3,627 matches
-
ajunul shabbat-ului, ei converg înspre poarta Damascului. Luând-o de-a dreptul (sau chiar preferând un rău mai mic, trebuie că-și zic ei trei sute de metri prin cartierul musulman în locul lungului ocol prin cartierul creștin), drogații Talmudului traversează în goană suk-ul El-Wad (scări, oameni care-și fac cumpărăturile pe îndelete, ținute neglijente) cu furia reținută a tipului aflat în întârziere și care nu și-o poate ierta. Trecând pe acolo, nu mă pot abține să urmăresc îndelung cu privirea cum
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cruciada fiilor mai mici, fără drept de moștenire, din familii și a celor fără de Dumnezeu așa cum prima cruciadă, cea a calicilor și a oamenilor neînsemnați, poate fi considerată ca fiind revoluția celor uitați de Dumnezeu din Evul Mediu. Explicația materialistă, goana după pradă de război și după pământuri, nu explică primul impuls al credinței care a pus pe drumurile Europei meșteșugari, țărani și mici funcționari, tot așa cum e clar că nu dorința de a deveni prefecți sau activiști de partid îi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
scurtă vreme albastrul șters al cerului, vântul ușor crește, crește, începe a bate cu aripi de vijelie, și o ploae viforoasă se năpustește. La adăpostul nostru, sub hambare, ne învelim în pelerine, cu glume, cu râsete pe când flăcăii regimentului, în goană își caută pretutindeni adăpost, pe când ploaea se învălue în lungi șuvițe resfirate, pe când vântul umflă girezile de grâu din apropiere, și le spulberă crestele ca pe niște capete îngrozite, cu părul vâlvoiu. Pe ploae mergem înainte, culegând cu cizmele tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
una de șoarecii care-i bântuiesc cortul. Să vezi, ast-dimineață mă scoală șeful de ordinar, repede, și când es afară, ce să văd, domnule, un șoarece furase un sac de orez și-l tăbârcea în spate și fugea în goană tocmai pe dealul Viișoarei... Repede au încălecat bucătarii, și după el... Au avut ce alerga pân-ce să-l prindă... D-apoi azi dimineață?... nu se suise unul pe masă, la nasul meu? Voiam să-l dau jos și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
începutului de lume. Diferența esențială între sacrificiul cerbului și al ciutei rămâne finalitatea vânătorii. Dacă ciutalina dădea spor meșteșugurilor prin împărțirea lor rituală, ciutele creează prin moarte un nou relief, o lume învestită magic cu esența vieții trupului lor: „În goană ne-o luară/ Și-o să ne gonească/ Pân-la pod de os,/ De os n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din os de ciută,/ Ce-or mai rămâneară,/ În goană ne-or luară/ Și-o să ne gonească/ Pân
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
învestită magic cu esența vieții trupului lor: „În goană ne-o luară/ Și-o să ne gonească/ Pân-la pod de os,/ De os n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din os de ciută,/ Ce-or mai rămâneară,/ În goană ne-or luară/ Și-o să ne gonească/ Pân’ la pod de sânge,/ De sânge n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din sânge de ciută.” (Luncavița - Tulcea), „Ș-o să ne gonească/ Pân’ la munți cărunți,/ Munți cărunți n-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lupta cu un principiu feminin agresiv de tipul ielelor (o altă prezență terifiantă din această categorie este Sâla - Samodiva, cu care se întrece BogdanDimian) constituie un semnal în plus că încercarea are o finalitate maritală. Întoarcerea din neant este în goană, sub urmărirea răzbunătoare a zânelor. Ajutat de energia uraniană a Șargului, Gruicea reușește să le prindă printr-o rănire magică chiar cu un element propriu ființei lor: argintul cuțitului. Aducerea lor legate, ca o hiperbolizare a reușitei solicitate, este o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-ți o autostradă între Piatra Neamț și Sighetul Marmației care din kilometru în kilometru ar fi împînzită de librării și biblioteci!!! Nu s-a văzut neam! O autostradă cu librării și biblioteci? Asta ar însemna că lectura s-ar face în goana mașinii...! Iar din goana mașinii se pot citi doar reclamele la coca-cola...! Dar să ne revenim! Ai făcut și ceva politică, la nivelul comunității tale. E implicarea intelectualului o necesitate? Are nevoie societatea românească de implicarea scriitorului? Trăiești într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Piatra Neamț și Sighetul Marmației care din kilometru în kilometru ar fi împînzită de librării și biblioteci!!! Nu s-a văzut neam! O autostradă cu librării și biblioteci? Asta ar însemna că lectura s-ar face în goana mașinii...! Iar din goana mașinii se pot citi doar reclamele la coca-cola...! Dar să ne revenim! Ai făcut și ceva politică, la nivelul comunității tale. E implicarea intelectualului o necesitate? Are nevoie societatea românească de implicarea scriitorului? Trăiești într-o Românie acceptabilă? Ce calități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
