3,215 matches
-
bun. ” -// Foaie verde trei custrei Fă mîndruț-o dacă vrei Să-ți sărut obrajii tăi Cei rotunzi și roșiori. Ca doi crini, ca doi bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot. Și m-ai apuca de cap CÎt sunt eu de mititică Zău că mă-nbolnăvesc de frică. Ei : mai bine, dacă vrei Sărută-mă, dar mă iei. 1907-social. ,, Foaie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
colorată și cu beteală. Ei umblă cu ea din casă În casă vestind evenimentul sărbătorit. Băieții mari umblă cu vicleimul. Vicleimul este o veche dramă populară de origine creștină reprezentînd nașterea lui Hristos, jucată la țară, În perioada Crăciunului, de către flăcăi costumați ( DEX ). Seara, În ajunul Crăciunului, atît cei cu steaua cît și cei cu vicleiul Începeau colindul din casă În casă. Stelarii Își anunțau prezența cu ,, Steaua de la Răsărit ”, iar cei cu vicleiul cu ,, În orașul Veflaem ” . Exemplificăm cu, conținutul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fel se întâmpla și în celelalte zile de Crăciun. Dacă acum lumea așteaptă Crăciunul pentru cadouri, atunci nici vorbă de așa ceva. În ajunul Sfântului Vasile copiii mergeau cu plugușorul,aducând colăcei și venind acasă cu traista plină. Când se însera flăcăii porneau și ei cu plugul. În grupuri de șase-șapte flălcăii mergeau și urau pe la ferestrele caselor unde aveau fete. Aveau cu ei buhaiul confecționat de ei înșiși și bice cu care porneau. Unii umblau cu ursul pentru care își pregăteau
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
târziu. Cel mai plăcut era când ajungeam la nașa de botez care ne aștepta cu colaci de buhai împletiți în patru, cu mere și bani. Noaptea dormeam toate la una din noi ,iar a doua zi împărțeam colacii și banii. Flăcăii în jur de douăzeci de ani se mascau ,își luau bice și tălănci, se grupau câte patru -cinci, își compuneau urături și mergeau cu uratul pe la rude și pe la fetele pe care le îndrăgeau. În timpul sărbătorilor de iarnă la hora
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
cine te-a pus la cale să mă iei tocmai pe mine în bătaie de joc? Ferească Dumnezeu, înălțate împărate, să cuget eu, om bătrân, la una ca asta! D-apoi, să avem iertare, luminarea voastră, că acesta mi-i flăcăul, despre care v-am spus mai deunăzi că m-a trimis la măria-voastră, dacă vă mai aduceți aminte." (Ion Creangă, Povestea porcului) Precizați funcția sintactică a verbelor aflate, în textele de mai jos, la moduri nepersonale, nepredicative și realizați expansiunea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
P; P + S; P), respectiv într-o propoziție dezvoltată (S + A + P + C; S + A + C; C + P; S + P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele substituite: (a) "Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauți? Vrei să-mi paști iepele poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi? zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre. Ba nu! grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a păli, din perete, cine. 7. Transcrieți din text o propoziție simplă și transformați-o în propoziție dezvoltată. 8. Indicați din text două propoziții subordonate aflate în raport de coordonare. Testul nr. 6 Se dă textul: ,, Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei? Tresăream. A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor... Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lume a eresurilor, cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a încerca să filmeze fabuloșii cocoși în sezonul împerecherii, un cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe să îi îmblânzească (Misiune de încredere). Un țăran învățase să folosească limbajul lupilor, și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
reușește să o prindă în brațe, dar vietatea fabuloasă îi scapă. Mai târziu pare să o identifice într-o fată scoasă din mâl leșinată, după o inundație, dar mama acesteia apare din necunoscut și o ia acasă. Resemnat cu timpul, flăcăul e pe cale să se însoare cu o consăteancă, însă la nunta lor lostrița reapare. Mirele aleargă la râu, o vede, sare în apă și ambii se pierd în valuri, îmbrățișați. Mai cu seamă povestirile Sezon mort și Pescarul Amin au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ei prea cunoscută. Zamfira cu umedă "guriță", cu flori pe "sînișor" consultă luna asupra simțirii din "inimioară", când pasărea doarme cu capul "sub aripioară". Elena fusese o "frumoasă îngerelă cu albe aripioare", dătătoare de "plăceri încîntătoare" și "dulci sărutări". Doi flăcăi mușcă sânul a două fete și le sărută după numărul mărgelelor din salbă, apoi pleacă "cîntînd în poieniță", cu "salba-n chinguliță". Originalitatea lui Alecsandri nu s-a arătat în toată puterea decât târziu prin pe drept prețuitele Pasteluri. