3,294 matches
-
năluca” înspăimântătoare. El a fost adus de întunecate forțe oculte și impus pe furiș, pe căi dosite. Au instaurat groază și jaf, au deschis mii și mii de morminte și au umplut pușcăriile cu sute de mii de osândiți. Temnițele gemeau cu crâncene nopți de tortură și scrâșniri de moarte. Inimi curate, valori solitare, floarea și viitorul neamului nostru, trupurile lor au fost sfâșiate și răpuse, dar duhul lor a rămas lumină veșnică care va trezi în sufletul urmașilor noi bătălii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ce ne lovesc nu se pot înălța cu fapte, atunci să-i coborâm noi pe ei, legionarii, la micimea noastră, revărsând valuri de otravă. Să nu ne autodemobilizăm de la lupta noastră, de la crezul nostru. „Dușmanul, las să urle, las să geamă și să drapene cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu spadă de foc și stau Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie pentru comuniștii dărâmători de altare și pentru cei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
versificației, la spunere impecabilă. Des invocatul Orfeu conviețuiește, în spiritul său, cu Dedal, fiindu-i subordonat. Conștient de acest raport, autorul microeseurilor din Stalactite în alabastru (1986) nu se revendică totuși din constructorul labirintului, dar se declară sculptor: „Un sculptor geme-n mine visând să taie-un bloc / De marmoră de aer într-o Carrara pură”. Fără să își enunțe principiul poetic în termenii lui Mihai Codreanu, este evident că și Ț. ar vrea să construiască folosind cuvinte-statui. El cizelează versuri
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimate în această parte finală rămân la intensitatea de mai înainte deoarece baladei îi lipsește deznodământul, moartea fiind ipotetică ("Și de-o fi să mor"). Îmbinarea părților epice, lirice și dramatice ale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se făcea lângă podul de la Mihai-Vodă. Dâmbovița trecea pe vremea aceea puțin mai aproape de Hotel de France, podul de peste apă era singurul pod de fier, de aceea și cafeneaua de lângă apă și pod, o mare cafenea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și i-a tăiat tocul cu un briceag, spre a dovedi domnilor senatori că este de mucava. Și, în adevăr, tocul era de mucava. Deșliu stătea în capul băncii prelaților, față cu banca ministerială. Când Deșliu anunța o interpelare, tribunele gemeau de lume. Bineînțeles, nimenea nu ieșea mai învățat de la aceste ședințe, dar agitația era întreținută. Peste un an sau doi, ziaristul Valentineanu i-a cumpărat o țigaretă de chihlibar prin subscripție publică. Țigareta a fost expusă în fereastra redacției ziarului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A urmat o scurtă bătălie între agenți, polițiști și studenți. Dl. Trandafir Djuvara, actual ministru plenipotențiar, s-a apărat cu un box în contra unui bătăuș. Studenții Vasile Lambru, Nicolae Bulai, Paul Scorțeanu și Alexandru Ser ghiescu au fost arestați. Bulevardul gemea de lume. Bătăi, țipete, jandarmi călări în cap cu cele brul căpitan Tulea, șarjează mulțimea, prefectul poliției, colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu apare în trăsură și dă ordine, procurorul general, Ion Lahovary intră în mijlocul studențimii surescitate și se silește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Matei Millo, care pusese pe afiș, între alte piese, și o satiră politică intitulată: Haine vechi sau Zdrențe politice. Seara, comitetul interzice lui Millo să joace satira, sub cuvânt că este indecentă și slujește drept pugilat politic. Dar sala gemea de public, fiindcă tocmai această bucată stârnise marea curiozitate a amatorilor. După jucarea celorlalte bucăți, tocmai când publicul era mai nerăbdător, Millo apare pe scenă și anunță că i s-a interzis jucarea „Zdrențelor“. În sală izbucnește un mare huiet
