3,450 matches
-
de pomi fructiferi/arbuști fructiferi din următoarele motive:....................... După defrișare terenul va avea/nu va avea aceeași categorie de folosință, fiind utilizat pentru ......................... . Mă oblig ca în termen de 30 de zile de la data defrișării plantației de pomi fructiferi/arbuști fructiferi să anunț oficiul teritorial de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol despre schimbarea categoriei de folosință a terenului. .................... ............................ (data) (semnătura solicitantului) NOTĂ: 1. Cererile se întocmesc în 3 exemplare, dintre care un exemplar se depune la direcția pentru agricultură și
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
agricol și organizarea teritoriului agricol. 2. Cererile se soluționează în termen de 3 luni de la data înregistrării. Anexa 4 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ȘI MEDIULUI Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală Județul .............../Municipiul București AUTORIZAȚIE pentru defrișarea plantației de pomi fructiferi/arbuști fructiferi Nr. ...../............ În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea pomiculturii nr. 348/2003 și ale art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 , în baza cererii aprobate cu nr. ..../................, se autorizează persoana fizică
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
organizarea teritoriului agricol. 2. Cererile se soluționează în termen de 3 luni de la data înregistrării. Anexa 4 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ȘI MEDIULUI Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală Județul .............../Municipiul București AUTORIZAȚIE pentru defrișarea plantației de pomi fructiferi/arbuști fructiferi Nr. ...../............ În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea pomiculturii nr. 348/2003 și ale art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 , în baza cererii aprobate cu nr. ..../................, se autorizează persoana fizică/juridică ...................., din
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
2003 și ale art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 , în baza cererii aprobate cu nr. ..../................, se autorizează persoana fizică/juridică ...................., din localitatea ......................., județul .................., proprietar/deținător legal, să defrișeze plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi ..............din comuna .............., satul ....................., tarlaua ..............., în punctul denumit local ................,pe suprafața totală de ..... ha, în perioada ........., din speciile ........................., soiurile ........................... . Plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi supusă defrișării are vârsta de .... ani și prezintă ....% goluri. Alte motive pentru care se
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
ale art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 , în baza cererii aprobate cu nr. ..../................, se autorizează persoana fizică/juridică ...................., din localitatea ......................., județul .................., proprietar/deținător legal, să defrișeze plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi ..............din comuna .............., satul ....................., tarlaua ..............., în punctul denumit local ................,pe suprafața totală de ..... ha, în perioada ........., din speciile ........................., soiurile ........................... . Plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi supusă defrișării are vârsta de .... ani și prezintă ....% goluri. Alte motive pentru care se solicită defrișarea
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
se autorizează persoana fizică/juridică ...................., din localitatea ......................., județul .................., proprietar/deținător legal, să defrișeze plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi ..............din comuna .............., satul ....................., tarlaua ..............., în punctul denumit local ................,pe suprafața totală de ..... ha, în perioada ........., din speciile ........................., soiurile ........................... . Plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi supusă defrișării are vârsta de .... ani și prezintă ....% goluri. Alte motive pentru care se solicită defrișarea sunt:...................... .............................................................................. Directorul direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală, .............................................................. Data eliberării ................. --------
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
persoana fizică/juridică ...................., din localitatea ......................., județul .................., proprietar/deținător legal, să defrișeze plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi ..............din comuna .............., satul ....................., tarlaua ..............., în punctul denumit local ................,pe suprafața totală de ..... ha, în perioada ........., din speciile ........................., soiurile ........................... . Plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi supusă defrișării are vârsta de .... ani și prezintă ....% goluri. Alte motive pentru care se solicită defrișarea sunt:...................... .............................................................................. Directorul direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală, .............................................................. Data eliberării ................. --------
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
între zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. În zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de credit ș.a. Cele 45 de imobile, care dispuneau de unul sau două
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului relativ mic al orașului", dar și a modului în care era folosit "„"izlazul comunal". O dezvoltare substanțială a înregistrat sectorul comercial datorită transformărilor economice care s-
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
De asemenea, se bucură de condiții bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice și legumele. În lunca Sucevei există o zonă cu sere, care ocupă o suprafață destul de însemnată, iar pe versanții dealurilor din împrejurimi se află de livezi cu pomi fructiferi. Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări. În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
