5,715 matches
-
care poate plăti ceea ce primește, inclusiv favorurile. Pe acest considerent, se asemănau. Amândoi doreau dragostea, niciunul n-o putea avea... ea renunțase la dragoste din calcul, el nu avea încredere într-o relație pe viață, doar era infirm și urât. Henri începuse să gândească cu inima, își dădea seama că devine tot mai posesiv în relația cu Myriam, era tot mai egoist, mai bănuitor și mai gelos, era torturat de ideea că o va pierde, o vedea cu ochii minții expunându
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ideea că o va pierde, o vedea cu ochii minții expunându-se privirii curioșilor ca manechin. A realizat că și-o dorea, la 34 de ani, pe Myriam, pentru toată viața, că ar fi vrut să se căsătorească cu ea. Henri a fost impresionat de gestul ei de a-i oferi, de ziua lui, cadou, un album de stampe japoneze. Pentru a-și scuti prietenul de suflet de suferințe și pentru a-și urma cu consecvență planul "de cocotă", Myriam a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de ziua lui, cadou, un album de stampe japoneze. Pentru a-și scuti prietenul de suflet de suferințe și pentru a-și urma cu consecvență planul "de cocotă", Myriam a început să bată în retragere, să rărească întâlnirile cu el. Henri a fost invitat la Londra să-și expună pânzele și a fost pe punctul de a refuza pentru a nu fi departe de iubita lui Myriam. Se temea că ar putea fi un prilej de despărțire. La insistențele celor din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Julia KRISTEVA: "Sémanalyse: conditions d'une sémiotique scientifique", entretien avec J.-C. Coquet, Semiotica, V-4, La Haye, Mouton, 1972: 324-349. - Julia KRISTEVA: "Le texte et sa science", Séméiotiké, Recherches pour une sémanalyse, Paris, Seuil, coll. Points 96, 1969: 9-28. - Henri MESCHONNIC: Pour la poétique II, Paris, Gallimard, 1973. - Henri MESCHONNIC: "Benveniste: sémantique sans sémiotique", Émile Benveniste vingt ans après, colloque de Cerisy publié dans un no spécial de la revue Linx, Université de Paris-X Nanterre, 1997: 307-325. - Henri MESCHONNIC: "Le discours
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
avec J.-C. Coquet, Semiotica, V-4, La Haye, Mouton, 1972: 324-349. - Julia KRISTEVA: "Le texte et sa science", Séméiotiké, Recherches pour une sémanalyse, Paris, Seuil, coll. Points 96, 1969: 9-28. - Henri MESCHONNIC: Pour la poétique II, Paris, Gallimard, 1973. - Henri MESCHONNIC: "Benveniste: sémantique sans sémiotique", Émile Benveniste vingt ans après, colloque de Cerisy publié dans un no spécial de la revue Linx, Université de Paris-X Nanterre, 1997: 307-325. - Henri MESCHONNIC: "Le discours de Humboldt", Les états de la poétique, Paris, Gallimard, 1985
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
96, 1969: 9-28. - Henri MESCHONNIC: Pour la poétique II, Paris, Gallimard, 1973. - Henri MESCHONNIC: "Benveniste: sémantique sans sémiotique", Émile Benveniste vingt ans après, colloque de Cerisy publié dans un no spécial de la revue Linx, Université de Paris-X Nanterre, 1997: 307-325. - Henri MESCHONNIC: "Le discours de Humboldt", Les états de la poétique, Paris, Gallimard, 1985: 141-144. - Tzvetan TODOROV: Mikhaïl Bakhtine: le principe dialogique. Écrits du Cercle de Bakhtine, Paris, Seuil, 1981. 2. Locul lingvisticii textuale în analiza discursului Încă de la apariția lor, în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Seuil, (1929) 1969: 21-49. - Franck NEVEU: "Progressions et ruptures thématiques. Aspects de la technique descriptive dans La Condition humaine", L'Information grammaticale 67, Paris, 1995: 38-41. - Denis SLAKTA: "L'ordre du texte", Études de linguistique appliquée 19, Paris, Didier, 1975: 30-42. - Henri WEIL: De l'ordre des mots dans les langues anciennes et comparées aux langues modernes, Paris, Didier, (1879) 1991. 3. Punctuația și segmentarea unităților 3.1. Segmentarea grafică Următoarele șase depeșe jurnalistice de Félix Fénéon ilustrează diversitatea posibilităților de segmentare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Traducere - Jean-Michel ADAM, Ute HEIDMANN: "Du récit au rocher: Prométhée d'après Kafka", în U. Heidmann (ed.), Poétiques comparées des mythes, Lausanne, Payot, 2003: 187-212. - Silvana BORUTTI: Théorie et interprétation. Pour une épistémologie des sciences humaines, Lausanne, Payot, 2001 (1991). - Henri MESCHONNIC: Poétique du traduire, Paris, Verdier, 1999. Capitolul 3 UNITATEA TEXTUALĂ ELEMENTARĂ: PROPOZIȚIA-ENUNȚ 1. Propoziția-enunț ca propoziție enunțată Unitatea minimală pe care o vom adopta va fi propoziția-enunț. O numim "enunț(ată)" pentru a sublinia faptul că este vorba de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
117, Paris, Larousse. - 2004: Le discours littéraire, Paris, A. Colin. MARANDIN Jean-Marie 1986: "CE est un autre. L'interprétation anaphorique du syntagme démonstratif", Langages 81, 75-89. MATHESIUS Vilém (1929) 1969: "Les thèses de 1929", Change 3, Paris, Seuil, 21-49. MESCHONNIC Henri 1973: Pour la poétique II, Paris, Gallimard. - 1985: "Le discours de Humboldt", Les états de la poétique, Paris, Gallimard, 141-144. - 1997: "Benveniste: sémantique sans sémiotique", Émile Benveniste vingt ans après, Linx, Université de Paris-X Nanterre, 307-325. - 1999: Poétique du traduire, Paris