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ROM., an. XXI, 28 mai 1877, p. 471). Își poate oricine închipui ce îmbulzeală de lume era pe toate stradele. Calea Griviței de astăzi, strada Târgoviștei de atunci, ca și Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) erau pavoazate cu drapele române și ruse. Trotuarele gemeau și un puternic serviciu de pază era organizat. Se observa numeroși agenți ruși pretutindeni. Primarul a rostit următoarea cuvântare: „Sire! Orașul București e fericit a saluta în augusta persoană a Maiestății-voastre pe oaspele cel mai ilustru ce a onorat vreodată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în picioare. Pe unde trecea drapelul cu bravii lui cuceritori, era o furtună de urale și strigăte de „Trăiască!“. De pe la ferestre, lumea arunca cu flori, cu mici drapele tricolore etc. Seara a fost la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghimpele, an. XIII, nr. 17, 11 iunie 1872, p. 1. 20. Ioan P. Bancov, Cum cântă neamțul în România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în total șase strofe). Din Telegraful: gașpar-vodă Țara geme de durere Și tu, Prințe, ai uitat, Ducând timpul în plăcere, Pe poporul împilat!... Gașpar, Gașpar te deșteaptă Vezi poporu-i subjugat, Timpul fuge, nu așteaptă Mâine el e răsculat! Și din munte până-n mare Toți, ca unul, vom striga: Fugi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucru în „Balada pentru miezul nopții”: Trei inși beau noaptea, într-un han Fumegă lampa în tavan Vânt nordic urlă-n bărăgan. Și unua zis cu glas sticlos Mi-e visul viermuit în os Cazi mână putredă în jos. Altul gemu scrâșnit din dinți Iubito, azi pe cine alinți? Iubito, azi pe cine minți? Și cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Zguduie vântu-n gergevea! Cu ochii vineți de venin, Privea paharul încă plin, Ce-arăți în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
azi pe cine alinți? Iubito, azi pe cine minți? Și cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Zguduie vântu-n gergevea! Cu ochii vineți de venin, Privea paharul încă plin, Ce-arăți în fund, pahar cu vin! Gemu întâiul: Mâine chiar Să-ți colcăi viermii, leș murdar Fii mușuroi, fii furnicar! Iar celălalt: Chiar mâine-n zori Voi fi un scrânciob pentru ciori Să țipe corbi croncănitori... Dar cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
croncănitori... Dar cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Privea paharul și nu bea. Și ei au zis: Tu nu blestemi, Nu bei și moartea nu ți-o chemi, Tu ochi nu plângi, tu piept nu gemi. Când noi vom coace stârvuri grele, Vei trece troienit sub stele Iubind, cântând, visând sub ele! Și ei au plâns și au gemut, Dar el a râs și a tăcut A râs de ei și n-a băut. în zori
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu blestemi, Nu bei și moartea nu ți-o chemi, Tu ochi nu plângi, tu piept nu gemi. Când noi vom coace stârvuri grele, Vei trece troienit sub stele Iubind, cântând, visând sub ele! Și ei au plâns și au gemut, Dar el a râs și a tăcut A râs de ei și n-a băut. în zori s-au împărțit apoi Pe trei poteci spre zariști noi Să sune vânt, să bată ploi. Și dimineața prinse-n drum Pe-ntâiul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ziarul. Ziua nu se anunța prea grozavă și nici măcar nu știam ce zi era. Toți aveau umbrele în afară de noi. Ne-am adăpostit sub o streașină și-am privit îndelung peisajul din jur, de parcă admiram o acropolă. Intersecția udă de ploaie gemea de mașini de toate culorile, din toate direcțiile. Nici nu-mi venea să cred că sub picioarele mele mișunau Întunegrii aceia oribili. Bine că plouă! zise ea. — De ce? Dacă ar fi fost senin, ne-ar fi durut ochii și ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sau esență, 50 g stafide, 100 g nucă tăiată, un vârf de cuțit de ghimbir sau scorțișoară, 200 g unt moale, 150 g zahăr, 3 ouă, 300 g făină și 2 lingurițe de praf de copt Dr. Oetker. 75 g gem de caise, încălzit și trecut prin sită, nuci întregi pentru decorat și 2 linguri de zahăr pudră - pentru glazură. Se încinge cuptorul la temperatură bună (200 grade), se unge cu ulei o tavă de chec și se tapetează cu făină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
