5,879 matches
-
de domeniul instinctual ca reacție emoțională rapidă la o agresiune externă, urmată de un act emoțional la fel de rapid tradus prin fugă, atunci când este posibil, sau luptă disperată pentru menținerea integrității organismului atunci când fuga nu este posibilă. Există și o consacrare folclorică a acestui tip de act emoțional surprinsă În expresia „fuga este rușinoasă dar e sănătoasă”. În 1887 Williams James definește emoția ca o reacție a organismului la o situație dată. În 1908 marele nostru fiziolog Nicolae C. Paulescu abordează problema
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
drumul lui Ioasaf duce spre „pustie”, și Răsăritul european va compune un cântec special care să celebreze momentul: în literatura noastră Cântecul lui Sveti Ioasaf când au intrat în pustie se va autonomiza și va avansa către o circulație aproape folclorică, cu versiuni în proză și în stihuri. Ipotezele cu privire la geneza versiunii românești au fost numeroase și au trecut de la un cercetător la altul, de cele mai multe ori în absența oricărei verificări. Izvorului slav, neprecizat, evocat de M. Gaster încă din 1883
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează Alexie Mateevici cu poezia În zarea anilor... și cu articolele Tovărășiile de cultură pe la sate și Unirea culturală. Se republică versuri de George Coșbuc, Th. D. Speranția, proză de Sofia Nădejde, texte folclorice și traduceri din Peto´´fi (Pe Dunăre) și A. S. Pușkin (Șalul negru). V. C.
VIAŢA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
Română, deschisă în sălile Ateneului), Eugen Cealâc, Salonul umoriștilor români (se remarcă talentul lui Ross, Ion Anestin și Victor Ion Popa - un „minunat meșteșugar al caricaturii”) și Alexandru Colfescu. O colaborare aparte este cea a lui Tache Papahagi, cu „lecturile folclorice” Prevestirile, O scenă din viața poporului turc și Poporul albanez. Un interviu luat Alexandrinei Cantacuzino, militantă feministă, de Ion Vițianu și o cronică elogioasă la piesa Sarmală, amicul poporului de N. Iorga completează partea literară a revistei. Au mai colaborat
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun în circulație elemente legendare, hagiografice, apocrife, folclorice, provenind frecvent din Biblie sau din fondul popular balcanic. Teme universale - moartea ca „trecere”, călătoria în „lumea de dincolo” - sunt preluate de omiliile la înmormântarea, învierea, înălțarea și coborârea lui Iisus în iad. Iadul personificat se tânguie într-un discurs
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
articolele lui Chendi consacrate Junimii: Junimea și Ardealul, Detractorii Junimei, Poporanismul d-lui Maiorescu, În jurul „Convorbirilor literare”, prin care a contribuit la sporirea atenției contemporanilor față de acțiunea junimistă. Un interes special s-a manifestat pentru valorificarea folclorului: se publică piese folclorice culese și articole de Tudor Pamfile, Șt. St. Tuțescu, Mihai Lupescu, S. Fl. Marian (Stâlpii pământului, Floarea Paștilor, Din mitologia poporului român), Elena D. O. Sevastos. Poezia ilustrează o îmbinare între tradițional și modern, punându-i alături pe G. Coșbuc
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
scris, de asemenea, versuri și proză pentru copii: A venit un pui de om... (1957), Poveștile pădurii (1965), O poveste cu povești (1967) ș.a. Cu o structură fundamental lirică, V. nu poate renunța la poezie, deși prospețimea metaforei, de influență folclorică, din cartea de debut (Muguri), va fi alterată ulterior de un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
poieni de timp: „Tristele m-alungă spre departe/ și rup din carnea mea cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul cetății, prezent încă în Voievod de stea. De pildă, Șarpele mut are în centru un ceremonial folcloric, un descântec în manieră argheziană, iar în Poem de țară și în Poem cu domnițe se simte o interiorizare a sentimentului patriotic. Proza lui V. este, în anii ’50, net proletcultistă și ilustrativă pentru imperativele vremii. În romanul alcătuit din
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
în poezia de mai târziu - Rostul țărânii (1980), La părinți (1989) - prin sinceritatea expresiei, prin cantabilitate, dar mai ales prin sugestia reflexivă amară ce transpare din versurile lui elegiace. S-a spus că poetul cultivă „formula tradiționalistă bazată pe cantabilitate folclorică și pe desenul imagistic simplu și clar conturat” (Mihai Cimpoi). Cărțile O palmă de cer, Ploile dorului (1972), Fluvii (1976), Rostul țărânii, Autografe în câmp (1981), Același (1986), La părinți, având ca tematică satul contemporan moldovean și oamenii lui, sunt
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
