3,423 matches
-
rocă sedimentară rezultată din granule de nisip cimentate. Ea poate fi friabilă sau bine consolidată. Gresiile sunt utilizate în industria materialelor de construcții, în industria sticlei (gresiile cuarțoase), în sculptură și în arta decorațiunilor interioare și exterioare în general. O gresie argiloasă, cu granule fine, care se poate desface usor în foi subțiri, utilizate la acoperirea caselor, ca dale pentru pardoseli și, în trecut, la fabricarea tăblițelor pentru școlarii începători, se numește ardezie . În Europa, exploatarea gresiei este concomitentă cu apariția
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
exterioare în general. O gresie argiloasă, cu granule fine, care se poate desface usor în foi subțiri, utilizate la acoperirea caselor, ca dale pentru pardoseli și, în trecut, la fabricarea tăblițelor pentru școlarii începători, se numește ardezie . În Europa, exploatarea gresiei este concomitentă cu apariția activităților cotidiene ale omului primitiv, faptul fiind lesne explicabil prin relativa usurință a prelucrării acestui tip de material. Mărturie sunt numeroasele figurine de gresie, dăltuite în formă de idoli, sau alte reprezentări, găsibile în diversele muzee
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
la fabricarea tăblițelor pentru școlarii începători, se numește ardezie . În Europa, exploatarea gresiei este concomitentă cu apariția activităților cotidiene ale omului primitiv, faptul fiind lesne explicabil prin relativa usurință a prelucrării acestui tip de material. Mărturie sunt numeroasele figurine de gresie, dăltuite în formă de idoli, sau alte reprezentări, găsibile în diversele muzee ale civilizației sau artei pe tot cuprinsul continentului. Unul dintre cele mai edificatoare exemple în acest sens este Muzeul Pietrei (Streinmetz Museum) din Zogelsdorf, Niederösterreich, instituție culturală austriacă
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
cariere de Sandstein-gresie a cărei vechime stiințific atestată depășește 3.000 de ani. Muzeul găzduiește exponate de o deosebită valoare documentara și artistică, inclusiv o largă paletă de scule originale și unelte specifice folosite de-a lungul vremurilor pentru prelucrarea gresiei. Exploatarea carierei din Zogelsdorf, considerată una dintre cele mai importante ale Dunării, a atras de-a lungul istoriei atenția unor mari personalități politice și artistice cum ar fi Franz Josef, Prințul Eugen, cercetătorul Krahuletz și alții, mai recent Muzeul devenind
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
care se întinde peste Kent și Sussex . A fost creată prin mișcări alpine în urmă cu 10-20 milioane de ani. Această cupola constă într-un strat superior de cretă din straturi succesive de glauconitic superior, clei, glauconitic inferior, clei și gresia. Crestele și văile formate din lutul expus la soare erodează mai rapid decât cel expus cretei, glauconiticii sau gresiei. Sevenoaks, Maidstone, Ashford și Folkestone sunt construite pe glauconitic, [23] în timp ce Ditton, Tonbridge și Tunbridge Wells sunt construite pe gresie. [24
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
ani. Această cupola constă într-un strat superior de cretă din straturi succesive de glauconitic superior, clei, glauconitic inferior, clei și gresia. Crestele și văile formate din lutul expus la soare erodează mai rapid decât cel expus cretei, glauconiticii sau gresiei. Sevenoaks, Maidstone, Ashford și Folkestone sunt construite pe glauconitic, [23] în timp ce Ditton, Tonbridge și Tunbridge Wells sunt construite pe gresie. [24] Dartford, Gravesend, orașele Medway, Sittingbourne, Faversham, Canterbury, Deal și Dover sunt construite pe cretă. [23] [24] Secțiunea de est
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
și gresia. Crestele și văile formate din lutul expus la soare erodează mai rapid decât cel expus cretei, glauconiticii sau gresiei. Sevenoaks, Maidstone, Ashford și Folkestone sunt construite pe glauconitic, [23] în timp ce Ditton, Tonbridge și Tunbridge Wells sunt construite pe gresie. [24] Dartford, Gravesend, orașele Medway, Sittingbourne, Faversham, Canterbury, Deal și Dover sunt construite pe cretă. [23] [24] Secțiunea de est a cupolei Wealden a fost erodata de mare și stânci, cum ar fi stăncile albe din Dover. Cupola este o