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și vestigiile celtice, vrednic corespondent al țărăncilor cu buciume și călușarilor cu zurgălăi. Monologul domină. Fata cuprinsă de întîile semne ale iubirii începe o jelanie în care implică, într-un cânt erotic universal, roata morii, plopii, lumea toată; părinții unui flăcău mort nelumit produc un bocet sistematizat, în care intră eresuri și explicații fantastice, într-un limbaj naiv, misterios. Câteodată criza erotică e încadrată într-un tablou de tehnică mai savantă, ca această seară eliadescă, apăsătoare ca o molimă, din Dragoste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
turdanul Pavel Dan (1907-1937). În cartoanele-studiu pentru o mare compoziție care au rămas, totul se învîrtește în jurul economiei agrare. În planul întîi sunt trei generații, reprezentate prin bătrânul Urcan, prin fiul său Simon și noră-sa Ludovica, în fine prin flăcăul Valer, feciorul Ludovicei, și tânăra lui nevastă, Ana lui Triloiu. Urcan nu și-a "întabulat" pământul pe numele lui Simion și acum nepotul său Valer umblă să ia averea peste capul tatălui, înlăturînd pe frați de la dreapta moștenire. LITERATURA FEMININĂ
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o sută de calități va purta pentru mult timp însemnele trupelor tale... Aici vei inspira cu nările multă tămâie și te vei bucura de cântece de liră și de flaut frigian și de cimpoi; Aici de două ori pe zi flăcăi cu tinere virgine lăudându-ți numele, cu piciorul candid precum Saliile în cele trei temple vor bate pământul...333 Îl lăsăm pe Horațiu să se emoționeze la gândul că cei cincizeci de ani ai săi nu-i mai permit să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Destins cuprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat...”. Starea onirică facilitează pătrunderea mitului erotic, iar mitul erotic ia, la Heliade și la un lung șir de poeți, forma unei himere care, furișată sub chipul unui flăcău cu vinele golite de sînge, declanșează ceea ce am văzut: un fior care „fulgeră” prin vine, un „tremur de nesațiu”, o Învăpăiere a privirii, un foc, și totodată o picoteală În trup. Provoacă, mai ales, o visare În stare de trezie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de duhuri ies la lună Printre papură zburînd...”. Strigătul de ziuă al cocoșului pune capăt acestei goane Înfricoșătoare. Macabrul, demoniacul se termină În grotesc: Satan și jertfa lui, baba, se aruncă În „băltoiul mucezit”... Strigoiul din alt poem este un flăcău care, neascultînd de glasul blîndei copilițe, a plecat „pe la ceasul doisprezece” și a căzut În prăpastie dimpreună cu calul său alb. Este concentrată și deconspirată, aici, o legendă. Poetul descrie cu oroare locul blestemat: „În prăpastia cea mare Unde vîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ea este mai rezistentă, fiind în același timp mult mai suplă și mai elastică; și, adaug eu îcăci există un aspect estetic în toate lucrurile), este mult mai frumoasă și mai potrivită cu o corabie, decît cînepa. Cînepa este un flăcău oacheș, un soi de indian, pe cînd frînghia de Manilla e un circasian cu părul de aur, la care ți-e mai mare dragul să te uiți. Saula pentru balene are o grosime de numai două treimi dintr-un inch
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
harponiștii care lucrează pe-o balenă. Ă E-n regulă, răspunse Starbuck, numai vezi să nu-l mai lovești... Ă A, nu fac niciodată vreun rău cuiva cînd îi lovesc, afară doar cînd lovesc vreo balenă sau ceva asemănător; iar flăcăul ăsta-i o nevăstuică. Ce voiai să spui, domnule? Ă Atîta doar: coboară cu el la cambuză și ia-ți singur ceea ce dorești. Cînd Stubb își făcu din nou apariția, ținea într-o mînă o sticlă fumurie, iar în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un provincial și un sentimental în atitudinea dumneavoastră față de Adevăr. Dacă afirmația că doar salamandrele gigantice întîlnesc Adevărul curat are vreun temei, cît de mici trebuie să fie, în acest caz, șansele unor bieți provinciali? Ce-a pățit oare firavul flăcău care-a cutezat să ridice vălul temutei zeițe din Sais? Capitolul LXXVI MARELE POLOBOC DIN HEIDELBERG Urmează „deșertarea cutiei“; dar, pentru a înțelege mai bine această operațiune, trebuie să știți cîte ceva despre ciudata alcătuire lăuntrică a obiectului cu pricina
