3,241 matches
-
adapteze cheta la terenul care i se oferă și la dificultățile pe care le întâlnește. Obține constant rezultate bune la concursurile de toamnă la vânatul împușcat. Este foarte apreciat de către vânători la căutarea potârnichilor ori a cocoșilor de munte, a gâștelor din mlaștină, ori a becațelor. Comparativ cu „rudele” sale, Setter irlandez și Setter Gordon, culoarea luminoasă a robei îl fac mult mai vizibil în câmpul de vânătoare și este mai bine adaptat la frig și umezeală față de câinii Pointer, cu
Setter englez () [Corola-website/Science/323731_a_325060]
-
a anului 1900, o dată general acceptată de cronologii lui Holmes. Elementul de bază al acțiunii din "" este similar cu cel din "Aventura rubinului albastru", al cărui mister provine de la un hoț care a ascuns o piatră prețioasă în gușa unei gâște asemănătoare cu altele din același cârd. SIXN, după cum este prescurtată povestirea în canon, este una dintre cele mai populare povestiri cu Sherlock Holmes scrise de Doyle. Aceasta se datorează în principal pentru că Lestrade își exprimă respectul său pentru activitatea lui
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
și cu pene de culoare albă cu nuanțe roz. În lume există 6 specii, iar în România se poate întâlni o specie în Delta Dunării și complexul lagunar Razim. <br> </br> Familia Anatidae cuprinde păsări acvatice ce includ lebedele și gâștele. Aceste păsări au picioarele adaptate pentru traiul în apă. În lume se întâlnesc 131 de specii dintre care în România se pot întâlni 36 de specii. </br> Lebedele (cucovă) sunt păsări acvatice migratoare palmipede de talie mare, mai mari decât
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
Aceste păsări au picioarele adaptate pentru traiul în apă. În lume se întâlnesc 131 de specii dintre care în România se pot întâlni 36 de specii. </br> Lebedele (cucovă) sunt păsări acvatice migratoare palmipede de talie mare, mai mari decât gâștele, cu pene albe sau (mai rar) negre și cu gâtul lung și arcuit. În România lebedele vine în sezonul cald și cuibăresc mai ales în Delta Dunării. <br> <br> <br> </br> Gâștele sunt păsări înotătoare, de talie mare, având gât
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
migratoare palmipede de talie mare, mai mari decât gâștele, cu pene albe sau (mai rar) negre și cu gâtul lung și arcuit. În România lebedele vine în sezonul cald și cuibăresc mai ales în Delta Dunării. <br> <br> <br> </br> Gâștele sunt păsări înotătoare, de talie mare, având gât și cioc lung, picioare palmate și penaj, de obicei, gri pe spate și alb pe piept. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Călifarii (numiți și caharcă) sunt
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
penaj, de obicei, gri pe spate și alb pe piept. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Călifarii (numiți și caharcă) sunt specii de păsări migratoare acvatice, din ordinul anseriformelor, cu caractere intermediare între rațe și gâștele. Ei cuibăresc în Delta Dunării și pe malurile lacurilor Dobrogene. <br> Călifarul roșu măsoară între 61-67 cm având o greutate de 1,2 - 1,6 kg. Caracteristica sa este penajul cărămiziu. <br> <br> Rața este o pasăre acvatică cu ciocul
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
1,2 - 1,6 kg. Caracteristica sa este penajul cărămiziu. <br> <br> Rața este o pasăre acvatică cu ciocul lat și turtit, cu trunchiul scurt și îndesat, și cu picioarele scurte, localizate în partea posterioară a trunchiului, mai mică decât gâsca sau lebăda. Trăiește atât în ape dulci cât și cele sărate. Aripa este mai mică, ceea ce îi îngreunează planarea, fiind nevoit să bată des din aripi. Speciile nordice au penaj mai extravagant, dar la cele din sud dimorfismul sexual este
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
Piftia (răciturile sau aiturile) este un preparat culinar din grupa gustărilor reci obținut prin fierberea îndelungată a bucăților de carne (porc, vițel, curcan, cocoș, gâscă, pește) cu os și cartilaje, în asociere cu legume, zarzavaturi și diferite condimente. Carnea se spală și se pune la fiert în apă rece cu sare, se spumează și se lasă la fiert pănă apa se limpezește. Se adaugă legumele
Piftie () [Corola-website/Science/324189_a_325518]
-
Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), cânepar ("Carduelis
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pietruș ("Arenaria interpres"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ciuf-de-câmp ("Asio
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Villiers pretinde că a inventat un dispozitiv de teleportare în masă, dar moare în condiții suspecte înainte de a putea demonstra prietenilor săi că dispozitivul funcționează. "Pâté de Foie Gras" este o povestire din 1956. În această povestire este descoperită o gâscă cu ouă de aur. Gâsca poate face transmutarea unui izotop natural de oxigen în aur. Ficatul gâștei conține enzime care sunt capabile să catalizeze reacții nucleare. "The Dust of Death" este o povestire din 1957. Edmund Farley îl ucide pe
Asimov's Mysteries () [Corola-website/Science/326746_a_328075]
-
