15,024 matches
-
doi autori adaugă și următoarele: diversitatea contextelor și ocaziilor de negociere, diversitatea actorilor și preferințelor, diversitatea analizei sistemice. Dar cel mai convingător, pentru perceperea negocierilor europene ca sistem, se pot aduce argumentele interdependenței actorilor, regularității interacțiunilor și prezența (informală și formală) a regulilor și instituțiilor. Astfel că, asemenea negocieri multi-nivel (negocierile europene) sunt puternic instituționalizate și permanente, părțile multiple au rol distinct, negocierile formale sunt legate de cele informale, existând o legătură atât între nivelele și sectoarele interne, cât și între
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
perceperea negocierilor europene ca sistem, se pot aduce argumentele interdependenței actorilor, regularității interacțiunilor și prezența (informală și formală) a regulilor și instituțiilor. Astfel că, asemenea negocieri multi-nivel (negocierile europene) sunt puternic instituționalizate și permanente, părțile multiple au rol distinct, negocierile formale sunt legate de cele informale, existând o legătură atât între nivelele și sectoarele interne, cât și între negocierile interne și externe ale Uniunii Europene. Negocierile de aderare la Uniunea Europeană Subiectul negocierilor europene a pătruns în conștiința publică, în ultimul deceniu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Din partea Uniunii Europene, a fost stabilită o Conferință Interguvernamentală (CIG) pentru fiecare țară candidată. Aceasta arată că negocierile de aderare sunt de natură interguvernamentală și se derulează bilateral, între fiecare stat candidat și Statele Membre, într-un cadru multilateral. Sesiuni formale de negociere au loc în CIG, dar cele mai semnificative sesiuni se desfășoară între Negociatorul Șef și reprezentanții Statelor Membre, dar și alți oficiali, inclusiv din alte state candidate. Între grupurile de lucru ale Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
combinației politicianism + populism, care au avut efecte asupra funcținării instituțiilor și administrației publice, dar și în desfășurarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană. Câteva aspecte procedurale ale negocierilor de aderare Spuneam că negocierile de aderare au avut o componentă formală accentuată, deoarece s-au realizat în cadrul reuniunii bilaterale a Conferinței Interguvernamentale pentru aderarea României la Uniunea Europeană, dar și pentru că s-au convenit anumite proceduri, iar dialogul privind adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar avea o formă scrisă. Nu vom insista asupra
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
publică intensă, prezentând etapele negocierilor pentru capitolele de negociere, ca și rezultatele închiderii provizorii a fiecărui capitol.73 Gradul de transparență a depins și de regulile instituționale interne, dar și de regulile autorităților comunitare, ținând cont și de caracteristicile componenței formale a negocierilor de aderare. Empiric, se poate spune că sporirea transparenței este în măsură să contribuie la desfășurarea procesului negocierii de aderare, adăugând imediat nuanțele că, în cazul României, s-au întâlnit situații în care transparența a generat probleme în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
România și Bulgaria. Referitor la România, concluziile Consiliului European arătau: "Consiliul European a notat cu satisfacție progresul realizat de România în implementarea acquis-ului și angajamentele asumate, în particular, în privința Justiției și Afacerilor Interne și Concurenței, ceea ce a făcut posibilă încheierea formală a capitolelor importante cu acest stat candidat, în 14 decembrie 2004, și, ca atare, a privi spre sosirea lui ca membru, din ianuarie 2007."90 Reiterând recomandarea Comisiei Europene privitoare la clauzele de salvgardare și propunerea de monitorizare a României
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
control al bolilor transmisibile care era prevăzut să dureze până la sfârșitul anului 2003. A fost înființat și aprobat regulamentul de organizare și funcționare a Registrului Național al Substanțelor Chimice Potențial Toxice și au fost stabilite prevederile privind caracteristicile tehnice și formale pe care trebuie să le îndeplinească orice produs pentru a putea fi pus în consumul sau folosința populației, pentru folosirea la locul de muncă, sănătatea, securitatea muncii și protecția mediului, precum și prevederile privind regimul de import al deșeurilor și reziduurilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de Conturi în timpul procesului de luare a deciziei bugetare și să asigure independența financiară a acesteia. S-a făcut observația că rapoartele Curții de Conturi erau analizate și avizate de comisiile de specialitate ale Parlamentului, fără a exista o procedură formală. În acest sens, UE invita România să stabilească o astfel de procedură cât mai curând posibil. UE a încurajat România să urmărească îndeaproape toate schimbările care vor interveni în cadrul sistemului financiar al UE și să își adapteze propriile mecanisme de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cercetătorii de după al doilea război mondial. Grupul reprezintă un număr de elevi care au percepția apartenenței la colectivitate, identitate colectivă, obiective comune și ierarhii concretizate. Grupurile pot fi permanente (clasa) sau temporare (grupuri în cadru clasei), informale (constituite ad-hoc) sau formale (echipe constituite pe baza unor criterii) omogene sau eterogene. Criteriile care stau la baza formării grupurilor sunt determinate de scopul urmărit. Pentru realizarea unui ziar sau a unei reviste școlare este necesară formarea unui colectiv de redacție cu aptitudini jurnalistice