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să vedem - cîți sîntem cu toții pe vasul ăsta? Am uitat. Oricum, o să pun treizeci de saule de siguranță împrejurul sicriului, treizeci de saule cu capete de turci, lungi de cîte trei picioare. După aia, dacă se scufundă corabia, treizeci de flăcăi viteji au să se lupte pentru un singur coșciug - asemenea lucru nu se vede prea adesea sub soare! Hai, ciocane, dalta de ștemuit, găleată și cavilă de matisit - să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Stoica Daniel Ion ──────────────────────────────────────────────────────────��───────────────────── 595 Prahova Municipiul Ploiești 12022/1 2.500,00 81,00 Nedelcu Valentina ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 596 Prahova Municipiul Ploiești 12024/1 5.000,00 59,92 Lambru Maria ────────���─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 597 Prahova Municipiul Ploiești 12025/1 5.000,00 83,36 Flăcău Voica ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 598 Prahova Municipiul Ploiești 12029/1 5.000,00 63,78 Josescu Ștefania- Daniela ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 599 Prahova Municipiul Ploiești 12030/1 5.000,00 46,28 Dobre Cristian ─────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────── 600 Prahova Municipiul Ploiești 12038/1 5.000,00 81,67 Vasiloiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
migălos și insinuant, precum veselia lăbărțată a soldaților și sătenilor la întoarcerea de pe front hora chinuită pe pământ sterp, cu gândul la pământul pe care nu l-au dobândit și la viața nouă care nu începe, caruselul vertical de care flăcăii sunt legați grotesc, rotindu-se într-o tâmpă satisfacție, cu strigătura " Totul pare mai frumos, când lumea-i cu capu-n jos" lumea acum pestriță și agitată, nu țeapănă și fotogenică cu dichis, cum apăruse în scenele bejeniei (dimensiunea timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
apusului, între două grindine, schimbarea gărzii la Palat (Palatul cui?). O urmăresc, nu fără amuzament, știind cum se developă cea de la palatul Buckingham. E o mică parodie balcanică, departe de procesiunea interbelică, în care schimbarea gărzii avea motivație deplină. Acum, flăcăii ăștia, vreo cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie reținîndu-și rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, către majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observă. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de cîte două, trei ori pe zi. Miezul nopții, aici, în San Marco, întins desculț pe dalele veșniciei, te împacă măreț cu tine însuți. Măcar o clipă. Pe trotuarul din fața Casei Correr, unde se află expuse Ușile mele ieșene, un flăcău, giovane, extrem de chipeș, își are instalat "atelierul" ambulant: o măsuță cu un album fotografic documentar (reclama lui), două scăunele albe și geanta burdușită cu ustensile. Ce face chipeșul? Tatuaje. Tatuaggi. Mai tot timpul, pe unul din scaune se află așezată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
război, în stepa rusă, și ale căror morminte au fost arate...? Atît. Dacă, incitat de moment, pornirea mea vindicativă își avusese oarecum justificarea, una emoțională, evident, din unghiul logicii istoriei (dacă o fi existînd așa ceva), fusese oricum irelevantă: și nefericiții flăcăi ruși și la fel de nefericiții mei frați rămîneau victimele unei abominabile sorți, iar idiosincraziile mele nediferențiat-antirusești (unele de-a dreptul ridicole, atunci cînd interlocutor îmi era bunul amic întru extravagante cogitații) se plasau alături de înțelepciune. Acum? Rușii morți, frații mei morți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-ți iei lumea în cap (D. Rosetti) − e ce/cum e, dar... "treacă-meargă"11; (4) - Cine-i acolo? - Eu? - Cine, eu? - Eu, Ivan (Creangă) - (cu deosebire în legătură cu o noțiune locală) "a se afla, a se găsi"; (5) Ia spune-mi, flăcăule, din ce parte de loc ești? (Ispirescu) − (când adverbul arată originea) "a se naște, a se trage, a purcede, a deriva, a proveni"; (6) Copilașul nostru nu mai este (Creangă) - (în legătură cu o locuțiune temporală; despre ființe) "a trăi, a viețui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]