6,212 matches
-
din urmă se referă la ansamblul de persoane dintr-o zonă geografică limitată, care participă la activitățile religioase ale aceleiași biserici, împărtășesc orientarea, credințele și practicile religioase. 1. Particip la activitățile online ale uneia sau mai multor comunități virtuale religioase (forum, cameră de chat, platformă virtuală etc.). * Deloc * Ocazional * Săptămânal * Zilnic * De mai multe ori pe zi 2. Mă consider o persoană profund religioasă. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 3. Particip la activitățile unei comunități virtuale religioase de ... * Mai puțin
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
îndeplinește nevoile spirituale. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 19. Biserica locală la activitățile căreia particip îmi îndeplinește nevoile sociale. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 20. Comunitatea religioasă locală din care fac parte este prezentă în spațiul virtual (site, forum etc.) * Deloc * Parte a unui site al bisericii * Site al comunității locale * Site + forum al comunității locale Altă formă: 21. Mă simt neînțeles de membrii comunității religioase locale din care fac parte. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 22. Cred
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
căreia particip îmi îndeplinește nevoile sociale. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 20. Comunitatea religioasă locală din care fac parte este prezentă în spațiul virtual (site, forum etc.) * Deloc * Parte a unui site al bisericii * Site al comunității locale * Site + forum al comunității locale Altă formă: 21. Mă simt neînțeles de membrii comunității religioase locale din care fac parte. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 22. Cred că biserica în care sunt membru trebuie să se schimbe pentru a face față
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
rudimentară a luptelor de idei, deteriorarea destul de rapidă, până la nivelul suburban, a polemicii. Ca să rezum: la început, mojicia agresivă era localizată într-o "anumită parte a presei"; acum e aproape ubicuă; mai nou, disting tot mai greu între articol și "forumul" său electronic. Prin urmare, avem o serie de poziții ireconciliabile care se exprimă (tot mai stângaci și mai inept) până la paroxism și până la trivial, dar nu se întrezărește un mainstream care să ducă din nou, în prelungirea tradițiilor românești celor
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
universitățile, companiile și instituțiile sale, fără ca statul nostru să miște un deget. Toate aceste cadouri făcute României timp de jumătate de generație istorică nu au îndemnat statul să facă măcar un gest puțin costisitor: să se ofere ca tribună, ca forum, clearing house, partener logistic pentru reintegrarea celor întorși în țară. De ce nu a apărut un parteneriat public-privat transnațional, în care statul să fie unu-l dintre actori și să poată face ceea ce numai statul poate să facă, și anume să
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
o atenție deosebită problemei organizării păcii 21, delegația Washingtonului numărînd 1 250 de persoane care au activat în 63 de comitate. Delegația Bucureștilor, conform mandatului primit din țară, a vorbit "în numele dreptului la unitate națională a României"22. La începerea forumului păcii, România era de fapt și de drept stat național unitar, constituit din teritoriile locuite dintotdeauna de români. Actele fundamentale, cu valoare de lege, care legitimau acest stat, reieșeau din Hotărîrile plebiscitare din martie, noiembrie și decembrie 1918, precum și din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
statului național independent și suveran era o legitate istorică 23. Conferința, constatînd sfîrșitul imperiilor multinaționale, era deci chemată să dea consacrare juridică, pe baza principiului naționalităților și al autodeterminării popoarelor, la noul statut teritorial și politic al României moderne; misiunea forumului păcii era redusă la fixarea detaliilor frontierelor care, practic, fuseseră trasate prin lupta și voința popoarelor. Lucrările conferinței de la Paris au prilejuit numeroase contacte între diplomații români și americani, probabil cele mai multe din întreaga perioadă interbelică. Deși semnăturile diplomaților americani nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tendința lor de a-și extinde sferele de influență economice și politice, au adoptat, cîteodată, o politică ce amintea de perioada anterioară. Din această poziție trebuie privită poziția lui I.I.C. Brătianu 27 și a altor membri ai delegației României la forumul păcii, care au încercat să impună forța dreptului față de dreptul forței în relațiile internaționale. Interese legate de petrolul 28 românesc și alte chestiuni economico-financiare29 au influențat, în mai multe rînduri, poziția oficialităților americane față de problemele românești de la Paris. Mulți ani