20 de porții) 175 g margarină, 150 g zahăr, 3 plicuri zahăr vanilat, 3 ouă, 300 g faină, 3 lingurițe praf de copt, 18 buc. batoane mici de ciocolată umplută cu nucă de cocos, 50 g cocos ras, 2-3 linguri gem de caise, 400 g frișcă, o lingură de cacao Se freacă margarina cu zahărul și un pachețel de vanilie, apoi se adaugă, pe rând, ouăle. După aceea, se amestecă cu făina și praful de copt și se încinge cuptorul. Aluatul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cremă făcută din 4 linguri de margarină, 4 linguri de zahăr pudră și 2 linguri de ness. Se face o cremă spumoasă care se așează între foi. Deasupra se pun trei linguri de gem de caise și se presară deasupra gem nucă de cocos sau nucă măcinată. TORT DIPLOMAT 800 g smântână, 8 ouă, 400 g zahăr, 2 linguri de gelatină, pișcoturi, vanilie, stafide, ananas, portocale și banane Se bat gălbenușurile cu zahăr pe baie de aburi, până se face ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
3 ouă, 150 g zahăr, 60 g făină, 40 g amidon, un vârf de cuțit de praf de copt, 2 linguri de cacao Crema - 4 foi de gelatină, 2 cești espresso tare, 600 ml frișcă, 60 g zahăr, 4 linguri gem de prune, fulgi de ciocolată Mocca Se încălzește cuptorul la 175 de grade, se bat ouăle cu 3 linguri de apă rece, adăugând și zahărul în ploaie. Apoi se amestecă făina, amidonul, praful de copt și cacaoa. Se așează hârtie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Se freacă untul cu zahărul, ouăle, smântâna, apoi se adaugă făina și frământăm - cu mâna, punem făină cât trebuie. Se întinde o foaie și se taie cu paharul rondele, care se lipesc cu cremă din: un borcan de 320 g gem și 4 linguri de nucă măcinată. Apoi se coc la foc moderat. OCHI DE ELEFANT 350 g biscuiți dați prin mașină, 125 ml apă, 150 g zahăr; se face un sirop și se toarnă peste biscuiți. După ce s-a răcit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu praful de budincă, restul de suc se fierbe și, când clocotește, se pune budinca dizolvată, amestecăm bine până se îngroașă și coacem blatul. După ce se răcește, îl tăiem în două foi și punem: blat - un strat de gem - brânză - gem - blat, iar deasupra glazura colorată. PRAJITURA CU BRANZA DE VACI (1) 5 ouă bătute cu o cană de zahăr, coaja de la o lămâie, 200 g apă minerală, 150 g ulei, un praf de copt, sare și făină cât cuprinde aluatul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
neutralizată - ci suportată, ca o forță (negativă) indispensabilă: Ochiul său, nespăriet, nu-l va întoarce de la triumvul altora; glasul faimei (laudei) nu va fi pentru sufletul său un neplăcut sunet și, în loc ca neastâmpărata mediocritate (ci cu puțin talent) să geamă pentru toate aceste sporiuri, pentru că înaintea ei să strâmtorează neîncetat câmpul geniei, adevăratul om literat, petrecându-l cu ochi sigur, va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în același timp transfigurată în imagini tipice. Ce duioasă e figura mamei "cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i ca o fată mare care a păcătuit"! Și ce clar e moșul, cojocarul de 72 de ani, care "șucăie" și geme toată noaptea! Și întreaga vedenie a acelei odăi mocnite, cu candela aprinsă, sub care se spulber închegarea unor gânduri frumoase! Iacă talentul literar 126. Tânărul își mărturisește mizeria, iar criticul se extaziază în fața stilului mărturisirii. Această deturnare a textului pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe o insulă, ne având "nici corăbii, nici vâslași ca să-l călăuzească", cum îi spune Calipso lui Hermes ca să-și justifice neputința de a-l duce pe Ulise acasă, nostalgia acestuia, așezat pe țărm plângând în fiecare zi, hohotind și gemând, cuprins de o durere care-i zguduie inima, e cea a timpului. Trebuie să se întoarcă în timp, să lase în urmă această ospitalitate care suspendă timpul, într-un mod paradigmatic deoarece i se oferă nemurirea. Pe acest erou al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]