3,336 matches
-
cantitatea histonei H1 în organele plantelor au fost confirmat experi¬mental și înalt apreciat de specialiștii din domeniu. Recunoașterea acestor rezultate este documentată prin nominalizarea membrului corespondent al AȘM, Constantin Moraru, ca „Savant al anului”, 2002, pentru contribuția în dezvoltarea Fiziologiei plantelor, cu oferirea de către Centrul Internațional Biografic, Cambridge, Anglia, a Certificatului de onoare și a Medaliei de aur. Sub îndrumarea membrului corespondent C. Moraru au fost elaborate și susținute 3 teze de doctorat. Pentru activitate prodigioasă, merite deosebite în cercetare
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
(n. 11 februarie 1928-27.04.2012) este un specialist în domeniul fiziologiei omului și animalelor, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Tabel cronologic 1928,11 februarie - S-a născut viitorul academician, profesor universitar și om de stat , mezinul din cei 3 copii din familie. 1935-1940
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din Chișinău. 1953, 23 august - Asistent la Catedra de Biologie. 1955, 20 august - Decan al Facultății de Educație Fizică. 1955, 14 septembrie - Lector superior la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului. 1957, 23 ianuarie -Susține teza de doctor în științe biologice la Moscova. 1957, 12 iulie - Este ales în funcție de conferențiar. 1960, septembrie - Decan al Facultății de Educație Fizică la Universitatea de Stat din Moldova. 1964, 17 noiembrie - Este transferat
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
-Susține teza de doctor în științe biologice la Moscova. 1957, 12 iulie - Este ales în funcție de conferențiar. 1960, septembrie - Decan al Facultății de Educație Fizică la Universitatea de Stat din Moldova. 1964, 17 noiembrie - Este transferat de la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului (Facultatea de Educație Fizică) la Catedra de Fiziologie și Animalelor (Facultatea de Biologie și Pedologie). 1964 - E numit prorector pentru studii. 1967, 9 mai - E numit prorector pentru știință. 1968, 15 iulie - Este ales șef al Catedrei de
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
12 iulie - Este ales în funcție de conferențiar. 1960, septembrie - Decan al Facultății de Educație Fizică la Universitatea de Stat din Moldova. 1964, 17 noiembrie - Este transferat de la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului (Facultatea de Educație Fizică) la Catedra de Fiziologie și Animalelor (Facultatea de Biologie și Pedologie). 1964 - E numit prorector pentru studii. 1967, 9 mai - E numit prorector pentru știință. 1968, 15 iulie - Este ales șef al Catedrei de Fiziologie a Animalelor. 1971, 1 octombrie - I s-a conferit
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
a Omului (Facultatea de Educație Fizică) la Catedra de Fiziologie și Animalelor (Facultatea de Biologie și Pedologie). 1964 - E numit prorector pentru studii. 1967, 9 mai - E numit prorector pentru știință. 1968, 15 iulie - Este ales șef al Catedrei de Fiziologie a Animalelor. 1971, 1 octombrie - I s-a conferit titlul de doctor-habilitat în biologie. 1972, 21 iunie - Devine profesor universitar. 1972, 27 decembrie - Membru-corespondent al ASM. 1974-1992 - Rector al Universității de Stat din Moldova. 1976 - I se conferă titlul - Om
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
() specialist în domeniul agrochimiei și fiziologiei nutriției minerale a plantelor, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Stiinte a Moldovei. Între anii 1986-1990 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 30 august, anul 1936, în
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 30 august, anul 1936, în satul Mirzaci, azi raionul Orhei. Este de specialitate agronom. Domeniul științific în care s-a afirmat plenar ține de agrochimie și fiziologia nutriției minerale a plantelor. Doctor habilitat în științe agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1978) și membru titular (1981) al Academiei de Stiinte a Moldovei. Studiile: a absolvit Școală Agricolă din s. Cucuruzeni (1950-1954) și Facultatea de Agronomie a
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