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Svetlana 1992: "La relation point de vue et son application aux phrases existentielles initiales", Énonciation et parti pris, W. de Mulder (ed.), Amsterdam, Rodopi, 349-355. WARNING Rainer 1979: "Pour une pragmatique du discours fictionnel", Poétique 39, Paris, Seuil, 321-336. WEIL Henri (1879) 1991: De l'ordre des mots dans les langues anciennes comparées aux langues modernes, Paris, Didier. WEINRICH Harald 1973 (1964): Le Temps, Paris, Seuil. - 1979: "Les temps et les personnes", Poétique nr. 39, Seuil, 337-352. WERLICH Egon 1975: Typologie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ȘTIINȚELE COMUNICĂRII au mai apărut: Campanii și strategii de PR, Flaviu Călin Rus Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Ioan Oprea Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu Comunicarea, (ed. a II-a) Denis McQuail Comunicarea, Lucien Sfez Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zémor Convinge fără să manipulezi. Învață să argumentezi, Philippe Breton Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus Manipularea cuvântului, Philippe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Științifică, București, 1968 . PÂRVAN, Vasile, Getica. O protoistorie a Daciei, Ed. Meridiane, București, 1982. PEREZ, Joseph, Istoria Spaniei, Ed. Artemis, 2007. PICAVET, C. G., Une démocratie historique La Suisse, Paris, 1920. PINNOW, Hermann, Histoire d'Allemagne, Payot, Paris, 1931. PIRENNE, Henri, Mahomed și Carol cel Mare, Ed. Meridiane, București, 1996. POLTORAK, Arkadii, Epilogul de la Nürnberg, Ed. Junimea, Iași, 1972. POPA, Marcel D., MATEI, Horia C., Mică enciclopedie de istorie universală, Ed. Politică, București, 1988. POPA, Mircea N., Primul război mondial, Editura
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Edström a fost ales președinte în anul 1946, postrăzboi, cu ocazia întâlnirii membrilor C. I. O. la Lausanne. S-a retras în 1952, la vârsta de 82 de ani, cu titlul de președinte de onoare pe viață al Comitetului Olimpic Internațional. Henri de Baillet-Latour, a fost președintele C. I. O. între 1925 și 1942. În timpul președinției sale, care a durat șaptesprezece ani, contele de Baillet-Latour a luptat neobosit pentru menținerea idealurile olimpice. El a încercat în permanență să păstreze sportul liber, departe de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
prima dată România participă cu o delegație de 51 de sportivi, la patru sporturi: rugby, fotbal, tenis și tir. La această ediție a fost câștigată prima medalie olimpică de bronz, la rugby. Berlin 1936 - România câștigă medalia de argint prin Henri Rang la călărie în urma unui baraj pentru desemnarea câștigătorului. Medalii de aur ale României la Jocurile Olimpice Helsinki 1952 - România câștigă primul aur prin Iosif Sârbu la tir, în proba de pușcă calibru 40, poziția culcat. Melbourne 1956 - Medalii de aur
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
această concepție. Cauza este faptul că, dintotdeauna, conștiințele au fost reprezentate ca izolate una de alta și fiecare închisă în sine. Expresia stream of thought, ori flux sau curent psihologic, pe care o găsim în scrierile lui William James și Henri Bergson, traduce, cu ajutorul unei imagini foarte potrivite, sentimentul pe care-l poate încerca oricare dintre noi asistînd, ca spectator, la derularea propriei vieți psihice. Totul pare să se producă de parcă, în interiorul fiecăruia, stările noastre de conștiință s-ar succeda ca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un arhitect al României moderne • Al. Zub, Orizont închis • Al. Zub, Vasile Pîrvan. Dilemele unui istoric • Alexandra Hasan, Fals tratat de jurnalism • Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii • Andrei-Iustin Hossu, Existențialismul francez • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei • Henri Bergson, Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței • Henri Bergson, Evoluția creatoare • Henri Bergson, Introducere în metafizică • Henri Bergson, Teoria rîsului • Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei • Hermann Keyserling, Jurnalul de călătorie
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Al. Zub, Vasile Pîrvan. Dilemele unui istoric • Alexandra Hasan, Fals tratat de jurnalism • Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii • Andrei-Iustin Hossu, Existențialismul francez • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei • Henri Bergson, Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței • Henri Bergson, Evoluția creatoare • Henri Bergson, Introducere în metafizică • Henri Bergson, Teoria rîsului • Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei • Hermann Keyserling, Jurnalul de călătorie al unui filosof • Ion Petrovici, Din cronica filosofiei românești
