4,465 matches
-
broșa de la piept În formă de cutiuță și-a scos din ea trei pastile mici. — Astea-s bune... medicamentul meu obișnuit. Iar am avut dureri de cap cumplite În ultima vreme. Fata intră cu spatele În salon, ridicînd mult draperia. Fusta ei strîmtă, cafenie, i se mula pe șolduri, iar ciorapii cu găurele sclipeau ca niște perle. Bluza avea guler croit ca la uniformele militare, iar la manșete aveau nasturi sidefii. În ochi i se citea un zîmbet răutăcios. Turnase cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
uniformele militare, iar la manșete aveau nasturi sidefii. În ochi i se citea un zîmbet răutăcios. Turnase cam multă cafea În ceșcuțe și era gata-gata se le verse. Se Întoarse pe tocurile pantofilor (care erau de aceeași culoare ca și fusta), Îmi aruncă o privire și porni cu grijă Înainte. Îi simțeam parcă În palme mișcările grațioase ale șoldurilor. Nu pot să nu recunosc că mă fascina croiala rochiei... — Vrei niște apă ? — Nu, nu mă mai doare. Nu-mi mai simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și aș patrona localul, În continuare... numai cu condiția să mărturisesc cinstit că sunt de-al casei pe-aici. Cei doi de lîngă ușă, aparent absorbiți Într-o discuție de afaceri, pentru că gesticulau mult, s-au ridicat. Femeia Își aranja fusta și coborî de pe scaun. Conturul tibiei părea umbrit de o lumină vagă. Partea de jos părea că strălucește, dar nu putea să fie În picioarele goale. Cu toate acestea, pieptănătura și fusta scurtă nu i se potriveau deloc. Profitînd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
gesticulau mult, s-au ridicat. Femeia Își aranja fusta și coborî de pe scaun. Conturul tibiei părea umbrit de o lumină vagă. Partea de jos părea că strălucește, dar nu putea să fie În picioarele goale. Cu toate acestea, pieptănătura și fusta scurtă nu i se potriveau deloc. Profitînd de faptul că eram singurul client, mi-am scos cu Îndrăzneală portofelul din buzunarul interior. Negru, pătrat, din piele-Întoarsă, ros pe la colțuri - semn că fusese mult folosit. La Început am vrut să scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cu forța privirile prin acea parte a părului care-i cădea ușor pește față. Mi-am potrivit, În secret, respirația cu pîlpîierea scobiturii din dosul genunchilor ei ce se Întindeau și se adunau ușor, o dată cu mișcarea lină a picioarelor de sub fusta foarte scurtă. În același timp, Îmi țineam urechile ciulite la perete. Fremătam la gîndul că, deranjat de gelozie, el va scăpa ibricul cu apă clocotită. Dar În așteptarea mea Încordată n-am auzit nici măcar un plescăit de limbă, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Nu încercă să o mai urce, ci se aruncă animalic peste trupul ei lipsit de apărare. Când îi dezbrăcă bluza, Iuliana nu se putu opune. O lovise destul de tare când plonjase pe ea și era amețită. Triumfător, bărbatul tocmai ridicase fusta până peste pulpe și încerca să-i tragă chiloții, când Mia îl trase de păr, țipând la el: - Bă, nenorocitule! Tu nu vezi că nu ai cu cine, bă? Las-o dracului de proastă că ai cu cine te... distra
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
aceea, mergând cu tramvaiul spre muncă, am primit un telefon de la șeful meu. Atât. Trei propoziții banale care mi-au schimbat viața. La propriu. Eram îmbrăcată total necorespunzător, dar la vremea aceea nu știam. Purtam o bluză roz, destul de decoltată, fustă albă ca laptele și niște pantofi cu toc simpatici. Pantofi cu toc în ziua în care aveam să dau primul meu direct de pe un teren de fotbal. (Da, pentru voi, cele puține care veți da direct de pe terenurile de fotbal
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
de evitat materialele înflorate sau cele prea încărcate. 3. De asemenea, este preferabilă îmbrăcămintea cu cât mai puține culori. Alege combinații din aceleași culori, în nuanțe diferite. Spre exemplu, în loc să asortezi o cămașă roșie la un sacou verde și o fustă maro, alege nuanțe de crem, bej sau maro pentru toate trei. 4. Renunță la orice obiect vestimentar decorat cu modele geometrice mici: dungi, pătrate, buline. Toate creează iluzii optice, alterând imaginea. 5. Alege materiale cât mai naturale, evitând țesăturile sintetice
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
