KorAP: Find »[drukola/base=fustă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...125 126 127 ...179 >

4,454 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

după ea exact În clipa În care mă ridicam În picioare să pornesc În căutarea ei. Îmi pare foarte rău. Am așteptat o ultimă haină de la cei de la YSL. S‑a apucat să aranjeze hainele, puse după sortiment (cămăși, pardesie, fuste, pantalon și rochiiă Într‑un semicerc În fața biroului Mirandei și i‑a făcut semn lui Helen că poate să plece. După care Miranda și Lucia au trecut În revistă fiecare articol de Îmbrăcăminte În parte și s‑au ciondănit cu privire la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Avenue decât cu Sharm‑el‑Sheik. Un redactor Îi arăta o curea de piele de șarpe de vreo două mii de dolari, În timp ce un altul Încerca să‑i vândă o geantă mare Kelly. Un al treilea Îi flutura prin fața ochilor o fustă scurtă Fendi de cocktail, iar altcineva Încerca să o convingă de valoarea șifonului. Stef reușise să realizeze o prezentare aproape perfectă cu un preaviz de numai treizeci de secunde și cu o grămadă de piese lipsă; am observat că umpluse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
un tank top Îmblănit și o pereche de cizme de piele până la pulpe (adică, da, până peste genunchiă, m‑am hotărât În cele din urmă să port toaleta de la pagina treizeci și trei, o bluză ușoară, colorată, de la Roberto Cavalli, cu o fustă mini și o pereche de cizme negre de la D&G, gen puștoaică‑de‑umblă‑cu‑motocicliști. La modă, sexy, stilat - dar nu excesiv de elegant - fără Însă a mă face să arăt ca un struț, ca o reminiscență de prin anii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
nici măcar nu‑și recăpătase cunoștința. Pentru mine, În schimb - și În mod clar și pentru Miranda - contau extraordinar de mult. Am reușit cumva să ajung pe bancheta din spate a limuzinei Înaintea Mirandei și, deși ochii ei se fixaseră pe fusta mea de șifon, nu făcuse Încă nici un comentariu cu privire la vreunul dintre articolele mele vestimentare. Tocmai pusesem la loc carnețelul Smythson În poșeta Bottega Venetta, când noul meu celular internațional a sunat. Mi‑am dat brusc seama că nu sunase niciodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

căldura. Aerul era perlat din cauza gazelor de eșapament. Dinspre Oxford Street se auzea geamătul necontenit al traficului și loviturile, toc-toc, ale muncitorilor care reparau acoperișuri. Viv și Helen se așezară și-și scoaseră pantofii cu grijă, Întinzîndu-și picioarele și trăgîndu-și fustele sub ele, ca nu cumva bărbații care ieșeau de la peruchier să-și arunce o privire În sus - apoi Își Îndoiră picioarele Îmbrăcate În ciorapii stopați la degetul mare și călcîie. Pantofii erau scîlciați, dar toată lumea Îi avea așa. Helen scoase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
tot mai am - timp. Mai stătură și se mai uitară la paginile de modă cîteva minute, apoi se uitară la ceas și oftară. Helen făcu un semn pe tiparul din hîrtie și-și rulă lucrul. Își traseră pantofii, Își scuturară fustele de praf și trecură din nou peste pervaz. Viv clăti ceștile. Apoi scoase pudriera și rujul și se duse spre oglindă. — E cazul să Înviorez vechiul machiaj de război, cred, zise ea. Helen Își aranjă repede fața, apoi se Întoarse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
carne, ca o rană subțire și rozalie. Viv Îl văzu pe Duncan cum Îl urmărește, observă cum clipește și privește Într-o parte. Apoi adăugă, de parcă ar fi ținut să dea dovadă de inteligență: — Există mode la bebeluși, ca la fuste? — Ascultă ce-ți zic, adăugă domnul Mundy, clătinînd gelatina. Ce nu vedeai pe vremea aia erau cărucioarele pentru copii. Dacă apărea vreunul, era o minune. Pe vremea noastră li se zicea „sertar“. Noi ne Împingeam verișorii Într-un cărucior pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În timp ce Julia și Ursula erau În picioare; dar era și conștientă de ținuta ei de sîmbătă dimineață - de bluza pe care o desfăcuse și o refăcuse În Încercarea de a Încropi ceva și de a o repara, de vechea ei fustă de tweed, cam turtită În spate. În comparație cu ea, Ursula arăta Îngrijită, Îmbrăcată scump și cu stil. Părul Îi era ridicat și prins șic, oarecum masculin, sub o pălărioară. Mănușile din piele erau moi și neuzate, iar pantofii cu toc jos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