cer, Ploile dorului (1972), Fluvii (1976), Rostul țărânii, Autografe în câmp (1981), Același (1986), La părinți, având ca tematică satul contemporan moldovean și oamenii lui, sunt tot atâtea trepte ale evoluției autorului spre o formulă în care lirismul de sorginte folclorică se îmbină cu meditația asupra condiției umane. V. scrie și literatură pentru copii: Cântă-mi, ciocârlie... (1979), Pomul (1979), Soneria (1985) ș.a. Multe din poeziile lui au fost puse pe muzică și se bucură de popularitate (E liniște în codrul
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
următoarea sută de ani, legăturile sociale, politice și culturale care țineau laolaltă societatea tradițională se vor rupe, fiind Înlocuite de noi forme de coeziune socială. În locul economiei țărănești de subzistență, apare economia de piață, deschisă spre industrializare; În locul culturii orale, folclorice, se răspândește cultura scrisului, bazată pe școală; În locul ierarhiilor sociale și politice tradiționale, ia naștere societatea egalitară, democratică, În care toți sunt asemenea, din punctul de vedere al drepturilor și libertăților politice, ca și În ceea ce privește apartenența unanim recunoscută la aceeași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
da expresie crizelor identitare, confecționând o națiune, oferită apoi spre folosință societății. Ei Îi construiesc acestei națiuni o istorie cât mai convingătoare, o limbă literară comună, codificată gramatical, și Îi identifică un conținut metafizic și spiritual, descoperit Într-o tradiție folclorică denaturată. În fine, ei asociază națiunii un proiect politic, ceea ce reprezintă esența demersului naționalist: este vorba despre crearea unui stat care să se suprapună cu națiunea și al cărui scop este protejarea unei culturi naționale omogene. Cei care conduc și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei comunități istorice, putem să ne Întrebăm, În mod legitim, din punctul de vedere al unor exigențe științifice, cum iubeau țăranii ardeleni de la Începutul epocii moderne? Dragostea pornește de la privire, așa că primul element pe care ni-l oferă un decupaj folcloric este cel al idealului fizic al feminității. Într-o piesă culeasă și publicată la 1768, iubita e „frumoasă și lată-n șele” sau „În trup mândră și grăsuță ș...ț și cu șele rotunduță”. La prima vedere, această imagine plină
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ales Înfățișarea țărăncii arse de soare și vânt contraziceau flagrant un asemenea model marmorean. El se impune Însă, probabil, tocmai din acest motiv, prin contrast, ca un ideal arareori Întâlnit. În general, trupul ocupă un loc redus În economia portretului folcloric, limitat la ținută, talie și sâni, aceștia din urmă având funcția de a declanșa emoția erotică: Cu dragostea ei Îs plin, Când mă uit la țâțe-n sân. Dar senzația pe care o transmite portretul folcloric, În pofida câtorva tușe carnale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
redus În economia portretului folcloric, limitat la ținută, talie și sâni, aceștia din urmă având funcția de a declanșa emoția erotică: Cu dragostea ei Îs plin, Când mă uit la țâțe-n sân. Dar senzația pe care o transmite portretul folcloric, În pofida câtorva tușe carnale, nu este preponderent tactilă, ci vizuală. Atenția se concentrează asupra feței, Într-o erotică a privirii În care ochii condensează Întregul farmec feminin: Ochii negri-s, decât care Nu sunt mai frumoși sub soare. (Cu rezerva
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a femeii În mentalitatea țărănească presupune o percepție rafinată și complexă, mergând de la corporalitatea senzuală până la spiritualizare și abstragerea ființei materiale În simbol. Desigur, nu trebuie omis nici faptul că modalitățile specifice de elaborare a acestui portret, respectiv regulile construcției folclorice Își pun și ele amprenta, În sensul fasonării unei imagini ideale. Din punct de vedere istoric, important este și faptul că această imagine tradițională, țărănească, va contribui la cristalizarea altor două modele feminine, specifice unor mentalități moderne și unor niveluri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-și mustrarea unchiului și a forurilor superioare, inclusiv a episcopului Bob: „A stricat liniștea În câteva case de oameni tineri”, afirmă o scrisoare-raport, păstrată În arhiva Episcopiei. Dovada că un asemenea caz nu era izolat ne-o oferă câteva texte folclorice culese În epocă, știut fiind că folclorul ipostaziază, de regulă, situațiile tipice, și nu pe cele particulare. La oi, popo, la oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a elevilor de la Blaj. Drama interioară a acestora se naște În urma confruntării dintre spiritul monahal În care sunt crescuți și sentimentele potrivnice celibatului venite din direcția a două mari orizonturi mentale: cel țărănesc-tradițional și cel romantic-modern. Între izvoarele istorice, textul folcloric de epocă surprinde cu cea mai mare acuratețe procesele din sfera mentalităților, În cazul de față suferințele elevilor blăjeni, ale „diecilor”, cum sunt aceștia numiți, confruntați cu rigorile misiunii lor benedictine: Sărăcuții, diecii, Negri-s ca călugării! Nu-s negri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