o lungime corespunzătoare, adică să acopere pantoful până deasupra tocului. Nu sunt permiși pantalonii care ajung până la glezne. La femei, pantalonul ar trebui să acopere tocul pantofului. Pantalonii trei sferturi și cei până la genunchi, precum și pantalonii scurți sunt interziși. 16. Fustele doamnelor și domnișoarelor trebuie să aibă o lungime decentă, până la cel mult o palmă deasupra genunchiului, niciodată mai scurte. Să mai precizăm că, de asemenea, și culoarea vestimentației transmite mesaje pozitive sau negative. De exemplu, dacă ești reporterul acreditat la
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
fi publicate colectiv“); - schimb de cărți de vizită; - iarăși zâmbete ucigașe; - studente bune fizic care debutează în „PR“ și care în câțiva ani vor avea un salariu triplu față de cei prezenți în sală. Salariu proporțional cu finețea piciorului și scurtimea fustei. - Etc. etc. Mirel 11 iunie 2006 Prin analizarea unor persoane care mi-au fost apropiate de-a lungul timpului, a unor situații diverse, am ajuns la o concluzie tristă (dar, cred, foarte adevărată): puterea financiară provoacă stima necondiționată a celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
avut cinci sau șase ore să folosească buda și li se pare că fix ACUM e cel mai bun moment? Uitându-mă prin hublou, pot să văd Ireland’s Eye pe ocean, așa că suntem foarte aproape. Cineva mă trage de fustă și mă întreabă dacă barul mai e deschis. Mă uit la el de parcă ar fi nebun de legat, apoi alerg spre scaunul meu și îmi pun centura de siguranță. Buf. Aterizăm. Le zâmbesc larg pasagerilor, și ei ne spun ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
apoi să-mi scot uniforma înainte să mă bag în pat. Poate nu vi se pare mare scofală, dar credeți-mă că după un zbor transatlantic, orice necesită un minimum de energie, cum ar fi să-ți scoți jacheta, bluza, fusta, dresurile și o eșarfă, pare tortură curată. Nu ar trebui să vă spun asta, ca nu cumva să mă credeți leneșă, dar, atunci când eram la școală, uneori mă culcam îmbrăcată în uniformă doar ca să pot dormi mai mult dimineața. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
foarte drăguță. E de firmă, bine croită și vine bine. Și cel puțin noi nu trebuie să purtăm pălărie, ca la alte companii aeriene. Trebuie să spun că m-aș simți puțin ciudat dacă aș purta o pălărie sau o fustă înflorată. —OK, unde mergem? — Mor de foame, spune Amy mângâindu-și abdomenul plat. —Să mergem în partea cu resturante, propun eu. Așa, dacă tu vrei mâncare italienească, eu pot oricând să-mi iau chinezească. Zonele astea sunt cea mai mișto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
că nu ar trebui să mă compar cu ea, dar nu pot să mă abțin. După ce că avea un corp care putea să rivalizeze cu al lui Elle McPherson, mai avea și o coamă bogată de păr lucios și purta o fustă aurie minusculă, cu paiețele, care ar fi putut trece drept curea. Sunt îngrijorată. Dacă apar într-o pereche de blugi comozi și o bluză neagră, pe gât, Adam n-o să fie impresionat, nu-i așa? Doamne, uneori îmi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
vremea lor, am să le strig în gura mare, să le audă și morții din morminte. Uneori parcă mi-e frică să nu-nebunesc de câtă revoltă se îngrămădește zilnic în mine”. Era, crede C.D. Zeletin, perioada când Vlahuță scria satira „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, tipărită în Calendarul nostru pe 1918, al cărei manuscris îl văzuse arătat lui de G. Tutoveanu („Bârladul odinioară și astăzi”, 1984, p.551). Momentul când Voiculescu l-a cunoscut pe Vlahuță i-a prilejuit tânărului
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
drumul ăsta, iar cealaltă mână nu o slăbea pe fetița a cărei voce speriată o auzise doar în întrebarea repetată : "Mergem la tata ? Mergem la tata ?". Fetița, sperioasă și sfioasă își ascundea mereu capul îmbrobodit într-o basma albastră în fustele mamei. În afară de băsmăluță, Atanasie își amintea doar de picioarele subțirele ca și pierdute în niște galoși prea largi și de păpușa din cârpă pe care copila o strângea cu putere în mâna liberă. "Iată, ăsta este locul !" Atanasie își face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