cardigan de culoarea prunei; avea ochelari cu rame deschise din plastic, iar În loc de pălărie Își pusese un batic alb pe care și-l Înnodase sub bărbie. Baticul și ochelarii contrastau puternic cu părul ei negru și rujul roșu. Își netezi fusta, așezîndu-se confortabil, apoi coborî geamul din partea ei, și-și propti cotul pe marginea lui. Cu fața În calea curentului arăta ca o fată dintr-un film american, cum Îi spusese Reggie deja. Încetinind viteza la semafor, Îi puse mîna pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
ciudățenia era că-l dorise mai mult Înainte, În mașină, În mijlocul localității Stepney, Îl dorise mai mult cînd stătuseră pe pod. El Îi strînse pieptul cu gura și Începu să-și miște mîna În jos, spre șold. CÎnd Îi prinse fusta și Începu s-o Împingă În sus, ea Îi opri degetele. — S-ar putea să ne vadă cineva. El se depărtă, Își șterse gura și trase de pled. — O să pun asta pe noi. Tot s-ar putea să ne vadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-i scutura de iarbă. Îi luă apoi batista să-și șteargă rujul și pudra de pe gură. Se depărtă puțin, se Întoarse și făcu pipi. CÎnd veni Înapoi, ea Îi spuse: Stai aici, și se duse Într-un tufăriș, Își ridică fusta, Își dădu jos chiloții și se lăsă pe vine. — Ai grijă la urzici! strigă el În urma ei; dar direcția vocii era imprecisă, pentru că nu-și dădea seama pe unde o apucase, și n-o vedea, pentru că se aplecase. Ea Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
mîna. Apoi se duse la garderob și deschise ușa. Garderobul era plin cu tot felul de prostioare. Erau cîteva haine vechi de-ale lui Duncan, de cînd era școlar, care atîrnau lîngă rochiile ei; mai erau chiar două sau trei fuste Învechite ale mamei, pe care tatăl ei nu dorise să le arunce. Deasupra stinghiei, era un raft În care Își ținea puloverele. În spatele lor erau albume cu fotografii, jurnale vechi, lucruri dintr-astea. Își plecă din nou capul, ascultînd pașii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
ciorapii. Sau, dacă Împrumutai bluza sau altceva, cînd o primeai Înapoi avea altă culoare sau formă pentru că o vopsiseră sau Îi scoseseră mînecile! RÎse. Își mișcă picioarele o treaptă mai sus pe scara din metal - Își trase genunchii, Își vîrÎ fusta și-și sprijini bărbia În pumni. Apoi rîsul i se curmă, la fel ca Înainte. Privirea Îi deveni tot mai distantă și mai serioasă. Iar se lasă cortina aia... Își zise Helen. Dar, dintr-odată Viv Începu să vorbească. — E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Își simțea respirația la fel de Întretăiată. Se cățără cu dificultate trecînd peste pervaz și aterizînd cu o bufnitură lîngă toaletă. Mai era timp să mai spună ceva. Își dorea mai mult ca oricînd. Iar țigara Îi va calma nervii. Își Îndreptă fusta. Viv strigă prin fereastră: — SÎnt În poșeta mea! Helen dădu din cap. O luă repede pe culoar și apoi urcă treptele spre camera de așteptare. Tot timpul cît merse Își ținu capul plecat, ridicîndu-și privirea doar În ultima clipă. Dădu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În cele din urmă se opri la interiorul pulpei. Ridică un picior pe marginea rece și curbă a căzii, dar i se păru că poziția era prea Încordată; mări deschizătura piciorului și Îl propti de peretele din spate. Își trase fusta și se Întrebă dacă nu e cazul s-o vîre În chiloți, se gîndi chiar s-o scoată. Dacă ar păta-o de sînge? Nu știa la ce cantitate de sînge să se aștepte. Pulpa era palidă, crem, În comparație cu albul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
haina parcă era făcută pentru cineva cu o jumătate de măsură mai mare. Își trase pantalonii și se așeză, apoi scoase un pachet de țigări ordinare și-i prinse privirea. — Bună seara, zise el. Ea Își schimbă poziția, Își trase fusta pe genunchi și-i răspunse: — Bună seara. El Îi oferi o țigară. — Vreți o țigară? — Nu, mulțumesc. — Nu vă deranjează dacă fumez? Ea clătină capul dezaprobator și se Întoarse la scrisoarea ei, deși, aflîndu-se În apropierea lui, și toată emoția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
