3,902 matches
-
limitau, În genere, la rolul de soții și de mame). La 1850, pictorul Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851), de origine evreu din Ungaria, dar atașat cauzei românești, a compus un tablou simbolic: România revoluționară. Este chipul unei femei frumoase, cu privirea hotărâtă, Îmbrăcată În costum țărănesc, cu o salbă de aur la gât. De fapt, este portretul Mariei Rosetti. O englezoaică, pictată de un evreu ungur, simboliza România. Iată o anecdotă amuzantă, dar nu mai puțin semnificativă pentru spiritul european al momentului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În același timp când mata Îmi scriai scrisoarea, eu mă Întrebam, care să fie cauza, că nu mai primesc câteva rânduri... cari rânduri au totdeauna o formă literară, pline de fineță și bunăvoință! Amândoi le cetim cu multă plăcere. Eram hotărâtă să rog pe soția matale, să ne răspundă, dacă nu cumva, o suferință fizică este cauza, deoarece ocupația pe care o aveți, e grea - având În vedere și naveta. Cere un sacrificiu mare! Noi vă dorim multă sănătate, rezistență, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dl. Profesor Popa e intelectual de rasă. Cred, că nu sunt mulți dascăli ca D-sa la Folticeni. Doamna Dascălu a fost la mine, chiar În clipa când am primit corespondența și i-am dat imediat bilețelul. Pare persoană energică, hotărâtă și cu chemare pentru profesiunea sa. Orașele Suceava și Flt. au acum noroc de persoane valoroase, care să valorifice moștenirea intelectuală. Pe timpul meu la Flt., aveam puține asemenea ajutoare. Îmi recunosc un singur merit; acela de a fi pus la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
puternic. Este ca un oraș din care au plecat toți navigatorii. Puține lumini la ferestre, doar câteva vitrine care mai atrag drumeți întârziați. Ceva mai multă animație la McDonald’s-urile din Rua Augusta. Mergem cu un fel de încăpățânare, hotărâți să ne stoarcem ultimele resturi de energie. Discutăm despre șansele Europei în fața Americii: cultura, bineînțeles, și imensele tradiții pe care trebuie să și le păstreze. După ce-și va fi suprimat frontierele politice, Europa Unită ar trebui să fie o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
casă împrejmuită cu un gard, aparent părăsită și ea. Lumea s-a împrăștiat pe plajă, bucurându-se de vecinătatea spectaculoasă a stihiei marine. Doi colegi de-ai noștri, lituanieni, s-au dezbrăcat în pielea goală și au intrat în apă, hotărâți, probabil, să „bifeze” un punct din agenda personală: o baie în Marea Baltică. E mai mult un număr de exhibiționism decât o dorință reală de a te răcori. Imaginea corpurilor lor despuiate face deliciul fetelor de pe plajă. Cineva de alături, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Acest fapt îl face să viseze de pe acum la libertatea creatorului, despovărat de obligațiuni publice. Părăsim întâlnirea de la președinție împreună cu Boris Buracinschi, Adrian Popescu și Oliver Friggieri, scriitorul din Malta, una dintre cele mai discrete prezențe din echipa noastră multinațională, hotărâți să mai profităm de orele serii pentru un tur al împrejurimilor, pentru că recepția intrase într-o fază a previzibilului. Tăiem calea prin parcul din apropiere, fără să fim deranjați de vreo patrulă a poliției. Discutăm vrute și nevrute. Facem poze în fața Palatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
desigur, nelipsita vodcă). Un fum înecăcios de țigară învăluie încăperea. Rumoarea surdă abia de lasă să răzbată, ca într-un vis, vocile unor poeți locali care recită niște versuri într-o rusă greu de înțeles. Găsesc câțiva colegi de echipă, hotărâți, ca și mine, să guste „deliciile” boemei locale, între cele câteva opțiuni ce ni s-au pus la dispoziție: o întâlnire cu membrii PEN Clubului local, o reuniune la Centrul de Literatură Modernă din Petersburg, vizitarea expoziției Media Art Fest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