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Unite, la care reprezantanții SUA au participat, fără a-și impune punctele de vedere 104. A doua se referă la pregătirea proiectului și a tratatului de pace cu România, în cadrul reuniunilor Consiliului miniștrilor de externe ai marilor puteri sau la forumul păcii de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Stat față de problemele românești. Referitor la chestiunile teritoriale, americanii declarau că SUA nu se angaja în disputele teritoriale dintre România și vecinii ei110. Observăm, în anii 1944-1945, o renunțare la unele dintre principiile care călăuziseră activitatea delegației americane la forumul păcii din 1919-1920111. Cît privește statutul politic al României, SUA opina că se impune, pentru o perioadă tranzitorie, o ocupație militară, în cadru aliat, a acestei țări112. Departamentul de Stat își preciza, la 28 august 1944, poziția în eventuala ocupare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reliefînd dorința marilor puteri de a impune țărilor mici hotărîri, de multe ori arbitrare, care au influențat într-un sens nedorit evoluția raporturilor internaționale de atunci și din perioada ulterioară 124. Situația grea în care s-a găsit România la forumul păcii de la Paris din 1946 a reieșit și din discuția pe care ministrul de externe Gh. Tătărescu a purtat-o, la 29 august 1946, cu secretarul de stat Byrnes 125. Tătărescu, nefiind de acord cu unele opinii formulate de omologul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secretarul general al Națiunilor Unite nu poate interveni pentru a desemna un reprezentant 609. Întrucît nu se putea folosi de prevederile Tratatului pentru a expune în fața întregii lumi încălcările drepturilor omului din România, Washingtonul a hotărît să-și aleagă ca forum Națiunile Unite, o instituție asupra căreia Statele Unite aveau o influență deosebită. Pe 20 octombrie 1950, la cea de-a cincea sesiune a Adunării Generale a ONU, Statele Unite au inclus în ordinea de zi un subiect intitulat: Respectarea drepturilor și libertăților
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
uită că Statul de drept și metodele democratice de soluționare a conflictelor prin intermediul negocierilor, dialogului și al participării tuturor, sînt elemente importante pentru salvarea și exercitarea drepturilor omului în lumea de astăzi", declara el la 23 noiembrie 1991, cu ocazia Forumului Internațional al partidelor creștin-democrate consacrat magisteriului social al Bisericii. Dar, în același timp, prioritatea acordată "noii evanghelizări" deplasează interesul papei de la partide spre mișcările laicilor, considerate a fi mai capabile de a difuza mesajul Bisericii în societățile din ce în ce mai secularizate, mai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Tomasek a adoptat o atitudine mai viguroasă, așa cum o arată Manifestul pentru libertatea religioasă, semnat în 1988 de 700000 persoane. Arhiepiscopul de Praga era de pe atunci o figură importantă a rezistenței, condamnînd, la 21 noiembrie 1989, represiunea împotriva studenților, susținînd Forumul Civic și pe Václav Havel, avînd o contribuție importantă la "revoluția de catifea". O asemenea acțiune nu a adus totuși unitatea politică a creștinilor. Vechiul Partid Popular, epurat de conducătorii compromiși, și-a refăcut prestigiul devenind Uniunea Creștin-Democrată / Partid Popular
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
State în 1993. O mișcare creștin-democrată care activa în sînul unei minorități ungare avea cîțiva deputați în Parlament. În 1990, cele două partide creștin-democrate, ceh și slovac, s-au prezentat împreună la alegeri, obținînd 12% din voturi, cu mult în urma Forumului Civic și chiar a vechiului Partid Comunist. Ele nu au reușit să strîngă o masă importantă de creștini. Mesajul extras din creștinism era împărtășit de alții, cum ar fi Václav Havel, al cărui discurs este presărat cu valorile sale20. Părintele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să reia tradiția partidului lui Barankovici, dar la alegerile din aprilie nu a obținut decît 5% din voturi. El a trebuit să facă față concurenței Partidului Micilor Proprietari refăcut, a cărui deviză era "Dumnezeu, familie, patrie", și mai ales a Forumului Democratic (MDF), care reclama de asemenea valorile creștine și care, deși neomogen, conținînd o aripă naționalistă dură, a aderat, ca și KDNP, la UEDC. Marele învingător al alegerilor (40% din sufragii), șeful său, Josef Antall, a format primul guvern liber
