formularea în termeni operaționali presupune și o serie de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
București. Călin, M., 1995, „Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologică și paraxiologică”, în Procesul instructiv-educativ. Instruire școlară. Analiza multireferențială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I. (coord.), 1983, Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cristea, S., 1996, „Finalitățile educației”, în Pedagogie, vol. I, Editura Hardiscom, Pitești. Cristea, S., 1997, Obiectivele pedagogice ale procesului de învățământ, în Pedagogie, vol. II, Editura Hardiscom, Pitești. Cucoș, C., 1996, „Finalitățile educației”, în Pedagogie, Editura Polirom, Iași. De Corte, E., 1979, Les fundaments
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cristea, S., 1996, „Finalitățile educației”, în Pedagogie, vol. I, Editura Hardiscom, Pitești. Cristea, S., 1997, Obiectivele pedagogice ale procesului de învățământ, în Pedagogie, vol. II, Editura Hardiscom, Pitești. Cucoș, C., 1996, „Finalitățile educației”, în Pedagogie, Editura Polirom, Iași. De Corte, E., 1979, Les fundaments de l’action didactique, A. de Boeck, Bruxelles. De Landsheere, V., De Landsheere, G., 1979, Definirea obiectivelor educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Dimitriu, E., 1982, „Finalitățile educației
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
1996, „Finalitățile educației”, în Pedagogie, Editura Polirom, Iași. De Corte, E., 1979, Les fundaments de l’action didactique, A. de Boeck, Bruxelles. De Landsheere, V., De Landsheere, G., 1979, Definirea obiectivelor educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Dimitriu, E., 1982, „Finalitățile educației”, în D. Todoran (coord.), Probleme fundamentale ale educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Gagne, R., Briggs, L.J., 1977, Principii de design al instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Landa, L.N., 1977, „Procedeu - metodă - algoritm (analiza conceptelor)”, în Eugen Noveanu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
conceptelor)”, în Eugen Noveanu (coord.), Probleme de tehnologie didactică, Editura Didactică și Pedagogică, București. Manolescu, Marin (2005), Evaluarea educațională - un contract pedagogic, Editura Meteor, București. Manolescu, Marin, Iucu, Romiță (2004), Pedagogie, Editura Universității din București CREDIS, București. Neacșu, I., 1988, „Finalitățile educației”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Nicola, I., 1994, „Finalitățile acțiunii educaționale. Proiectarea educațională”, în Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Potolea, D., 1988, „Teoria și metodologia obiectivelor educaționale”, în I. Cerghit
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
educațională - un contract pedagogic, Editura Meteor, București. Manolescu, Marin, Iucu, Romiță (2004), Pedagogie, Editura Universității din București CREDIS, București. Neacșu, I., 1988, „Finalitățile educației”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Nicola, I., 1994, „Finalitățile acțiunii educaționale. Proiectarea educațională”, în Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Potolea, D., 1988, „Teoria și metodologia obiectivelor educaționale”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Potolea, D., 1996, „Scopuri și obiective ale procesului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a educației universitare Deoarece planul de învățământ condensează valorile paideutice pe care le promovează universitatea, calea cea mai sigură de integrare a școlii superioare românești în Comunitatea Europeană o constituie asumarea valorilor promovate de societățile democratice din spațiul euro-atlantic. Compatibilizarea finalităților, funcțiilor și obiectivelor, apropierea conținuturilor și metodologiilor de pregătire și evaluare, includerea în planurile de învățământ a standardelor de pregătire științifică și profesională egale sau chiar superioare celor europene, ca fundament al certificării diplomelor etc., generează un etos universitar european
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
unor analize ale universului profesiilor și progreselor cunoașterii în domeniu; scopul examinării este acela de a stabili dacă instituția respectivă pregătește sau poate pregăti eficient specialiști în concordanță cu solicitările actuale sau de perspectivă ale societății; • reexaminarea filosofiei și a finalităților educației naționale, precum și a funcțiilor instituției de învățământ pentru a-i defini cu claritate: misiunea și ofertele educative ale acesteia; • realizarea „portretului-robot” al absolventului sau modelul „produsului”. Cu ajutorul instrumentelor psihopedagogiei (taxonomii de obiective pedagogice, teorii ale dezvoltării personalității, teorii ale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pot fi luate în considerare pentru elaborarea unor asemenea criterii de evaluare. Coerența pedagogică constituie criteriul fundamental, putându-se identifica o coerență pe verticală și o coerență pe orizontală. A. Criterii de coerență verticală A1. Concordanța planului cu filosofia și finalitățile educației naționale. A2. Compatibilitatea finalităților, conținuturilor și a metodologiei de instruire cu etosul și practicile învățământului superior din țările Comunității Europene. A3. Concordanța planului cu funcțiile învățământului superior. A4. Concordanța planului cu misiunea și obiectivele instituției de învățământ. A5. Gradul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pentru elaborarea unor asemenea criterii de evaluare. Coerența pedagogică constituie criteriul fundamental, putându-se identifica o coerență pe verticală și o coerență pe orizontală. A. Criterii de coerență verticală A1. Concordanța planului cu filosofia și finalitățile educației naționale. A2. Compatibilitatea finalităților, conținuturilor și a metodologiei de instruire cu etosul și practicile învățământului superior din țările Comunității Europene. A3. Concordanța planului cu funcțiile învățământului superior. A4. Concordanța planului cu misiunea și obiectivele instituției de învățământ. A5. Gradul de adaptare la nivelul învățământului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
-a, elevii vor adânci caracteristicile profilului - servicii - prin studierea, în cadrul curriculumului decis de școală, a legislației specifice ramurii de activitate pentru care au optat. Alegerea disciplinelor opționale aparține elevilor, sub îndrumarea părinților și a profesorilor, și se situează în perspectiva finalităților liceului tehnologic, profilul servicii. Baza informațională a disciplinei Drept și legislație este reprezentată diferit în cele cinci unități de conținuturi. În prima unitate tematică, conținuturile vizează noțiunile elementare despre stat, rolul statului de drept, autoritățile statului și drepturile și îndatoririle
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]