bretelele. O luă de mijloc și o duse spre pat, dorind s-o Întindă acolo. Imediat ce se cufundară În el, Începu să scîrțîie. Scîrțîia În oricare parte Încercai. Așa că Își Întinse haina pe podea și se așezară acolo. Îi ridică fusta și-și plimbă mîna peste partea goală a piciorului ei, sub fund. Se gîndi la rochia ei de crêpe care se va șifona, la prețioșii ei ciorapi cu lucrătură de zînă care se vor rupe, dar alungă gîndul acesta. Întoarse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
N-ar fi ceea ce era Între ea și Reggie. Îi dădu hîrtiile domnișoarei Gibson, dar cînd se Întoarse la locul ei ezită, gîndindu-se la toaletă. Își aminti de o fată care fusese văzută prin clădire, cu cîteva săptămîni Înainte, cu fusta pătată de sînge. Își luă poșeta, se duse Îndărăt la domnișoara Gibson și o Întrebă dacă poate să-i dea voie. Domnișoara Gibson se uită la ceas și se Încruntă: — Prea bine. Dar de asta aveți pauză de masă, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
și se Încruntă: — Prea bine. Dar de asta aveți pauză de masă, nu uita. De data asta, pentru a evita zdruncinăturile de pe scară, luă liftul. Apoi aproape alergă pînă la garderobă și intră În una dintre despățiturile toaletei, Își trase fusta, Își dădu jos chiloții, scoase cîteva bucăți de hîrtie din cutie și se tamponă Între picioare. Totuși, cînd scoase hîrtia, aceasta nu avea nici un semn. Se gîndi că, dacă ar face pipi, ar ieși și sîngele. Făcu pipi, dar asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Brightman a pus mîna pe tine, ceva de genul ăsta. Întotdeauna le trimite pe fete să-i aducă lichior de mentă. — Mulțumesc, zise Viv, dar o să fiu În regulă. — Ești sigură? — Da. Dar Își coborîse capul să-și Îndrepte cordonul fustei, și ridicîndu-și privirea prea repede, i se făcu din nou greață. Puse mîna, sprijinindu-se de una dintre chiuvete, Închise ochii... Înghițind, Înghițind, simțind cum i se adună ceva În stomac și se lupta să-l Împiedice să se ridice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Aș ciupi-o. Aș putea să trag puțin - n-ar putea face nimic dac-aș face așa, pentru că rochia - Înțelegi? - rochia i-ar țintui brațele În lături... Și după ce-aș termina cu sînii, i-aș da la o parte fusta. I-aș ridica-o pînă În talie. Nu i-aș scoate chiloții, dar aceștia ar fi mătăsoși, ușori, și ai putea intra În ea... Glasul i se stinse treptat. CÎnd Începu din nou să vorbească, vocea i se schimbase, era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
fuma, nu putea mînca, nefiind capabilă să se concentreze asupra nici unui lucru cu excepția necesității de a-și Înfrînge, ore Întregi uneori, starea de rău care creștea În ea ca un val amar și negru. Și În dimineața asta, Își trăsese fusta și, spre spaima ei, descoperise că nu se putea Închide În talie, așa că a trebuit să folosească un ac de siguranță. — Ce să fac? Îi spusese lui Betty, iar ea Îi repetase ce-o sfătuise Înainte. — Scrie-i lui Reggie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
conturul lor, marcat cu roșu pe carnea frunții. Scoase o cutie cu instrumente și Viv tresări, făcîndu-i-se frică. Dorea numai să-i ia tensiunea și să-i asculte inima, apoi o rugă să stea În picioare și să-și descheie fusta; Îi palpă stomacul, În jurul lui, apăsînd tare cu degetele și palmele. Apoi Își Îndreptă spatele și se șterse pe mîini. — Ei bine, spuse el grav, ați depășit termenul care mi-ar fi plăcut. Făcea datarea după ultimul ciclu. De obicei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
frezele și sticluțele de anestezic. Simți cum i se urcă un val sufocant de lacrimi În piept și-n gît și, pentru prima oară spuse Nu pot! — Așa, deci, doamnă Harrison, spuse domnul Imrie, văzînd-o cum ezită poate. Scoateți-vă fusta, pantofii și desuurile și săriți pe canapea ca să Începem. E bine? Nu aveți a vă teme. E un procedeu foarte direct. Se Întoarse depărtîndu-se, Își scoase haina, se spălă pe mîini și-și rulă mînecile. Acolo era un radiator electric

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-i ridică picioarele. E mai bine. Nu-i prea frumos să te vadă ăl bătrîn cu izmenele În vine, nu-i așa? Aș zice că nu. Gata - cînd eram de vîrsta ta, nu ne prea băteam capul cu așa ceva. Aveam fuste, știi, să arătăm decente. Fuste lungi, cum nu-ți vine a crede. Poftim. N-are importanță. O să rezolvi chestia asta și-o să arăți iar ca o regină. Vai, ce păr frumos ai, nu crezi? Continuă să pălăvrăgească Împleticindu-și limba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]