un dispozitiv de teleportare în masă, dar moare în condiții suspecte înainte de a putea demonstra prietenilor săi că dispozitivul funcționează. "Pâté de Foie Gras" este o povestire din 1956. În această povestire este descoperită o gâscă cu ouă de aur. Gâsca poate face transmutarea unui izotop natural de oxigen în aur. Ficatul gâștei conține enzime care sunt capabile să catalizeze reacții nucleare. "The Dust of Death" este o povestire din 1957. Edmund Farley îl ucide pe Marele Llewes, cel care conducea
Asimov's Mysteries () [Corola-website/Science/326746_a_328075]
-
a putea demonstra prietenilor săi că dispozitivul funcționează. "Pâté de Foie Gras" este o povestire din 1956. În această povestire este descoperită o gâscă cu ouă de aur. Gâsca poate face transmutarea unui izotop natural de oxigen în aur. Ficatul gâștei conține enzime care sunt capabile să catalizeze reacții nucleare. "The Dust of Death" este o povestire din 1957. Edmund Farley îl ucide pe Marele Llewes, cel care conducea cu succes dar și cu o mână de fier "Central Organic Laboratories
Asimov's Mysteries () [Corola-website/Science/326746_a_328075]
-
anumit interval de timp, și a se împerechea cu o singură femelă. Monogamia este des întâlnită în rândul păsărilor. Lebedele, cocostârcii, vulturii sunt specii ai căror indivizi formează perechi pentru mai mulți ani, uneori pe parcursul întregii vieți. La alte specii (gâștele, de exemplu) despărțirea are loc imediat după clocirea și creșterea puilor. Masculii de rață își părăsesc femela înainte ca puii să iasă din ou. Maimuțele formează perechi pentru mai mulți ani. Vulpile, bursucii sau castorii formează perechi de regulă pe parcursul
Monogamie () [Corola-website/Science/326893_a_328222]
-
30 noiembrie 2009; astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață mică ("Anas crecca"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), rață scufundătoare ("Aythya marila"), rață
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
anser"), rață mică ("Anas crecca"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), rață scufundătoare ("Aythya marila"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf de câmp ("Asio flammeus
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia decaocto), bufnița (Bubo bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cu păduri sunt un mediu bun pentru animale sălbatice ca mistrețul ( sus scrofa ), vulpea ( vulpes vulpes ), iepurele ( leptus europeus ), veverița ( scyrus vulgaris fuscoater ), viezurele ( meles meles ) și altele. În zonele din luncile apelor pot fi observate rațele sălbatice, fazanul, turtureaua, gâștele sălbatice iar în locurile mlăștinoase, berzele care toamna pleacă în țările calde. Primăvara în păduri se întorc cucii și pupezele. (Ibidem ). Râul Olteț are și el fauna lui. În el se poate pescui cleanul ( Leuciscus cephalus ), mreana ( Barbus barbus ), nisiparița
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
oi, deși în trecut ocupația de bază a fost oieritul, cai, măgari și tăurași. În trecut oamenii creșteau și boi pentru muncă, astăzi însă nu mai cresc aceste animale. Dintre păsările domestice menționăm: găina, curca, rața, rața leșească, bibilica și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
cu ocazia jefuirii Romei l-au antrenat pe Camiilus într-o largă campanie oare-i convinge pe români că, odată cu reconstrucția Romei, să ridice primul zid de incinta ce cuprindea în întregime orașul, cu un perimetru de circa 12 km. Gâștele Capitoliului: când galii cucerit Romă în anul 390 I. H., nu au întâlnit nici o rezistență până la Capitoliu. Au asediat orașul și profitând de o noapte întunecoasa au încercat să pătrundă prin surprindere. Gâștele sacre, care erau ceșcuțe în fortăreața pentru
Brennus () [Corola-website/Science/326118_a_327447]
-
cu un perimetru de circa 12 km. Gâștele Capitoliului: când galii cucerit Romă în anul 390 I. H., nu au întâlnit nici o rezistență până la Capitoliu. Au asediat orașul și profitând de o noapte întunecoasa au încercat să pătrundă prin surprindere. Gâștele sacre, care erau ceșcuțe în fortăreața pentru cultul Junonei, speriate de năvălitori, au dat alrma prin strigătele lor pătrunzătoare. Capitoliul a fost salvat și, drept mulțumire, gâștele au fost plimbate cu cinste prin oraș, în fiecare an. Tradiția conferă gâștelor
Brennus () [Corola-website/Science/326118_a_327447]
-
orașul și profitând de o noapte întunecoasa au încercat să pătrundă prin surprindere. Gâștele sacre, care erau ceșcuțe în fortăreața pentru cultul Junonei, speriate de năvălitori, au dat alrma prin strigătele lor pătrunzătoare. Capitoliul a fost salvat și, drept mulțumire, gâștele au fost plimbate cu cinste prin oraș, în fiecare an. Tradiția conferă gâștelor din templul Junonei meritul salvării Capitoliului: ele ar fi dat alarmă, în timpul atacului de noapte, surprinzător al galilor. în acest moment este plasată și legendă ce a
Brennus () [Corola-website/Science/326118_a_327447]
-
Gâștele sacre, care erau ceșcuțe în fortăreața pentru cultul Junonei, speriate de năvălitori, au dat alrma prin strigătele lor pătrunzătoare. Capitoliul a fost salvat și, drept mulțumire, gâștele au fost plimbate cu cinste prin oraș, în fiecare an. Tradiția conferă gâștelor din templul Junonei meritul salvării Capitoliului: ele ar fi dat alarmă, în timpul atacului de noapte, surprinzător al galilor. în acest moment este plasată și legendă ce a dat naștere dictonului „Vae victisl", „Vai de cei învinși!" (Românii își răscumpără de la
Brennus () [Corola-website/Science/326118_a_327447]