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
operație de extragere a unor însușiri, tehnica analogică se bazează pe mecanismul abtractizării generalizate care vizează selecția caracteristicilor esențiale și transferarea lor altui concept. Stabilirea analogiilor se realizează în trei etape: 1. Schematizarea proceselor, fenomenelor supuse analogiei; 2. Identificarea caracteristicilor formale comune proceselor sau fenomenelor între care se stabilesc analogii; 3. Transferarea proprietăților formale identificate în etapa precedentă conceptului vizat de analogie; J.J.Gordon stabilește patru tipuri de analogii: 1. Directă - se realizează prin compararea unor noțiuni sau concepte din domenii
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
generalizate care vizează selecția caracteristicilor esențiale și transferarea lor altui concept. Stabilirea analogiilor se realizează în trei etape: 1. Schematizarea proceselor, fenomenelor supuse analogiei; 2. Identificarea caracteristicilor formale comune proceselor sau fenomenelor între care se stabilesc analogii; 3. Transferarea proprietăților formale identificate în etapa precedentă conceptului vizat de analogie; J.J.Gordon stabilește patru tipuri de analogii: 1. Directă - se realizează prin compararea unor noțiuni sau concepte din domenii diferite, care au caracteristici similare; 2. Simbolică - se bazează pe descrierea schematică a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
În măsura în care elevii se vor identifica și vor înțelege personajele pe care le pun în scenă, vor fi capabili să evalueze propriile acțiuni, să înțeleagă și să învețe din situația simulată. Pentru că între jocuri și situația reală există întotdeauna o similitudine formală, ele pot fi aplicate ca tehnică atractivă de explorare a realității. Miron Ionescu și Ion Radu disting două categorii de jocuri de rol: jocuri cu caracter general și cele cu caracter specific. În categoria jocurilor de rol cu caracter general
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
de a evidenția lipsa de putere a elevilor. Autoritatea profesorului trebuie să se manifeste constructiv, prin crearea unui mediu propice învățării, prin menținerea ordinii si prin „scoaterea” a ceea ce este mai bun din elevi. În schimb, autoritarismul (adică, exercitarea autorității formale în mod permanent, sistematic si indiferent de condiții) solicită, implicit, supunerea oarbă si conformism din partea elevilor. Deși, pare eficient, autoritarismul rezolvă problemele doar pe termen scurt si doar superficial, întrucât conflictul cu elevii si ostilitatea acestora se vor menține. De
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
să abolească (aufheben) polaritățile antagonice, în vreme ce Lupasco încearcă mai degrabă să le asume și să le integreze. NON-SEPARABILITATE ȘI UNITATEA LUMII Am putea crede, la o privire superficială, că antagonismul, lupta contradictoriilor implică separarea lor. De fapt, e invers. Logica formală a lui Lupasco antrenează ineluctabil non-separabilitatea: "... nu există vreun element, vreun eveniment, vreun punct oarecare în lume care să fie independent, care să nu se afle într-un raport oarecare de legătură sau de ruptură cu un alt element sau
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de "adevărat" și "fals" în așa fel încît regulile de implicare logică să nu mai privească doi termeni (A și non-A), ci trei termeni (A, non-A și T), ce coexistă în același moment al timpului. E o logică formală, la fel ca orice altă logică formală: regulile sale se traduc printr-un formalism matematic relativ simplu. Să afli astăzi că Stéphane Lupasco este un profet al iraționalului e pur și simplu hilar. În fond, întreaga derivă a argumentației lui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
încît regulile de implicare logică să nu mai privească doi termeni (A și non-A), ci trei termeni (A, non-A și T), ce coexistă în același moment al timpului. E o logică formală, la fel ca orice altă logică formală: regulile sale se traduc printr-un formalism matematic relativ simplu. Să afli astăzi că Stéphane Lupasco este un profet al iraționalului e pur și simplu hilar. În fond, întreaga derivă a argumentației lui Dominique Terré din recenta sa carte, Derivele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
