9,430 matches
-
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ȘI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL Cristian Ștefan Liușnea Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, FEFS Cuvinte cheie: proiectare didactică, pregătire diferențiată, eficiență. Rezumat: Lucrarea de față este rezultatul cercetării întreprinse în cadrul studiilor de doctorat și are ca subiect condițiile în care poate fi implementată o nouă
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
Rezumat: Lucrarea de față este rezultatul cercetării întreprinse în cadrul studiilor de doctorat și are ca subiect condițiile în care poate fi implementată o nouă programă la educație fizică și sport, al cărei conținut să conducă la finalitățile propuse pentru ciclul gimnazial. Obiectivul cercetării a fost optimizarea activității instructiv-educative prin elaborarea unei programe experimentale de educație fizică la nivel gimnazial, clasele a V-a și a VI-a, în care am introdus elemente din sporturile de luptă, ce contibuie cu succes la
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
care poate fi implementată o nouă programă la educație fizică și sport, al cărei conținut să conducă la finalitățile propuse pentru ciclul gimnazial. Obiectivul cercetării a fost optimizarea activității instructiv-educative prin elaborarea unei programe experimentale de educație fizică la nivel gimnazial, clasele a V-a și a VI-a, în care am introdus elemente din sporturile de luptă, ce contibuie cu succes la formarea unor deprinderi și priceperi motrice necesare obiectivelor și altor ramuri sportive. Conținutul programei experimentale au fost adaptate
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
coordonării segmentelor față de corp, în condiții de precizie și echilibru, forței dinamice și segmentare, forței segmentare în regim de rezistență. Dezvoltarea acestor calități motrice reprezintă obiective de bază în sporturile de luptă, adaptate nivelului de vârstă a elevilor din ciclul gimnazial. Elementele din sporturile de luptă, propuse în vederea îmbunătățirii conținutului programei și implicit pentru eficientizarea activității instructiv-educative de educație fizică și sport, contribuie la dezvoltarea anumitor grupe musculare, la formarea unor priceperi și deprinderi motrice necesare la realizarea obiectivelor altor ramuri
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
obiectivelor și a conținuturilor, posibilitatea realizării unor „rute școlare individualizate” orientate spre inovație și împlinire personală. În acest context, ne-am gândit să elaborăm experimental o programă care să asigure îmbunătățirea conținutului disciplinei de educație fizică și sport la ciclul gimnazial, astfel încât să permită eficientizarea activității didactice independent de baza materială existentă în școli. Programa școlară elaborată de noi are la bază studierea literaturii de specialitate în domeniu, analiza documentelor școlare, precum și aplicarea în practică a programei prin intermediul experimentului pedagogic. O
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
depinde gradul de accesibilitate al procedeelor alese; eficiența procedeelor selecționate. Importanța programei propuse de noi constă în faptul că precizează volumul concret al elementelor din sporturile de luptă, în cazul nostru lupte greco-romane, în sistemul educației fizice școlare din ciclul gimnazial, rezultat din selecționarea acelor mijloace din lupte care ne au părut cele mai potrivite, fără a exclude însă mijloacele din gimnastica de bază, acrobatică, sărituri. Mijloacele alese de noi au o contribuție însemnată în realizarea obiectivelor educației fizice la acest
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
sex, în cadrul căreia băieții învață elemente din luptă, iar fetele elemente din gimnastica acrobatică. Programa propusă de noi are un caracter formativ, atenția fiind concentrată pe asigurarea dezvoltării fizice armonioase a organismului, a capacității motrice generale a copiilor din clasele gimnaziale, a capacității de autoasigurare. Rolul acesteia este de a eficientiza procesul instructiv-educativ în domeniul sporturilor de luptă în clasele a V-a și a VI-a.
