3,236 matches
-
sendviș în dormitor, mă iubea pătimaș, mai mâncam unul la etaj, iarăși mă iubea... Vila avea vreo zece camere și itinerarul nostru amoros le includea pe majoritatea. Nu mai zic de sendvișurile de vară, pe care le savuram întinși pe gresia răcoroasă din hol... În condițiile acestea, să nu dai cina din oraș pe cea de acasă?... Chiar dacă nu este o costumație pretențioasă, aceasta trebuie menținută curată și vă recomand să o spălați ori de câte ori este nevoie. Nu neglijați acest aspect, intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cinstea de a le îngădui să-i viziteze ferma. Contele le spuse să vină fără întîrziere. După o oră de mers, ajunseră pe un deal; la poalele acestuia se întindea o vale adîncă prin care șerpuia rîul Orne. Stînci de gresie roșie se înălțau ici și colo [...]", p. 25; J. Verne: "Ajunserăm, în sfîrșit, la marginea pădurii, unul din cele mai frumoase colțuri ale nemărginitului domeniu al căpitanului Nemo. El o socotea proprietatea sa [...]. Pădurea era formată din plante mari, arborescente
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
considerabil de expresii se construiesc pe baza unor pronume impersonale sau pe orice parte a corpului fragmentat al acestor agenți care dispar chiar în momentul în care au adus garanția realității: "Nu se mai simțea la picioare răceala și duritatea gresiei tocite și roșii de-atîta ceruială, fiind acoperită de un covor moale" (Balzac, Verișoara Bette). Podeaua șelăriei lucea de-ți lua ochii precum parchetul unui mare salon" (Flaubert, Doamna Bovary). Naratorul se pierde astfel în lungi digresiuni istorice, geografice, filosofice, tehnice
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
comporta, cel mai tare mă scoteau din sărite criticile fără rost pe care mi le făcea, nu atât pentru că erau critici, ci pentru că, astfel, aveam tot timpul în preajmă un frate sau un tată. Nu mai aluneca cu pantofii pe gresie că se zgârie, stai pe dreapta ca să treacă ceilalți, asta era pe scara rulantă, du cartea la loc, asta era în cafenea, la micul dejun, când mi-am luat o carte prefăcându-mă că citesc, de nervi că nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de vară... m-am dus la fereastră și mă uitam cum începeau frunzele să fie fluturi... ai venit după mine și... pe urmă, cu cearșaful de care mă tot împiedicam, m-am dus în bucătărie... mi-au înghețat picioarele pe gresie și, na! am călcat și pe o frunză din salata ta de ieri... am făcut cafea, îmi pun în cana albastră și mă așez s-o beau... vii și vrei să stai... pe singurul scaun din cameră... restul îl spui
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
început în terapie, el putea doar să renunțe să mai spele apartamentul zi de zi, cum făcea de obicei și să facă curățenie o dată la trei zile. Apoi în terapie, clientul a reușit să arunce o bucată de mâncare pe gresia din bucătărie și apoi să o ia și să o mănânce sau să arunce pe jos cuțite și apoi să le ia și să gătească cu ele. Aceste terapii behavioriste au demonstrat o îmbunătățire semnificativă în comportamentele obsesiv-compulsive, fiind eficiente
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rezervației este format din lunca râului Prut (albia majoră); depozitele de terasă de pe acest teritoriu sunt formate din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din marne argiloase, gresie, nisipuri și calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B. Din punct
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m față de primul și reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parțiale care îi dau aspect concrețional. b) Aspecte pedologice: sol brun argiloiluvial pseudogleizat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului superior al Bahluiului. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită din depozite aparținând sarmațianului superior. Calcarele și gresiile cu Mactra podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales bioclaste de mactre, ceriți, cardiide, Solen, foraminifere, ostracode. Cimentul este alcătuit din calcit sparitic. Calcarele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de mactre, ceriți, cardiide, Solen, foraminifere, ostracode. Cimentul este alcătuit din calcit sparitic. Calcarele lumaselice sunt alcătuite aproape exclusiv din bioclaste întregi sau fragmentare de Mactra podolica conservate ca mulaje. Pe suprafața bioclastelor apar frecvent cruste micritice, calcaroase sau limonitice. Gresiile apar în strate subțiri și sunt alcătuite din minerale alogene (cuarț, feldspați, muscovit, zircon, hornblenda etc.), litoclaste (granite, gnaise, cuartite, gresii, calcare), corpuscule oolitice, minerale antigene etc. În concluzie materialul din care au rezultat rocile prezentate este atât de origine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întregi sau fragmentare de Mactra podolica conservate ca mulaje. Pe suprafața bioclastelor apar frecvent cruste micritice, calcaroase sau limonitice. Gresiile apar în strate subțiri și sunt alcătuite din minerale alogene (cuarț, feldspați, muscovit, zircon, hornblenda etc.), litoclaste (granite, gnaise, cuartite, gresii, calcare), corpuscule oolitice, minerale antigene etc. În concluzie materialul din care au rezultat rocile prezentate este atât de origine epiclastică, cât și de precipitare chimică și biochimică (oolite, bioclaste). Depunerea și respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervația este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și 167 m altitudine) care reprezintă partea terminală a nisipurilor de Bârnova. Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 8 m (între 159 m și 167 m altitudine) care reprezintă partea terminală a nisipurilor de Bârnova. Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
reprezintă partea terminală a nisipurilor de Bârnova. Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
moldavica, Congeria panticapaea), melci (Melanopsis andrusovi, Melanopsis sinzowi, Neritina bohotinensis mironovi) și unele specii de melci continentale (Helix, Cepaea). În nisipurile care aparțin Chersonianului și argilele din partea superioară apare și scoica Unio. Motivul ocrotirii îl reprezintă bogata faună fosilă din gresiile și nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele din țară și chiar de pe cuprinsul Paratethysului. Se adaugă identificarea celui mai vechi molar de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna fosilă: Depozite basarabiene, nisipuri cu Helix sp. și Unio sp. (”formațiune de Șcheia”). Calcar oolitic cu Mactra podolica. Nisipo gresii și calcare lumașelice. Depozitele basarabiene din zona Șcheia sunt cele mai vechi depozite care aflorează, având în acest perimetru o largă dezvoltare. ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ (SPA) ELEȘTEELE JIJIEI ȘI MILETINULUI Jijia este cel mai important afluent al Prutului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Podișul Colorado s-a dezvoltat în bazinul râului cu același nume, fiind un masiv median (un fragment din platforma nord americană). Structura sa bietajată include un fundament cristalin, alcătuit din șisturi cristaline cu intruziuni granitice și acoperișul sedimentar, format din gresii, calcare și conglomerate paleozoice, mezozoice și terțiare, cu lacune stratigrafice. Podișul domină spre sud-vest și vest regiunile mai joase ale Arizonei meridionale și ale Marelui Bazin, în timp ce spre est și spre nord-est este dominat de culmile înalte, cutate ale Munților
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]