proaspetei adieri de liberalism ce începuse să bată dinspre „Centru”. Nu am să uit sclipirea de triumf din ochii ei, când, la un dans în doi, am felicitat-o cu învestirea primului guvern democratic al Poloniei, condus de impenetrabilul și hotărâtul Tadeusz Maczowieski, într-o țară aflată încă în interiorul blocului sovietic. Lumina de pe chipul doamnei Tzibulski exprimase mai mult decât satisfacția unei agreabile referințe politice: era bucuria identității descătușate. 12 iulie, miercuri VASILE GÂRNEȚ: O vizită în orașul vechi, cu elvețianca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
produce Vasile, Andrei și Nae, am o scurtă discuție cu niște domni de la Ambasada Rusiei, pe care i-am întâlnit și la reuniunea de ieri, de la Casa „Jean Monnet“. Nu știu dacă au vreo legătură cu literatura, dar par foarte hotărâți să nu rateze nici unul dintre evenimentele finale ale Literatur Express-ului. Par interesați de identitatea mea și încearcă să mă descoasă. Cu toate zâmbetele lor prietenești (indivizii sunt destul de spilcuiți), simt din partea lor, în această comunicare, o abordare profesională implicită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de a face față acestei noi și problematice situații. Un drum singuratec, al unui om care a înțeles greșit aderența largă pe care i-au creat-o actele sale pozitive și, mai ales, poziția din vara lui ’68, prin refuzul hotărât al României de a invada Cehoslovacia alături de armatele Pactului de la Varșovia. Un conducător ce, nemulțumit de puterile pe care le avea - pe care numai o dictatură le poate conferi, indiferent dacă ea este militară sau „ideologică” -, dorește puterea totală pentru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
calitatea care lipsește cel mai puțin. Dacă un cotidian ca Haaretz ar avea și o ediție în franceză, la Paris ar exista o mai mare libertate a expresiei și ar fi mai puțin antisemitism. Poate că nu atât democrația (articolul hotărât e o mistificare) merită a fi salutată, cât o frumoasă vitalitate societală. Un punct de echilibru între imperative ale coeziunii și posibilități de secesiune. Între orgoliu național și spiritul descurcăreț individualist. Legea poate fi păcălită, guvernanții disprețuiți, statul luat în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Completă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu celelalte chestii învechite: gramatică, punctuație, prosodie etc. Hotărât și simplu: au fost, dar astăzi nu mai e nevoie de ele. Această mare descoperire se zice că se datorește în mare parte unui compatriot al nostru, Tristan Tzara, care s-a dus cu ea la Paris, a brevetat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmă a mea prostie! Marea cauză a revoluțiunilor este că, pe când națiunile merg înainte, constituțiile rămân pe loc. Macaulay. Totdeauna când vedeți un popor revoltat, pricina trebue căutată în greșalele guvernanților. O'Connel. Guvern bun poate fi numai pentru națiunile hotărâte să se guverneze singure. Gambetta. Et nunc, reges, intelligite; erudimini, qui judicatis terram. Vezi, Doamne, întristarea mea. Perduți sunt copiii mei, fiindcă vrăjmașul s-a întărit. A pus mâna sa vrăjmașul pe tot ce-mi era mai scump. A zdrobit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
den Linden, un neamț străin de lângă mine de pe banca bulevardului, m-a privit cu blândeță și mi-a spus: azi e cald și frumos, numai din dorința de a-mi fi plăcut și a-mi spune o vorbă bună. Ciceronele hotărât să învețe spaniola, care, după părerea lui e o limbă comercială! Englezul cel mititel și obraznic și neastâmpărat. [ÎNSEMNĂRI FELURITE]* 31 Mai 1926 [Drama de la Târgoviște] Alaltăieri, venind de la lacul Mogoșoaia din marginea Bucureștilor, Brătescu-V., cu care fusesem acolo la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Complectă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu celelalte chestii învechite: gramatică, punctuație, prosodie etc. Hotărât și simplu: au fost, dar astăzi nu mai e nevoie de ele. Această mare descoperire se zice că se datorește în mare