muncii din țara noastră luptă hotărât pentru electrificarea țării, în timp ce în țările capitaliste în frunte cu imperialiștii anglo americani subjugă clasa muncitoare prin toate mijloacele care îi stau la dispoziție, în scopul înarmării pentru dezlănțuirea unui nou război mondial. În goana după câștig, capitaliștii anglo-americani desconsideră toate revendicările muncitorilor și îi ține într-o întreagă mizerie sub amenințarea baionetelor, numai pentru a-și mări marele lor capitaluri. În timp ce în țările capitaliste, în frunte cu Anglia și America duc războaie de agresiune
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
masă a venit o ceată (!) întreagă de popi. Pungașii aceștia supără pe străini stropindu-i cu aghiazmă până le dai un bacșiș (!), pe care l-am înmânat cât mai în grabă spre a scăpa de rugăciunile lor” (A se vedea goana după bacșiș a personalului inferior de la Curte, când avea loc primirea solemnă a unui străin). Celelalte informații vizează campania lui Petru I la Prut (1711): „Când am sosit la Huși, am aflat că nu erau departe de Prut și de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de boale și fel de fel de infecțiuni”. Autoritățile locale erau îngrijorate de faptul că nici „serviciul de incendiu” (pompieri) nu era dotat suficient: avea „5 cai plini de rapân și slabi” (subl. ns.), nouă sacale vechi, două „care de goană”, din care unul servea ca dric funebru, o trăsură, o pompă mare pentru incendiu, hamuri, felinare, mantale pentru morți, pături și saltele, toate în cea mai mare parte degradate. Problema apei potabile era una din cele mai importante probleme locale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Brătianu avea multă argintărie, a luat-o la Iași. Cu ce ar fi mâncat?“ „Cu degetele! Și de nu o ai în casă, găsește-o de aiurea, la d-na Lia Brătianu sau altele (alias eu).“ „M-ar lua la goană, căci am mai cerut altă dată multe lucruri și tot ce am împrumutat a dispărut la fiecare plecare“. „Să-mi spui cine te-a luat la goană, ca să le trimit cu dumneata în Bulgaria.“ „Spune-i că nu mă tem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la d-na Lia Brătianu sau altele (alias eu).“ „M-ar lua la goană, căci am mai cerut altă dată multe lucruri și tot ce am împrumutat a dispărut la fiecare plecare“. „Să-mi spui cine te-a luat la goană, ca să le trimit cu dumneata în Bulgaria.“ „Spune-i că nu mă tem de Bulgaria, îi zisei, când îmi povesti scena aceasta, acolo internații noștri au fost mai bine tratați, grație omeniei d-lui Gueschoff, decât la noi, unde trebuiau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a cumpăra șaluri turcești pentru podoaba cucoanelor. Da, erau barbare acele vremi, dar aveau și ele partea lor bună precum și civilizația de astăzi are partea ei rea. Nu erau pe atunci partizi politice care să vrăjmășască oamenii, nu era acea goană de slujbe ca astăzi, acea luptă apriga pentru existență care ne seacă puterile fără vreme, căci lume era puțină și existența ușoară. Fiecare în sfera lui trăia viața ticnită, nefrământată de mari ambițiuni și ajungea sănătos la bătrânețe adânci. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poreclit Cățeaua, fiindcă era rău de gură, gata să clămpănească 57 și să împroaște pe tovarășii săi cu felurite glume pipărate; Petrache Lochman, un bătrân cu inimă de copil, victimă vecinică a Cățelei; colonelul Grigorie Sturdza, vânător egoist care la goane ieșea totdeauna din linia pușcașilor, ca să-i vie lui mai întăi dihăniile; în fine, Costică Șuțu, un tip sui generis 58, care mergea totdeauna în fruntea vânătorilor, deși purta în spate două puști și o torbă plină de praf și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cel mai mare numai în palton și cu pălărie. Șuțu era un excelent trăgaci cu carabina; deseori i se întâmpla să scape vulpea cu haliciuri 61, din cauză că încărca pușca