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
stăncile albe din Dover. Cupola este o structură mezozoica culcata pe o fundație paleozoica, care poate crea adesea condiții adecvate pentru formarea de cărbune. Aceasta se găsește în East Kent aproximativ între Deal, Canterbury și Dover. Măsurile de cărbune din cadrul gresiei sunt profunde cu privire la 250-400 m și în funcție de inundații. Ele apar în două jgheaburi majore, care se extind sub Canalul Mânecii, unde se află bazinele similare. [26] Activitatea seismică a fost ocazional înregistrată în Kent, desi epicentrele au fost largi. În 1382
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
de Cordoba (756-1031). În afara palatelor de la Damasc, suveranii omeyazi construiesc numeroase castele de vânătoare, ca de exemplu Kousayr Amra în Iordania, Rousafa în Siria, cu un interior decorat cu stucaturi, picturi și mozaicuri; Kousayr, construit între 711 și 715 în gresie roșie, este decorat cu fresce viu colorate. Cel care redă cel mai bine somptuozitatea arhitecturii omeyade este palatul palestinian Khirbat-Al-Mafdjir. Rezidența este înconjurată de o curte cu arcade, conținând totodată o moschee și un hammam. Interiorul este decorat printr-o
Artă arabă () [Corola-website/Science/306105_a_307434]
-
în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se evidențiază culmea
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Rocile sedimentare sunt roci care frecvent se formează prin procesele de eroziune, transport și depunerea aluviunilor aduse de apele curgătoare.Astfel de roci pot avea o formă de granule nelegate între ele (nisipurile) sau o formă masivă (gresiile). 1. Rocile sedimentare clastice iau naștere prin fenomene mecanice de mărunțire a rocii inițiale. În urma acestui proces iau naștere clastele care sunt ulterior împărțite în funcție de dimensiunile clastelor. Acestea se împart la rândul lor după mărimea clastelor indiferent de originea acestora
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
ca și o parte din numeroasele lentile de cuarț și pegmatite din cadrul cristalinului getic, se înscriu în relieful munților Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
relieful munților Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin creste proeminente și chei. Turismul practicat în munții Godeanu este cel de parcurgere pentru mai multe
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
dovedească însă, cel de-al treilea frate, Iancu Bibescu. Craiova a făcut pași mari sub ocîrmuirea lui Iancu Bibescu (1842-1848). În doar 6 ani, are loc o sistematizare a orașului, se aliniază străzi, se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveția , Franța sau Belgia; se fac trotuare pavate, iar pe marginea acestora se plantează pomi. În 1847 se construiește foișorul de foc și modernizează parcul "Mihai Bravu", rămase și azi. Se înființează serviciul pompierilor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Perșani, Oltul și-a sculptat, în bazalt, frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă în diversitatea formelor de relief, a solurilor și vegetației. Partea centrală a acestor munți este alcătuită din roci cristalino-mezozoice. Șisturile cristaline dau un
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
masiv, care au conservat foarte bine suprafața de netezire Poiana Mărului. Masivul Gîrbovei din Perșanii centrali este constituit în mare măsura din roci cristaline, ce dispar însă sub cuvertura de conglomerate, la care se adaugă bazalte și tufuri spre nord, gresii și marne la sud. Calcarele răspîndite în zona estică și, fragmentar, În cea vestică a acestor munți, au generat un relief carstic cu versante abrupte, chei, defilee, hornuri, lapiezuri, ca, spre exemplu, în porțiunea centrală a Defileului Oltului, pe văile
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