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
invită să studieze minuțios situația actuală. Nevoia de un timp de reflecție este resimșită de cel ce visează. În plus, reîntorcându-se pe băncile școlii, el manifestă necesitatea de a căuta în trecut, mai ales în anii de școală primară, gimnazială sau de liceu, cauzele sau soluțiile la ceea ce este sau la ceea ce face astăzi. Școală oferă informații cu privire la perioada în discuție, dar prezintă și alte nuanțe simbolice: - grădinița este în relație cu prima copilărie și cu dorința de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
unor categorii variate de probleme care privesc educația și instrucția unor categorii diverse de beneficiari din cadrul comunității respective. Aceste servicii sunt focalizate pe categorii de beneficiari/populații-țintă (copii, tineri, adulți), organizate pe diverse niveluri (preuniversitar, universitar, postuniversitar), cicluri (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, superior) sau forme de pregătire (în sistem public sau privat, obligatorii sau opționale, permanente, periodice sau ocazionale, mai ales în formele de educație a adulților etc.); ele antrenează persoane specializate, alocă resurse materiale, financiare și logistice în funcție de specificul programelor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale de elaborare, planificare și implementare a unor programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație satisface standardele de calitate. Controlul calității educației în instituțiile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal presupune activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
no/document/showdoc.cfm?id=49. Hill, P.; Bonan, J., 1991, Decentralization and Accountability in Public Education, Rand Corporation, Santa Monica, CA. Institutul de științe ale Educației, 2004, Antologia legilor învățământului din România. Institutul Național de Statistică, 2006, Învățământul primar, gimnazial și liceal la începutul anului școlar 2005-2006. Levitas, T.; Herczynski, J., 2001, Decentralization, Local Governments, and Education Reform în Post-Communist Poland, LGI, Open Society Institute. Ministerul Educației și Cercetării, 2004, Managementul financiar și administrativ al școlii într-un mediu descentralizat
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
dogmatism al reprezentării scrierilor intelectuale, al poziționării lor printr-o discursivizare mediatico-politică! Acest umanism, dar mai degrabă, dogmatism intelectual și psihologic împarte cunoașterea socio-umană în "de stânga", "de dreapta", "de centru" etc. conform unei taxonomii puerile, de clasa a cincea gimnazială. O "taxonomie" fără vreo valență epistemologică! Un fel de dogmatism intelectualo-politic "pictează" autorii și artiștii dintr-o societate în funcție de aderența sau rezistența la vreo ideologie oficială sau dominantă. După 1800, acest principiu al reprezentării în politică și cunoaștere! a devenit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la clasele cu program de înot din ciclul primar de învățământ în jurul vârstei de 6-7 ani. Probele și normele de control pentru admiterea la clasele cu program special sunt elaborate F.R.N.P.M. Selecția secundară are loc la trecerea elevilor în ciclul gimnazial, în urma rezultatelor obținute la competițiile naționale la care deja au participat și ținând cont de cerințele și criteriile selecției secundare la înot. Selecția finală are loc la sfârșitul ciclului gimnazial prin admiterea la liceu în urma examinării sportivilor atât la probele
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
F.R.N.P.M. Selecția secundară are loc la trecerea elevilor în ciclul gimnazial, în urma rezultatelor obținute la competițiile naționale la care deja au participat și ținând cont de cerințele și criteriile selecției secundare la înot. Selecția finală are loc la sfârșitul ciclului gimnazial prin admiterea la liceu în urma examinării sportivilor atât la probele teoretice dar și prin susținerea probelor de control elaborate de F.R.N.P.M. ținând cont de cerințele și criteriile selecției finale la înot, precum și de rezultatele înregistrate în competițiile oficiale naționale și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
specifice înotului se realizează în cadrul a trei lecții a câte o oră săptămânal la clasele întâi și a doua și patru lecții a câte o oră și jumătate săptămânal la clasele a treia și a patra. După admiterea în ciclul gimnazial când de fapt însușirea celor patru procedee de înot s-a finalizat, numărul lecțiilor de antrenament crește la șase, opt sau chiar zece săptămânal în funcție de valoarea grupei și de individualitățile din care este alcătuită. Dacă la ciclul primar
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de individualitățile din care este alcătuită. Dacă la ciclul primar avem clase paralele cu program de înot, rata mare de pierdere a copiilor în urma selecției secundare nu ne permite să avem clase paralele cu program de înot la ciclurile gimnazial și liceal. Soluția adoptată în urma acestei stări de fapt este constituirea grupelor de nivel (începători, avansați, grupă de performanță, grupă de mare performanțăă în componența cărora intră sportivi de vârste și valori relativ apropiate 6.1. Indici și metode obiective
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
două comunicări științifice la Congresul Colegiului European de Știința Sportului, Estoril, Portugalia, iulie, 2008. Obiectivul privind „elaborarea modelelor finale, finalizarea proiectului” s-a realizat prin derularea celor cinci activități proiectate. S-a optimizat modelul programei școlare pentru ciclurile primar și gimnazial pe baza concluziilor reieșite atât din autoevaluare, cât și din evaluarea aplicării experimentale la nivelul obiectivelor cadru și de referință, a conținuturilor și a formelor de organizare, a activităților specifice educației fizice și sportului, prevăzute în Planul cadru, în concordanță