prea tare; cu glonte însă nu o scăpa niciodată. La o goană din codrii Slatinei, județul Suceava, întâmplându-mă să fiu alături cu dânsul l-am văzut cu ochii cum a fulgerat cu carabina un enorm mistreț tocmai în momentul când sărea peste o buturugă. Ai fi zis că l-a ucis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întâmplându-mă să fiu alături cu dânsul l-am văzut cu ochii cum a fulgerat cu carabina un enorm mistreț tocmai în momentul când sărea peste o buturugă. Ai fi zis că l-a ucis din zbor. La o altă goană din pădurile moșiei Ruginoasa, pe o iarnă foarte omătoasă, Costică Șuțu, voind să aibă dinaintea sa o rază de lumină mai întinsă, se urcă pe o cioată. Iată că i se înfățișează o vulpe. El o ia la ochi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
veselie; paharele și glumele scânteiau, poveștile curgeau gârlă. Nicu Racoviztă ne istorisea pentru a suta oară lupta lui de la Tarcău cu o matahală de urs bine blănit, cea mai mare izbândă cinegetică ce a repurtat; Costică Șuțu făcea planuri pentru goanele de-a doua zi, care ieșeau de multe ori pe dos; Cățeaua clămpănea 62 în dreapta și în stânga, încolțănd când pe Lochman, când pe Vadana; Rosetti, profitând de limbuția celorlalți, curățea merindele de pe masă cu o poftă de vrednic vânător; iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
altul cineva. Dar, într-un rând în pădurile de la Sinești, soarta a pedepsit amar pe Sturdza pentru apucăturile sale egoiste. Ca totdeauna, el ieși din linia pușcașilor și înaintă mult înspre hăitaș. Ce se întâmplă însă? Între vânătorii poftiți la goană era și Iancu Cațichi sau moș Cațichi, cum îi ziceam noi, un bătrân cu o mână stricată și care se servea de pușcă prin un miracol de ghibăcie 63. El, cum venea pe cararea pușcașilor, văzu locul părăsit de Sturdza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
l-am încunjurat pe bravul moș, i-am făcut ovațiuni și l-am ridicat în triumf; iar pe polcovnic 64 l-am făcut să înțăleagă că n-a avut decât ce-a meritat, pentru că nu trebuia să se bage înlăuntrul goanei cu intențiunea de a șterge vânatul de la nasul altora. Nu pot trece cu vederea un incident curios ce s-a întâmplat și lui Rosetti, la una din goanele noastre din județul Vaslui. În momentul pornirei haitașilor se aude o împușcătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
avut decât ce-a meritat, pentru că nu trebuia să se bage înlăuntrul goanei cu intențiunea de a șterge vânatul de la nasul altora. Nu pot trece cu vederea un incident curios ce s-a întâmplat și lui Rosetti, la una din goanele noastre din județul Vaslui. În momentul pornirei haitașilor se aude o împușcătură, pe urmă nimic, timp de mai bine de o oară. Cum sta Rosetti așa rezemat de copac în așteptarea vânatului, vede deodată o vulpe scăpărând în fuga mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dânsul în iarna trecută și că abia acuma i-a venit ceasul să moară. Las pe Cățeaua, că nimene nu știa să înflorească lucrurile ca dânsul. De fapt, vulpea fusese lovită de cel întăi foc ce se auzise la începutul goanei. Într-una din zile, pe când eram epitrop la Spitalul Sf. Spiridon, am luat cu mine pe intendentul spitalului, V. Proca, care cumula funcțiunea de intendent cu meseria de vânător, și împreună ne-am dus de cu sară la moșia Cristeștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și mai rămăsei dator cu o carboavă. Această ultimă carboavă pentru mine a fost clenciul 79 dracului. Vroind s-o recâștig, am dat mereu înainte, pierzând un galbăn, doi, trei, zece, cincisprezece, așa încât musafirii mei prinseră să se minuneze de goana ce mă urmărea. Destul, dragă Nicule, îmi zise Cananău pe care-l mustra cugetul că mă îndemnase la joc. Eu însă nu vedeam nimic dinaintea ochilor. Stăpânit de ciuda pierderei, și de dorul de a-mi întoarce paguba, jucam orb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
drăguța mea de carabină cu două țevi era destul de durdulie și glonții destul de mașcați, ca să nu-i poată mistui 129 dihania oricât de bun pântece ar fi avut. Am stat așa două ore întregi pe ceasornic pănă ce a pornit goana, căci la munte nu-i ca la câmp; locurile sunt tari și cu anevoie pot străbate haitașii prin râpile cele prăpăstioase unde și-a înțarcat dracul copiii. Deodată auzii zgomotul haitașilor care, ajunși pe un colnic din fața noastră, înaintau spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]