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Hasan, Fals tratat de jurnalism • Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii • Andrei-Iustin Hossu, Existențialismul francez • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei • Henri Bergson, Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței • Henri Bergson, Evoluția creatoare • Henri Bergson, Introducere în metafizică • Henri Bergson, Teoria rîsului • Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei • Hermann Keyserling, Jurnalul de călătorie al unui filosof • Ion Petrovici, Din cronica filosofiei românești • Léon Bloy, Mîntuirea prin evrei • Leonida Maniu, Dor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
jurnalism • Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii • Andrei-Iustin Hossu, Existențialismul francez • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei • Henri Bergson, Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței • Henri Bergson, Evoluția creatoare • Henri Bergson, Introducere în metafizică • Henri Bergson, Teoria rîsului • Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei • Hermann Keyserling, Jurnalul de călătorie al unui filosof • Ion Petrovici, Din cronica filosofiei românești • Léon Bloy, Mîntuirea prin evrei • Leonida Maniu, Dor și armonie eminesciană • Lev
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
vîrsta modernă a literaturii • Andrei-Iustin Hossu, Existențialismul francez • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei • Henri Bergson, Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței • Henri Bergson, Evoluția creatoare • Henri Bergson, Introducere în metafizică • Henri Bergson, Teoria rîsului • Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei • Hermann Keyserling, Jurnalul de călătorie al unui filosof • Ion Petrovici, Din cronica filosofiei românești • Léon Bloy, Mîntuirea prin evrei • Leonida Maniu, Dor și armonie eminesciană • Lev Șestov, Începuturi și sfîrșituri • Lord
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
discursifs") ce reprezintă diverse puncte de vedere, pe care locutorul le poate prezenta. Textele literare exploatează deseori, cu virtuozitate, acest decalaj. Faptul că scriitorii folosesc adesea pseudonime înseamnă că-și construiesc o identitate ce nu funcționează decât în cadrul instituției literare. Henri Beyle este un caz exemplar; cunoscut și sub numele de Louis Alexandre Bombet, Lisio Visconti, Cornichon, șef de batalion Coste, Henri Brulard, el a rămas în istoria literaturii ca Stendhal. Dedublarea este o constantă la Stendhal care știind că emoția
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Faptul că scriitorii folosesc adesea pseudonime înseamnă că-și construiesc o identitate ce nu funcționează decât în cadrul instituției literare. Henri Beyle este un caz exemplar; cunoscut și sub numele de Louis Alexandre Bombet, Lisio Visconti, Cornichon, șef de batalion Coste, Henri Brulard, el a rămas în istoria literaturii ca Stendhal. Dedublarea este o constantă la Stendhal care știind că emoția și dorința implică confuzie crede în nevoia detașării reflexive și o folosește constant, atât în cazul prezentării personajelor, cât și pentru
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sa despre conceptul de ironie, Sören Kirkegaard considera că la baza atitudinii ironice se află ideea de libertate, capacitatea vorbitorului de a se distanța de convențiile sociale și de normele obișnuite ale conversației. În binecunoscuta sa carte, Teoria râsului (1899), Henri Bergson prezenta ironia ca fiind judecata critică a unui spirit ideal în fața unei lumi care-l decepționează. Vladimir Jankélévitch subliniază și el atitudinea critică a ironistului: "Ironia este neliniștea și viața fără liniște sufletească. Ea ne prezintă oglinda concavă în fața
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
doux, qui sent l'eau vive et la feuille. J'étais seul et je jouissais de cette solitude qu'exaltait la chaleur environnante." ▪ 1.7. Analizați folosirea lui "on" în ultimul paragraf al textului din Maupassant și în textul de Henri Bosco. ▪ 1. 8. În textul următor, studiați fenomenele de schimbare a punctului de vedere: Se cățără deci la mansardă și începu să scotocească prin covată. Teancuri de facturi și cambii se învecinau cu pachete de cântece, sub aceste hîrtii, un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a folosi un adjectiv subiectiv cu sens dezavantajos, ponosit, care caracterizează indirect o enunțare deosebită și de a-l asocia lui neofit. Nu la fel se întâmplă pentru coreferența dintre "maestrul François Porbus" și cele două descrieri precise ("pictorul lui Henri IV ...", "pictorul căruia ...") care nu se bazează doar pe o cunoaștere enciclopedică, ci și pe anumite convenții romanești și, mai mult, pe presupunerea că textul ar fi coerent. De fapt, cum ar putea cititorul să știe că cel numit rigid
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]