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
vârsta elevilor și carențele lor în plan instrucțional și educativ. Rezultatele evaluării și autoevaluării efectelor experimentării strategiei instrucționale au confirmat ipotezele cercetării și au determinat elaborarea argumentelor în modificarea programelor școlare de educație fizică și sport la ciclurile primar și gimnazial, programe prin care se propune o nouă strategie instrucțională pentru centrele de reeducare a minorilor, la această disciplină de învățământ. S-au realizat intervenții și la nivelul obiectivelor și a strategiei activităților extracuriculare și a celor educative care, intervenții ce
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
Academiei de Stiinte, Chișinău, Republica Moldova, Liceul "Al. I. Cuza", Chișinău, Republica Moldova, Centrul de educație preșcolara "Mormolis", Cretă, Grecia, Thumbelina Children's Development Center, Cairo, Egipt, Seminarul Teologic Liceal Ortodox " Sfanțul Vasile cel Mare", Iași, Grup Școlar "Vasile Pavelcu", Iași, Școala Gimnazială Nr. 1 Lunca Cetățuii, Iași, Școala cu clasele I-VIII Ciurea, Iași, Școala cu clasele I-VIII "Miron Costin", Bacău, Școala cu clasele I-VIII Borlești, Neamț, Colegiul Național "Mircea cel Bătrân", Râmnicu Vâlcea. Lucrările trimise la secțiunile pentru elevi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
înainte........................................ ............................................... . .... 7 Introducere.................................... ............................................... . ............. 9 GÂNDIRE, LOGICĂ, LIMBAJ I. GÂNDIRE ȘI LOGICĂ ............................................... .................. 12 FORMELE LOGICE a. Noțiunea ............................................... .......................................... 18 b. Judecata....................................... ............................................... . .... 25 c. Raționamentul.................................. ............................................... . 30 LEGILE ELEMENTARE ALE GÂNDIRII LOGICE.............................. 35 II. GÂNDIREA ȘI LIMBAJUL ............................................... ........... 37 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/1114/15 ani)........................................... ............................................... . ........ 47 b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu ................................... 50 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................... ................. 59 6 7 Cuvânt înainte Am încurajat-o întotdeauna pe doamna profesoară Elena Manea să-și publice lucrarea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
lingvistice reluând, pe baze noi, legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea mai importantă cotitură în lingvistica generala a epocii noastre. 69 Ibidem, op.citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/11 14/15 ani). Odată cu înaintarea în vârstă, cu trecerea de la nivelul primar la ciclul gimnazial, în viața copilului apar o multitudine de modificări care au un rol esențial în conturarea tabloului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/11 14/15 ani). Odată cu înaintarea în vârstă, cu trecerea de la nivelul primar la ciclul gimnazial, în viața copilului apar o multitudine de modificări care au un rol esențial în conturarea tabloului său psihologic. Pubertatea este perioada care marchează încheierea copilăriei și începutul adolescenței 9 constituind o punte de legătură între ele. Acest fapt va permite
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
înainte........................................ ............................................... . .... 7 Introducere.................................... ............................................... . ............. 9 GÂNDIRE, LOGICĂ, LIMBAJ I. GÂNDIRE ȘI LOGICĂ ............................................... .................. 12 FORMELE LOGICE a. Noțiunea ............................................... .......................................... 18 b. Judecata....................................... ............................................... . .... 25 c. Raționamentul.................................. ............................................... . 30 LEGILE ELEMENTARE ALE GÂNDIRII LOGICE.............................. 35 II. GÂNDIREA ȘI LIMBAJUL ............................................... ........... 37 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/1114/15 ani)........................................... ............................................... . ........ 47 b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu ................................... 50 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................... ................. 59 6 7 Cuvânt înainte Am încurajat-o întotdeauna pe doamna profesoară Elena Manea să-și publice lucrarea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
lingvistice reluând, pe baze noi, legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea mai importantă cotitură în lingvistica generala a epocii noastre. 69 Ibidem, op.citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/11 14/15 ani). Odată cu înaintarea în vârstă, cu trecerea de la nivelul primar la ciclul gimnazial, în viața copilului apar o multitudine de modificări care au un rol esențial în conturarea tabloului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/11 14/15 ani). Odată cu înaintarea în vârstă, cu trecerea de la nivelul primar la ciclul gimnazial, în viața copilului apar o multitudine de modificări care au un rol esențial în conturarea tabloului său psihologic. Pubertatea este perioada care marchează încheierea copilăriei și începutul adolescenței 9 constituind o punte de legătură între ele. Acest fapt va permite
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]