lector superior, conferențiar, profesor interimar la Catedră de Agrochimie a acestei instituții de învățământ superior (1959-1973), apoi ca director și șef de laborator al Filialei Chișinău a Institutului Central de Deservire Agrochimica din U.R.S.S. (1973-1978), director al Institutului de Fiziologie a Plantelor al A.S.M. (1978-2005). Deține importante funcții în cadrul A.S.M.: academician coordonator al Secției de Stiinte Biologice (1980-1986), vicepreședinte al A.S.M. (1986-1990), academician coordonator al Secției de Stiinte Agricole a A.S.M. (din 2005). Este fondatorul școlii
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
între care se impun monografiile: Микроэлементы в полеводстве Молдавии (1973); Содержание микроэлементов в кормах и водоисточниках Молдавской ССР (1976, în colab.); Микроэлементы и урожай (1979, în colab.); Микроэлементы и урожай подсолнечника (1981); Бесподстилочный навоз под зерновые культуры (1982, în colab.); Fiziologia plantelor de cultură (vol. 1-4, 1999-2000, în colab.). Este deținător a 44 de brevete de invenție, președinte al Consiliului științific de conferire a gradelor științifice la specialitatea „Fiziologia plantelor” (1983-2004). A pregătit 30 de doctori și 4 doctori habilitați în
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
и урожай подсолнечника (1981); Бесподстилочный навоз под зерновые культуры (1982, în colab.); Fiziologia plantelor de cultură (vol. 1-4, 1999-2000, în colab.). Este deținător a 44 de brevete de invenție, președinte al Consiliului științific de conferire a gradelor științifice la specialitatea „Fiziologia plantelor” (1983-2004). A pregătit 30 de doctori și 4 doctori habilitați în științe biologice și agricole. Rezultatele cercetărilor științifice au fost prezentate la numeroase congrese, conferințe și simpozioane (SUA, Franța, Rusia, Grecia, Elveția, Italia, România, Finlanda, Ucraina, Uzbekistan, Estonia etc.
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
conferințe și simpozioane (SUA, Franța, Rusia, Grecia, Elveția, Italia, România, Finlanda, Ucraina, Uzbekistan, Estonia etc.) și menționate cu 29 de medalii la expoziții internaționale și naționale (Budapesta, București, Iași, Geneva, Bruxelles, Moscova, Pittsburgh, Chișinău, Bălti etc.). Preda cursurile „Agrochimia” și „Fiziologia plantelor” la Universitatea Agrara (1973-1983) și la Universitatea de Stat din Moldova (din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
1973-1983) și la Universitatea de Stat din Moldova (din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
Moldova (din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă de Onoare”, cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, cu Medalia
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
drumuri în descoperirea acestei legi fundamentale a chimiei. Van Helmont a studiat fermentațiile și a observat că acestea se datorează unor substanțe, pe care le-a numit "fermenți" și astfel poate fi considerat unul dintre întemeietorii enzimologiei. Deși în domeniul fiziologiei a aplicat concepții filozofice idealiste și era un alchimist convins cu privire la transformarea metalelor în aur, van Helmont poate fi considerat unul dintre precursorii chimiei experimentale. În celebra lucrare "The Sceptical Chemist" ("Chimistul sceptic") apărută în 1661, chimistul și filozoful englez
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
ilustrat și a descris koala în lucrarea sa în trei volume "The Mammals of Australia" ("Mamiferele Australiei")(1845-63), și a adus fauna mai puțin cunoscută a Australiei, inclusiv koala, în atenția publicului general britanic. Într-o serie de publicații despre fiziologia și anatomia mamiferelor australiene, Richard Owen a prezentat Societății Zoologice din Londra o lucrare despre anatomia Koalei. În această publicație citată pe scară largă, el a făcut prima descriere minuțioasă a anatomiei sale interne și a observat similaritatea structurală generală
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
acelea provenind din studiile comparative de morfologie ale speciilor existente și din studiul fosilelor (paleontologie). De atunci, dovezile provenind din aceste surse s-au acumulat pe măsură ce înțelegerea fenomenului a fost adâncită, în timp ce discipline ale biologiei recent apărute (ca genetica, biochimia, fiziologia, etologia și în special biologia moleculară) au furnizat puternice dovezi adiționale, care au confirmat primele concluzii. Cantitatea de informație despre istoria evoluționară stocată în ADN-ul viețuitoarelor este virtualmente nelimitată, savanții fiind capabili să reconstruiască orice detaliu al istoriei evoluționare