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1990, reuniunea Internaționalei Creștin-Democrate evocînd "triumful idealurilor lui Adenauer și ale lui Schuman asupra acelora ale lui Marx și Lenin"), cît și la liberalism, la chemarea spre Europa și la naționalism, clarifică ambiguitatea angajamentelor în numele creștinismului în această Europă post-comunistă. Forumul nu a putut rezista decesului conducătorului său: alegerile din mai 1994 i-au adus numai 12%, în timp ce foștii comuniști reformatori, transformați în Partid Socialist, erau învingători cu 32,4% din voturi. Fisurile modelului polonez. Polonia ocupă un loc aparte în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Federația universitară catolică italiană IDC Internaționala creștin-democrată JAC Tineretul creștin-țărănesc JEC Tineretul studențesc creștin JOC Tineretul muncitoresc creștin KDNP Partidul popular creștin-democrat ungar KIK Clubul intelectualilor catolici, Polonia KVP Partidul Popular Catolic, Olanda KVV Partidul Popular Catolic Flamand, Belgia MDF Forumul democratic, Ungaria MRCD Mișcarea creștin-democrată rusă MRP Mișcarea republicană populară, Franța NEI Noile echipe internaționale ODCA Organizația creștin-democrată din America OVP Partidul popular austriac PCDR Partidul creștin-democrat din Rusia PCI Partidul comunist italian PDP Partidul democrat popular, Franța PNV Partidul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sunt toate stelele, În limba mea sunt toate misterele! O mie de doine, o mie de clopote Se-aud în fiece cuvânt, O mie de inimi, o mie de tropote De cai domnești zburând. Tonul înalt convine aici elocinței de forum. Pe o materie identică se structurează texte multiple, bunăoară Ridică-te, Sunt, Inscripție pe stâlpul porții, Scrisoare din Basarabia și nu numai. După ce, prin intermediul folclorului, descoperise poezia, după ce de la Meșterul Manole și Miorița a trecut la Eminescu (acesta un "arbore-dor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pâinea / apa / aerul / focul" (Poem comentat). Numai poetul blestemat numai demonia cuvântului înaripat asigură accesul în inefabil: "Cine intră-n poem îi vede ușa de aur". Ușă interzisă "gârboviților", celor departe de "poemul vehement" ; o diatribă de un retorism de forum (Funerariile unui jurnal intim) e o punere la index a pseudo-poeților, "soldați ai clișeelor" străbătând "epoca cu abonament / în grup, prin circuit, cu vize de întrerupere la festivalurile județene". Profiluri feminine, invocații fără nimic erotic, întrețin eterna aspirație spre completitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
păcat! Dacă drumurile vă vor duce la Podliveț, este bine să nu faceți nici o referire la Ziua Națională! 9. Avatarurile legii primului venit Pentru a nu se mai uza de tot felul de pretexte care să motiveze declarațiile de război, Forumul Suprem al Înțelepților Lumii (format, desigur, din reprezentanții Marilor Puteri) a decretat că hotarele vor fi de acum stabilite după atât de logicul principiu al primului venit pe acele locuri. În consecință, au proclamat Înțelepții Lumii, nu vor mai exista
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
băștinașii din căminele lor. (Pe cei ce au mai apucat să fugă, pe ceilalți femei, copii, bătrâni hoardele năvălitoare i-au omorât fără milă.) Degeaba au protestat potomarii cu actele în mâini că locuiesc de atâtea generații pe teritoriul disputat, Forumul Suprem al Înțelepților Lumii (format, desigur din reprezentanții Marilor Puteri) a rămas la prima decizie: dreptul primului venit. Totuși, nici colobații n-au intrat în legalitate, întrucât tocmai atunci s-au ivit și lepanții, care, și ei cu acte în
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
căminele se împotrivesc cu îndârjire armat. În multe locuri, unii istorici au fost executați după procese sumare, în alte locuri, nici n-a mai fost nevoie de lege pentru eliminarea savanților. Întrucât perspectiva unei conflagrații mondiale este tot mai evidentă, Forumul Suprem al Înțelepților Lumii a decretat că dreptul primului venit se prescrie. În fond, ce-și dorește fiecare om normal? a întrebat retoric Julius Zimberlan de la tribuna Înaltului For. Dacă nu va mai fi în pericol de a-și pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de la Facsenbrauchenbach, n-au avut cum să se conformeze, ceea ce ar fi însemnat trădarea celor mai viteji străbuni. Ca să nu mai vorbim de gorobeți, descendenții lui Goro cel Mare, cei ce au atât de evident argumentul lingvistic infailibil! Între timp, Forumul Suprem al Înțelepților Lumii (format, desigur din reprezentanții Marilor Puteri) se află în plină sesiune de urgență. 10. Dovezile de netăgăduit ale documentelor În anul 2049, a stârnit un entuziasm național, am putea spune, volumul O țară binecuvântată de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cere transparență, dacă evenimentele și așa nu pot fi înțelese de oricine, așa că tot ce transpare pentru publicul larg nu reprezintă decât un fel de efect placebo în însușirea realității. Pentru multă lume a rămas de neînțeles rezultatul votatului din Forumul Mondial, Protocolul Secret privind o eventuală unificare a Republicii Democratice Vandana cu Republica Umanistă Vandana, deși TOATE voturile au fost "nu", 176 semnatari fiind împotriva statului unic, în vreme ce 12 nu și-au depus semnătura fiind și ei împotriva statului unic
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]