răsuna decât : "Fetița ! Ce o să se întâmple cu fetița ? " Și s-a întâmplat cum nu se putea mai rău... Mama a fost împinsă cu patul puștii de unul din rusnaci și silită să coboare din șaretă cu fetița lipită de fustele ei. El a strigat cu voce rugătoare, câteva din puținele cuvinte rusești pe care le știa : "Devușca ! Spasibo, spasibo, davaite mnia devușca", în timp ce mâinile scoteau la iveală sticlele cu băutură pregătite ca să cumpere grănicerii. În zadar. Un pat de pușcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mea dreaptă. Ca din pământ, de după tufele de răchită a ieșit o patrulă de trei militari care ne-a tăiat drumul : "Stoi ! Nazat ! Nazat !" Eram prinși... Am strâns-o bine pe Minodora de mână, ea și-a băgat căpușorul în fustele mele. Unul din cei trei m-a împins cu patul puștii și m-a obligat să cobor din șaretă. M-a târât, lovindu-mă fără încetare cu patul puștii, spre o casă singuratecă, dărăpănată, golașă, amenințătoare. Un timp am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
scuipatul care se cerea aruncat spre chipul inuman. Am strigat și eu vorbele auzite de la Atanasie și care îmi stăruiau în minte : "Devușca ! Spasibo, spasibo, davaite mnia devușca." Omul cu chip de câine a scos pentru câteva clipe mâinile de sub fustele mele, pe care se îndârjea să mi le dea peste cap, în timp ce doi din cei trei ortaci ai lui mă alungiseră pe o masă de la mijlocul cumplit de dureros în sus și mă țineau de mâini." Kakaia devușca, iot foi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de apă sau de mâncare, nu aveam decât ce era pe noi, câteva haine murdare, năclăite de sânge și sudoare, cu toate că... Da, micuța de ea, nu știu cum se face că a reușit să scoată din geamantanul cafeniu și să disimuleze sub fusta creață pe care o purta, aparatul de fotografiat și o cărticică, "Farmacia naturii", pe care o luasem printre puținele cărți de farmacie în voiajul care se voia să fie al libertății. Revăzând cu ochii minții gara în care am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
brad. Nu mi-a trebuit mult ca să pricep că de fapt "îngerul nostru păzitor" trecuse pe acolo. L-am desfăcut curioși dând la iveală o bluză albă din mătase lucioasă, cu stele roșii brodate pe guler și piept și o fustă plisată de un albastru țipător. Pe un carton lucios, pus deasupra darurilor era precizat că bluza și fusta sunt uniforma tinerelor care urmează școlile de ofițeri ale Armatei Roșii. Sub cele scrise erau puse două semnături pe care eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
am desfăcut curioși dând la iveală o bluză albă din mătase lucioasă, cu stele roșii brodate pe guler și piept și o fustă plisată de un albastru țipător. Pe un carton lucios, pus deasupra darurilor era precizat că bluza și fusta sunt uniforma tinerelor care urmează școlile de ofițeri ale Armatei Roșii. Sub cele scrise erau puse două semnături pe care eu nu le cunoșteam, dar pe care Gerhard le-a identificat pe loc ca fiind ale celor doi ofițeri de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
M-a întrerupt fără nici un menajament. Era hotărâtă să păstreze copilul. În aceeași seară a ars toate boarfele aduse din trista ei aventură. A pus pe foc și pachetul din celofan cu fundă roz pomponată, care conținea bluza lucioasă și fusta plisată, darul otrăvit de Crăciun. La sfârșit a aruncat pe jar un caiet subțiratec și câteva foi volante. Jurnalul ei... Am reușit să salvez câteva pagini pe care ți le dau să le citești în timp ce eu voi trage o fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
descopere în prag pe soții Alexe, surâzători, joviali. Pătrunseră în hol, copleșind-o cu amabilități: află că este suplă ca un manechin, că are un aer interesant și intelectual, că este îmbrăcată după ultimul jurnal de modă parizian. Avea o fustă foarte largă în carouri, până la jumătatea pulpei, o îmbrăca aproape zilnic, de vreo câțiva ani, pentru că era foarte practică. Bineînțeles, frigiderul era extrem de cochet, așezat acolo în colțul holului, și cuierul cumpărat de ocazie, capitonat cu vinilin și plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se așeză pe scăunelul de lângă perete, îi privea pe toți, pe rând, curioasă, speriată, părea că nu este în apele ei. Nu vorbi aproape deloc, își pleca foarte des pleoapele, se închidea în tăcerea ei vinovată. Era îmbrăcată cu o fustă plisată din tergal, avea cizme noi, maronii, la gât îi atârna un lănțișor de aur cu cruciuliță. La masă, așa cum erau așezate una în fața alteia, Carmina își privi concentrată sora, o privi până în fundul ochilor de parcă se aștepta să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]