noastre, Hagica, ce avea două feăte... și alte jupâneăse, a Maleniții, a Mâțului, a lui Diuricicu, a Ferecatului, a Comnoșenilor, mă luară iară cu iale sus să merg”, la Împărat, prezentându-i suveranului, cu această ocazie, și un scurt program folcloric, spre Încântarea acestuia. Înfățișarea lor, exotică și eclatantă, Îi impresionează, fără Îndoială, pe oaspeții austrieci, pentru că, spune cronica, „la iale mânecile cămeșilor cu aur cusute flori, laibere, copce de argint și aurite, capu bicule, căpițe de aur, păpuci nalți, cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
direcție. Mitul bunului Împărat se va destrăma de acum Înainte, În mod treptat, iar către finele veacului imaginea Îmbătrânită a monarhului de la Viena va acumula tot mai multe conotații negative. Pentru sensibilitatea feminină țărănească, așa cum transpare ea la nivelul producțiilor folclorice, Împăratul va reprezenta tot mai mult simbolul unui angrenaj militar alienant, al „cătăniei” care le răpește mamelor fiii, și fetelor iubiții. Desprinderea ardelencelor din orbita mirajului imperial are loc sub zodia primului război mondial, când suferințele și moartea induc o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să se mărite cu români, cu oameni din poporul cucerit”, evidențiind același tip de actualizare naționalistă a unor observații cu caracter etnografic. Asemenea constatări, făcute de diverși observatori ai epocii, erau confirmate și În planul expresiei tradiționale țărănești, prin intermediul textului folcloric. Doinele și strigăturile reproduse de Simeon Florea Marian (care pot ascunde Însă și o influență venită din direcția culturii naționaliste a orașului) mărturisesc o rezervă identică față de ideea Înrudirii cu străinul, ipostaziată prin mijloacele expresive ale oralității populare: Dac-ai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
confruntare de după revoluție, cântecul surprinzând În mod fidel tensiunea existentă Între imperativele dragostei și cele ale ideologiei naționale, În prelungirea vechii interdicții matrimoniale pe considerente etnice din mentalitatea țărănească. Textul preluase de fapt, după cum vom vedea, o serie de motive folclorice, adaptându-le la temele ideologice ale actualității. Pe urmele acestor informații culese și publicate de Enea Hodoș XE "Hodoș" , În 1923 (Enea era fiul militantului ardelean Iosif Hodoș și folosise În articolul său mărturii orale și amintiri de familie), istoricii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că versurile În discuție nu Îi aparțin lui Avram Iancu. De altfel, ele nu Îi aparțineau Întru totul nici celui care le publicase pentru prima oară, În Foaie literară, deoarece poezia era, În fapt, o prelucrare cultă după câteva motive folclorice, unele destul de vechi. Demn de relevat mai este și faptul că În varianta din 1838 versurilor le lipsește complet conotația naționalistă, ele limitându-se, În mod strict, la conținutul erotic. Strofa finală din versiunea lui Enea Hodoș XE "Hodoș" nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-a) și asonanța (versul 17). Personificarea utilizată, maniera de redare a personajului feminin, ca și cele câteva imagini mai pregnante (strofele V și VI, structura contrastivă, oximoronică, a strofei a II-a) trimit, de asemenea, la o serie de motive folclorice de largă circulație. Prin refren Însă, ca și prin tema specific romantică a nestatorniciei și capriciului feminin, bucata prezintă afinități puternice cu maniera șansonetistă, à la Béranger, caracteristică poeziei lui C.A. Rosetti. De altfel, tot În acești ani (1839
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Inegale ca valoare, cele două piese consonează În spiritul și morala lor (ca și prin elementul formal al refrenului), cu o singură diferență, Însă de mare semnificație: poetul din Ardeal Își va turna travaliul liric Într-un tipar de sorginte folclorică. Importanța acestei opțiuni poate fi Înțeleasă dacă ne raportăm la cadrul general de sensibilitate literară a epocii. Aflată Într-un moment de expansiune, literatura românească din Ardeal evolua, În jurul anului 1838 (data-jalon a apariției presei literare transilvane de limbă română
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]