inclus") își face apariția la pagina 10 din Principiul antagonismului. Este definită ca o stare "nici actuală nici potențială". Cuvîntul "stare" face referire la trei principii lupasciene actualizarea A, potențializarea P și terțul inclus T subiacente "principiului antagonismului". Pe plan formal, e și non-e au astfel trei indici: A, P și T, ceea ce îi permite lui Lupasco să-și definească "conjuncțiile contradicționale" sau cuante logice, intro-ducînd șase termeni logici indexați: actualizarea lui e este asociată cu potențializarea lui non-e, actualizarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
din 1942, dar numai în relație cu istoria: istoria reprezentărilor, istoria individului, istoria omenirii. Heisenberg insistă și asupra rolului intuiției: "Doar gîndirea intuitivă scrie Heisenberg poate trece prăpastia care separă sistemul conceptelor deja cunoscut și sistemul nou de concepte; deducția formală este neputincioasă în a arunca un pod asupra acestui abis"29. Dar Heisenberg nu trage concluzia logică care se impune plecînd de la neputința gîndirii formale: doar non-rezistența la experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile sau formalizările noastre matematice poate arunca un pod
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
poate trece prăpastia care separă sistemul conceptelor deja cunoscut și sistemul nou de concepte; deducția formală este neputincioasă în a arunca un pod asupra acestui abis"29. Dar Heisenberg nu trage concluzia logică care se impune plecînd de la neputința gîndirii formale: doar non-rezistența la experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile sau formalizările noastre matematice poate arunca un pod peste prăpastia dintre două zone de rezistență. Non-rezistența este cheia înțelegerii discontinuității între două niveluri de realitate imediat vecine. Terțul ascuns este absent la Heisenberg
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
senar și senar-septenar. Această ezitare este evident legată de includerea sau neincluderea terțului inclus ca stare: dacă Abellio este gata să accepte terțul inclus ca principiu, în schimb e prea puțin înclinat să-l accepte ca stare. În termeni mai formali, am putea spune că lui Abellio nu i-ar plăcea să fie silit să includă ternarul (TT, TA, TP). Asta ni se pare foarte instructiv în ce privește raporturile pe care Abellio le întreține cu propria sa structură absolută. Binarul (AT, PT
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
conformitatea dreptului cu morala / 80 1.4.3. Dreptul și justiția / 83 Capitolul II. Normele morale și normele juridice / 93 2.1. Conceptul de normă și structura sintactică a normelor / 93 2.2. Normele morale / 98 2.2.1. Structura formală a normei morale / 100 2.2.2. Relația dintre trebuie și este (I) / 103 2.2.3. Clasificarea normelor morale / 106 2.2.4. Trăsăturile normelor morale / 108 2.2.5. Morala ca sistem normativ / 110 2.3. Normele juridice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
2.2. Relația dintre trebuie și este (I) / 103 2.2.3. Clasificarea normelor morale / 106 2.2.4. Trăsăturile normelor morale / 108 2.2.5. Morala ca sistem normativ / 110 2.3. Normele juridice / 114 2.3.1. Structura formală a normelor juridice / 119 2.3.2. Relația dintre trebuie și este (II) / 120 2.3.3. Clasificarea normelor juridice / 123 2.3.4. Trăsăturile normelor juridice / 124 2.3.5. Dreptul ca sistem normativ / 126 2.4. Normele morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
logică). Sunt analizate pe rând cele două sfere comparate. Ele sunt prezentate prin utilizarea unor criterii consistente și specifice. Căci, morala este analizată luându-se ca reper semnificativ pentru specificitatea ei, numai normele morale. Criteriile de analiză sunt cinci: structura formală a normei, relația dintre trebuie și este, clasificarea normelor morale, trăsăturile specifice și sistemul normativ. În cazul dreptului se face o similară reducție a domeniului la normele juridice, acestea fiind analizate folosindu-se aceleași criterii. Abia după tratarea sistematică și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În același prim capitol ne-am oprit și asupra controversatei probleme a apartenenței la drept a legilor imorale sau injuste, am reflectat cu privire la necesitatea conformității dreptului cu morala, precum și asupra raportului dintre drept și justiție. Conceptul de normă și structura formală a acesteia sunt expuse în prima parte a celui de-al doilea capitol, caracterizarea generală a normelor fiind aplicată apoi la analiza separată a normelor morale și a celor juridice. Demersul analitic urmărește structura formală a celor două categorii de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Conceptul de normă și structura formală a acesteia sunt expuse în prima parte a celui de-al doilea capitol, caracterizarea generală a normelor fiind aplicată apoi la analiza separată a normelor morale și a celor juridice. Demersul analitic urmărește structura formală a celor două categorii de norme, clasificarea și trăsăturile acestora, dar și o succintă expunere a argumentelor care susțin teza potrivit căreia trebuie nu poate deriva din este. Această analiză detaliată a condus la identificarea celor mai importante diferențe existente
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]