mai extinse în Perșanii centrali, dau versante relativ domoale, dar și cele mai înalte culmi cu relief ruiniform: Vîrful Cetății, Creasta Crizbav, Gîrbova, Vîrful Negru, Runcul Bogatei, Harhamul Unguresc. Ele apar, de asemenea, și în Defileul Oltului. Marnele, argilele și gresiile sînt răspîndite pe flancul vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o duritate mai mică, creează un relief monoton și domol, cu văi largi și frecvente alunecări de teren. Un astfel de
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
002 m și vârful Dugău 1.011 m). Relieful părții vestice este format din culmi rotunjite cu versante puțin înclinate, despărțite prin largi înșeuări. Pe văile Vîrghișului, Hoghimaș și Rica se ivesc abrupturi stîncoase. Vechile suprafețe de netezire, apărute pe gresii, conglomerate și marne sînt marcate din loc în loc de maguri corespunzătoare unor intruziuni eruptive (culmea Piatra Corbului - Leșu). Vârghișul, străpungînd calcarele culmii Merești, a creat în cursul superior frumoasele chei cu același nume, mărginite de numeroase peșteri (printre care și peștera
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
varietatea rocilor din care sunt constituiți, prin modul de dispunere spațială și prin acțiunea diferențiată a agenților externi care au variat în decursul îndelungatei lor evoluții geologice. În alcătuirea lor predomină conglomeratele și calcarele mezozoice, asociate pe anumite porțiuni cu gresii, marne și argile. În partea lor sudică se întâlnesc și depozite de fliș marno-grezos, mai puțin rezistente la eroziune. Pe baza conformației reliefului care determină, în cea mai mare parte, și diferențierea traseelor și obiectivelor turistice, în cuprinsul lor pot
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
și ramificațiilor care coboară lateral deasupra văilor principale. Din punct de vedere geologic reprezintă o uriașă cută anticlinală (situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei). Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare de vîrstă jurasică și din conglomerate și gresii cretacice. Prezența calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al Vârfului Postăvarul și semeția Muchiei Cheii care domină împrejurimile prin creasta sa zimțată ca o lamă de ferăstrău. În capătul sud-vestic al Muchiei Cheii au fost sculptate Cheile
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
restabilirea funcțiilor potențiale, el nu se avântă deodată în zbor, ci face mai întâi o probă, adică o evoluție de încercare. Adesea, păstrează în urechile sale multiple obiecte magice: o perie care, aruncată îndărăt, se preface în pădure impenetrabilă, o gresie sau un inel, din care răsare un munte, repectiv un zid, inescaladabil. Aproape întotdeauna, Calul Năzdrăvan efectuează toate muncile intelectuale și fizice dificile sau insolite, necesare eroului. Sunt cazuri de funcționalitate multiplă: încălzirea sau răcirea, cu nările, a băii împărătești
Calul năzdrăvan () [Corola-website/Science/306302_a_307631]
-
Subcarpații Moldovei, în sud, dincolo de valea Bistriței - Munții Tarcăului și la vest Munții Bistriței și Masivul Ceahlău. Diviziuni: Munții Stânișoarei fac parte din marea unitate a flișului din cadrul Carpaților Orientali. Cele mai extinse dintre unitățile flișului sunt unitățile de Ceahlău (gresii, grezocalcare, marnocalcare, șisturi argiloase ș.a. - litofaciesul de Sinaia, gresii micacee ș.a. - litofaciesul de Bistra, gresii și conglomerate - litofaciesul de Ceahlău-Zăganul) și Tărcau. Elementele morfostructurale identificate în relieful actual datează cel puțin din sarmațian. Această fază s-a concretizat prin continuarea
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
și la vest Munții Bistriței și Masivul Ceahlău. Diviziuni: Munții Stânișoarei fac parte din marea unitate a flișului din cadrul Carpaților Orientali. Cele mai extinse dintre unitățile flișului sunt unitățile de Ceahlău (gresii, grezocalcare, marnocalcare, șisturi argiloase ș.a. - litofaciesul de Sinaia, gresii micacee ș.a. - litofaciesul de Bistra, gresii și conglomerate - litofaciesul de Ceahlău-Zăganul) și Tărcau. Elementele morfostructurale identificate în relieful actual datează cel puțin din sarmațian. Această fază s-a concretizat prin continuarea nivelului interfluviului Moldova-Bistrița (556-750 m) și a nivelului interfluviilor
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]