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
de zile de ucenicie, singurul lucru care nu are nevoie de ucenicie e să faurești legile unei națiuni! Rămânând fidel comparațiilor, Herbert Spencer exemplifica edificator că precum un medic, care după ani de studiu, a dobândit o cunoștință competentă a fiziologiei, patologiei si terapeuticii, nu e considerat responsabil din punct de vedere al Codului Penal dacă un om moare sub tratamentul lui: el s-a pregătit cât a putut mai bine și a lucrat după cea mai bună judecată a lui
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
membru al Academiei Regale a Științelor Swedenborg s-a dedicat studiilor științifice și reflecțiilor filosofice. După 1734 el și-a direcționat studiile și lucrările asupra anatomiei în căutarea unei interfețe dintre suflet și corp, făcând câteva descoperiri semnificative în domeniul fiziologiei. Următoarea schimbare majoră în viața lui Swedenborg a intervenit imediat după moartea tatălui său când a început să-și folosească timpul liber „în căutarea sufletului”. A respectat cu strictețe sfatul tatălui său care îi fusese dat la terminarea studiilor universității
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
sistemului nervos și al creierului, l-au creditat pentru prima înțelegere precisă a importantei cortexului cerebral și a mișcării respiratorii a țesuturilor cerebrale. Oamenii de știință moderni au conchis că descoperirile lui Swedenborg au deschis drumul majorității conceptelor fundamentale din fiziologia nervilor și organelor de simț. El este de asemenea prețuit pentru explicațiile cu privire la funcțiile și importanța glandelor endocrine, în special glanda pituitară. Între anii 1743 și 1745 Swedenborg a intrat într-o fază de tranziție care a avut drept rezultat
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
medicale în Moscova ( dizertația sa a fost: "Zakon ekscentriczeskago raspolozenia dlinnych putiej w spinnom mózgu" ). Inițiator a teoriei neuronului În 1895 Flatau arăta interes vis-a-vis de teoria neuronului lui Waldeyer. În diverse publicații el incearcă să stabilească o legatură între fiziologie și anatomia neuronului. Împreună cu Alfred Goldscheider studiază structura celulelor nervoase și modificarile lor mecanice, termice și chimice. Au publicat rezultatele experimentelor în 1897 și 1898 în "Fortschritte der Medizin" și "Gazeta Lekarska" care au fost apoi publicate drept monografii speciale
Edward Flatau () [Corola-website/Science/302849_a_304178]
-
poloneză în timpul și după ocupația rusească. La întoarcere în țara, și-a transformat apartamentele în laboratoare de microscopie și a lucrat în spitalele din Varșovia pe post de consultant. În 1911 a pus bazele unui laborator neurologic în cadrul Societății de Fiziologie din Varșovia, devenind în 1913 președintele Departamentului de Neurobiologie al Societății Științifice din Varșovia iar în 1919 președintele Institutului de Biologie Experimentală Nencki care a devenit apoi parte integrantă a Societății Științifice din Varșovia. În 1904 devine Șeful Clinicii de
Edward Flatau () [Corola-website/Science/302849_a_304178]
-
numai procesele fizice, chimice și biologice legate de activitatea microorganismelor, pentru a putea folosi pe cele utile și pentru a contracara procesele dăunătoare omului. În ultimele decenii, domeniul de studiu al acestei discipline s-a extins prin genetica, biochimia și fiziologia microorganismelor. Încă din antichitate, oamenii de știință credeau că există niște făpturi mici, ce puteau cauza maladiile. De aceea, în multe regiuni mai dezvoltate (Roma, Grecia, semiții), existau norme igienice foarte stricte. Însă existența lor a fost demonstrată de abia
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
Rudolf Ludwig Karl Virchow (n. 13 octombrie 1821, Schivelbein, Pomerania, azi: Swidwin/Polonia - d. 5 septembrie 1902, Berlin) a fost un medic și renumit patolog german, fondator al patologiei celulare. Virchow s-a străduit să reunească medicina clinică cu fiziologia și cu anatomia patologică, fiind considerat unul din cei mai importanți creatori ai medicinii moderne. Celebrul său dicton "Omnis cellula e cellula" ("Orice celulă provine din altă celulă") a modificat radical gândirea medicală în direcția unui nou concept, și anume
Rudolf Virchow () [Corola-website/Science/299001_a_300330]