jos a rămas o bază agrement, de exploatare a pietrei, a apei și a cultivării pământului denumită și Lunca Ialomiței. Terasa situată la cea mai mare înălțime față de cursul apei este populată, în trecut fiind o zonă cu arbori, pomi fructiferi și fâneață. Pe terasa centrală, cunoscută cu toponimul Podurile de Sus și de Jos, sunt amplasate zonele locuite,fabricile, atelierele, magazinele, școlile, bisericile, instituțiile publice. Lungimea terasei centrale este de 4 km, iar lățimea între 300 și 700 de metri
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
soldații bolnavi. Izvoarele din oraș au primit în 1873, la Expozitia de la Viena, Diploma de Onoare pentru calități terapeutice deosebite. Din totalul de cca 4920 ha cât măsoară suprafața orașului Breaza, cca 1400 ha sunt acoperite cu livezi de pomi fructiferi, 1050 ha cu vegetație forestieră iar pe o întindere de peste 1800 ha se desfășoară pășunile și fânețele. Parcul „Brancoveanu” în anul 1999 măsura 6 hectare și era încadrat, de către specialiștii Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, drept obiectiv cu regim
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este simbolul ocupației tradiționale a locuitorilor, respectiv tâmplăria și prelucrarea lemnului. Capul de urs face referire la fauna cinegetică a zonei. Prunele semnifică faptul că zona este bogată în pomi fructiferi. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
aria locuibila este de 23.602 mp, așezată la 335 m altitudine. Ocupația de bază a sătenilor este agricultură materializata în cele 1080 ha de teren arabil, 1094 ha sunt reprezentate de fânețe, 2052 ha pășuni, 306 livezi de pomi fructiferi. Locuitorii sunt stăpâni pe 408 bovine, 3437 oi, 105 capre, 80 căi, 500 porci și pește 10000 de pasari. De sub Pregheda izvoraște Rudarica, fir de apă firav și gureș, care, unindu-se cu alte izvoare, va coborî către cheile care
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
șopru”. Curtea interioară este închisă, cu clădiri pe trei sau chiar toate laturile, în spatele casei mai este un spațiu numit “arie” în care se află depozitate lemnele de foc, platforma de gunoi ș.a., după care urmează grădina casei cu pomi fructiferi pe margini și straturile cu legume, zarzavaturi, etc. În mijlocul satului, pe Ulița Mare, se află o piață centrală în care la răsărit se înalță biserica, pe latura sudică se situează clădirea școlii, spre nord este casa parohială iar în partea
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
fag brăzdată de la nord la sud de râul Ialomița. Recunoscută încă din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică. Pășunile și fânețele din hotarele comunei ocupă jumătate din suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile pomilor sunt distruse de câte o zăpadă târzie sau de îngheț, care, deseori, vine și în luna mai. Conform recensământului efectuat
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
avea o suprafață de 7915 ha, din care peste 4950 ha fond forestier, incluzând și masivul Leaota și munții învecinați. Suprafață neîmpădurita, care se ridică la 2670 ha, este formată din: pășuni 1328 ha, fânețe 1085 ha, livezi de pomi fructiferi 209 ha și arabil circa 48 ha. Dealul Priporul Mărgineanca, de lângă Tamoslacul Runcului are o înălțime de aproximativ 580 m, find parțial acoperit cu pădure. Vârful Giurcului sau al lui Giurca. Cu înălțimea de 840 m, el dominând valea Runcului
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități de humus și argilă, a căror fertilitate este considerată mediocra. Pe locurile defrișate sunt specifice solurile brune înțelenite, propice fânețelor și pășunilor dar și livezilor de pomi fructiferi. Deși destul de bogat în humus, solul deluros runcean are nevoie de îngrășăminte și apa, mai ales în condițiile de umiditate scăzute, cănd pământul se usucă și crapă. Un fenomen specific Văii Ialomicioarei, si nu numai, este cel al eroziunii solului
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs ocolit, în funcție de structură terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
ocupația vârforenilor a fost diferită pe parcursul anilor. În timpurile mai vechi locuitorii se ocupau numai cu îndeletniciri pe plan local din care își câștigau existența zilnică. Ocupația de seamă a locuitorilor a fost și este creșterea vitelor și cultura pomilor fructiferi. Încă din cele mai vechi timpuri locuitorii erau buni crescători de animale- îndeletnicire de bază a locuitorilor noștri. Nu exista gospodărie să nu aibă pe lângă casă câteva oi, unii având chiar și sute. Astăzi, această frumoasă și rentabilă ocupație s-
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
locuitorilor noștri. Nu exista gospodărie să nu aibă pe lângă casă câteva oi, unii având chiar și sute. Astăzi, această frumoasă și rentabilă ocupație s-a redus simțitor prin aceea că terenurile cu pășuni au fost transformate în grădini cu pomi fructiferi sau pe diferite culturi. O altă cauză este și aceea că foarte mulți locuitori sunt salariați ai întreprinderilor din alte localități. Unul dintre animalele care nu lipsește dintr-o gospodărie este porcul pe care-l crește pentru carne. De obicei
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
a redus simțitor. A început să se extindă și creștere iepurilor de casă aducând un venit destul de important pentru gospodăria respectivă. Încă de la începutul existenței sale, satul pare a fi mai curând un mic colț de pădure seculară. Creșterea pomilor fructiferi este o mândrie a tuturor. Dacă prunii bătrâni au început să dispară din cauza vechimii lor, noi livezi tinere se ridică pe dealurile caselor. Izvoarele de apă sulfuroasă ce se găsesc în punctele: Bucică, Lățești și Moarea, dacă ar fi exploatate
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, si o livadă de
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
altitudinii de aproximativ 30m. Stratul de apa freatică se află la 5-6 m adâncime. Comună este situată într-o regiune cu climă temperata, condițiile fiind favorabile dezvoltării agriculturii. Presiunea atmosferică, precipitațiile și temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor și pomilor fructiferi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungheni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 4,31% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
cărămidă arsă, cu 2-3 camere la stradă și bine cunoscută poartă de la "sura" pentru acces în "ocol". Locuitorii satului se ocupă cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona nu a fost cooperativizata în regimul comunist, dar sătenii au suferit la fel de mult ca și toți locuitorii țării, prin "dările" pe care trebuiau să le achite anual. Biserică
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]