70,946 matches
-
nesocotire a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român. Aceasta, deoarece prevalența Constituției asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremației Legii fundamentale este însăși Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le pronunță, astfel că neglijarea constatărilor și dispozițiilor cuprinse în deciziile acesteia determină fragilizarea structurii constituționale ce trebuie să caracterizeze statul de drept. ... 21. Deși în paragraful 26 al Deciziei nr. 225
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
cărui cuantum este confirmat de punctele de pensie acumulate pe durata în care salariații au muncit. Plecând de la caracterul acestui fond, autorul propune o modalitate alternativă de stabilire a valorii punctului de pensie care să dea expresie deplină principiului fundamental pe care se clădește sistemul asigurărilor sociale, respectiv cel al contributivității. ... 9. Mai departe, autorul menționează că în expunerea de motive a celor două acte normative din care fac parte dispozițiile pe care le critică nu se precizează în ce
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
asemenea, art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 este conform cu art. 115 alin. (6) din Constituție, ținând seama de modul în care Curtea Constituțională a interpretat această normă constituțională, precum și cu art. 47 din Legea fundamentală. ... 14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
de acreditare și evaluare externă periodică Cerințe pentru standardul de referință - B.99. Revizuirea, dacă este cazul, a documentelor de diagnoză, de prognoză și de evidență pe baza rezultatelor evaluării interne sau analiza aspectelor de îmbunătățit identificate B.100. Utilizarea evoluției indicatorilor fundamentali privind participarea școlară și rezultatele învățării (definiți conform Sistemului național de indicatori privind educația - SNIE), menționați în strategiile sectoriale/programele de reformă existente, pentru revizuirea documentelor programatice și a ofertei educaționale B.101. Măsurarea anuală sau ori de câte ori decide școala
HOTĂRÂRE nr. 631 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255518]
-
nu pot fi stabilite pe baza evidențelor contribuabilului, întrucât acesta din urmă nu și-a îndeplinit obligația legală de a pune la dispoziția organelor competente documentele prevăzute de lege în scopul verificărilor financiare, fiscale sau vamale - pune în valoare îndatorirea fundamentală prevăzută de art. 56 din Constituție ca fiecare cetățean să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. Mai mult, soluția stabilirii exclusiv pe baza evidențelor contribuabilului a prejudiciului cauzat bugetului general consolidat prin neplata sumelor datorate ar oferi
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
și egalitatea justiției, precum și ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în condițiile în care recursul în casație nu se poate exercita - în ipoteza neconformității hotărârii penale definitive cu regulile de drept aplicabile - dacă soluția a fost pronunțată cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
11 alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la dispozițiile art. 6, referitor la dreptul la un proces echitabil, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instituția recursului în materie penală a fost analizată în mod succint, în mai multe rânduri, în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
în domeniul configurării căilor extraordinare de atac, al admisibilității acestora și al procedurii de judecată, tendința jurisprudenței Curții este aceea de a stabili și de a dezvolta exigențe constituționale sporite în sensul asigurării unei protecții efective a drepturilor și libertăților fundamentale, integrate, în special, conținutului normativ al art. 16 și 21 din Constituție, prin raportare la căile extraordinare de atac (Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
540 din 12 iulie 2016, Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2017 și Decizia nr. 573 din 20 septembrie 2018, precitate. Prin aceste decizii, Curtea a acordat o protecție efectivă drepturilor și libertăților fundamentale în ceea ce privește contestația în anulare, revizuirea și recursul, căi extraordinare de atac, prin reevaluarea standardului de protecție pe care îl asigură prevederile art. 16 și 21 din Constituție. Astfel, Curtea a decis, de exemplu, că admisibilitatea în principiu
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003). Totodată, Curtea a statuat că prevederile art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, așa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție - potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ - și din cele ale art. 129 din Legea fundamentală, conform cărora „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Astfel, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
Uniunii Europene, precum și a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 au format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celei
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
a exercita împotriva hotărârilor judecătorești căile de atac potrivit legii, dar aceasta nu înseamnă reglementarea constituțională a principiului dublului grad de jurisdicție. Este adevărat că art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reglementează dreptul la o cale de atac pentru persoana care a fost condamnată penal, dar, pe de altă parte, nu există obligativitatea extinderii acestui principiu și în materie civilă. De asemenea, noțiunea de „proces echitabil“ nu implică imperios existența mai
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13). De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, nu se referă exclusiv la acțiunea introductivă în primă instanță de judecată, ci și la sesizarea oricăror altor instanțe care, potrivit legii, au competența de a soluționa fazele ulterioare ale procesului, așadar, la exercitarea căilor de atac, deoarece apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
lege criticat contravine dispozițiilor art. 21, 24 și 129 din Constituție, întrucât prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate în fond se aduce atingere dreptului la un proces echitabil și, în special, dreptului la apărare, drepturi consacrate atât de Legea fundamentală, cât și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Susține că soluționarea de către instanța de recurs, pentru prima dată și cu titlu definitiv, a fondului cauzei, exclude de la controlul imediat al instanței ierarhic superioare legalitatea și
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
a dat efectivitate prevederilor constituționale ale art. 148 alin. (2) și (4) cu privire la principiul priorității dreptului european, coroborate cu cele ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție și a creat cadrul legal pentru exercitarea acestui drept fundamental, reglementând sistemul de remedii, și, astfel, pentru soluționarea contestației, persoana care se consideră vătămată se poate adresa: (i) fie pe cale administrativ-jurisdicțională Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor; (ii) fie pe cale judiciară instanței de judecată, potrivit art. 4 din
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, derogatorii, în considerarea unor situații deosebite, fără ca acestea să poată fi contrare liberului acces la justiție, dreptului la apărare sau dispozițiilor fundamentale referitoare la statul de drept. În acest sens sunt prevederile criticate din Legea nr. 101/2016, ce constituie norme de procedură, prin care se reglementează soluționarea contestațiilor privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea principiului celerității procedurilor judiciare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, prin impunerea respectării unui termen rezonabil, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale subliniază importanța faptului că „justiția trebuie să fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea și credibilitatea (Hotărârea din 27 octombrie 1994, pronunțată în Cauza Katte Klitsche de la Grange împotriva Italiei, paragraful 61), statul fiind responsabil pentru
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
neconstituționalitate, întrucât aceasta a fost invocată în procedura de contestare a unei soluții de clasare, urmărirea penală nefiind reluată, pe de o parte, iar, pe de altă parte, autorul excepției nu formulează critici de neconstituționalitate veritabile în raport cu Legea fundamentală, ci invocă modul de aplicare a normelor procesual penale, cu referire la activitatea procurorului de caz, care, în opinia sa, nu ar fi dovedit, în speță, imparțialitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
2) din Constituție, „justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“, ceea ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecată să se înfăptuiască în mod obiectiv, „în numele legii“, după cum prevede art. 124 alin. (1) din Legea fundamentală, ținându-se seama totodată de dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“. Principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
respinsă cererea de transfer de la Judecătoria Bacău la Tribunalul Iași. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că statutul judecătorilor, consacrat în art. 125 din Constituție, nu este completat prin lege organică, așa cum prevede Legea fundamentală, ci prin norme cuprinse în Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
în redactarea anterioară Legii nr. 234/2018, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, precitată, că, prin natura sa, Constituția implică, pe de o parte, o dimensiune constitutivă, care vizează stabilirea/instituirea puterilor statului și a autorităților publice fundamentale, și, pe de altă parte, o dimensiune atributivă, care vizează conferirea și definirea atribuțiilor/competențelor autorităților publice antereferite (a se vedea Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 7 iunie
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
ar trebui operată. ... 8. Dreptul statului de a reglementa propriile legi, în virtutea marjei sale de apreciere, trebuie subordonat garanțiilor speciale inerente dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv un scop legitim și un grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. ... 9. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal face referire la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 605 din 22 septembrie 2016 și
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
justiție și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, dispozițiilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai examinat constituționalitatea prevederilor
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai examinat constituționalitatea prevederilor criticate în prezenta cauză prin Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, Decizia
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]