parte unui compatriot al nostru, Tristan Tzara, care s-a dus cu ea la Paris, a brevetat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care era din partid; atunci eu încep construcția și dumneavoastră, peste câteva zile, îmi dați rezultatul și hotărârea dv., pentru ca să știu ce atitudine să iau și ce modificări să fac în plan și deviz. Vei avea răspunsul meu, la data hotărâtă, a încheiat d. Maniu și a rămas cugetând profund. Peste câteva zile să zicem o săptămână arhitectul venind după răspuns, d. Iuliu l-a privit grav și i-a făcut următoarea declarație: Domnule Arhitect, aș dori să fie două toalete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
va aduce la cunoștință, noi ne vom închina și vom face jurământ de credința noastră față de luminăția sa și de Coroana mai sus amintită...” Numai că Ștefan strecoară în actul amintit, justificări pentru neprezentarea sa: „Iar dacă la ziua astfel hotărâtă ni se va întâmpla nouă și țării noastre Moldovei vreo nevoie vădită, precum o luptă sau un război cu tătarii ori cu alți vrăjmași ai noștri, sau dacă însăși persoanei noastre s-ar întâmpla vreo neputință sau vreo altă nevoie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și-a adjudecat acea țară. Și boierimea deopotrivă a adjudecat-o domnului nostru voievodul”. Domnul justifică astfel ocuparea Pocuției: „Noi știm, însă, ceea ce se știe, de altfel, în toată lumea, că dacă cineva are o asemenea învoială și sorocire și zi hotărâtă și nu vine la acea zi, el pierde tot dreptul, iar cine este de față la acea zi, câștigă. Așa suntem și noi, că am câștigat toată dreptatea, de vreme ce este moșia noastră adevărată și veche. Și atunci am pus oamenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Francisc Balassa și pe Emeric Czobor. Prin solul său, Lucaci, domnul îl informa pe regele polon că el și-a retras oamenii din Pocuția, așa cum fusese înțelegerea cu Furtat Marco (Marcu Horvath), „dar oamenii regelui n-au venit la sorocul hotărât și nici vorbe de bună înțelegere nu ne-a grăit”. Din care cauză, domnul și-a pus oamenii îndărăt, în Pocuția, fiind de față solul polon, Firley și solii regelui Vladislav. Polonii n-au venit la termenul fixat nici cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Ștefan cel Mare, o lege care subsuma tot ceea ce se crease și constituia un cod nescris, denumit obiceiul pământului. Legea scrisă presupune și interpretare, apariția avocatului capabil să o răstălmăcească, pe când legea nescrisă a obiceiului pământului era implacabilă. Odată hotărâtă o pedeapsă pentru o infracțiune, ea se aplica automat. În privilegiile acordate mânăstirilor aflăm care erau funcționarii domnești însărcinați să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rege. Domnul făgăduia că nu va recunoaște un alt stăpân și nu va unelti împotriva regelui și a regatului, dimpotrivă îl va ajuta “împotriva oricărui neprieten, noi înșine, cu capul nostru, de câte ori va fi nevoie.” Dar, “dacă în ziua astfel hotărâtă ni se va întâmpla nouă și țării noastre Moldovei vreo nevoie vădită precum o luptă sau un război cu tătarii ori cu alți vrășmași ai noștri, sau dacă însăși persoanei noastre s-ar întâmpla vreo neputință sau vreo altă nevoie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Îngrijirea unui „știup dă lemn dă t’ei” (Bughea-de-SusArgeș) duce la ivirea pruncului ce va primi numele Tei-Legănat. Înainte de venirea lui pe lume, continuitatea vieții se afla în pericol, părinții bătrâni nu aveau de la cine „primi o cană cu apă”. Hotărâtă să primească prin vis soluția, bătrâna visează că orice va întâlni moșul în cale se va transforma în copil. Cele două principii necesare pentru procreare sunt întrunite la nivel magic pentru a provoca rodirea supranaturală: „Iel atuncea, a trecut o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ani Gh. Rădășanu a fost ucenic docil al lui Nicolae Stoleriu, un prețuit învățător din Baia și erou al primului război mondial, căzut la 1916 în Munții Călimani. "Toate acestea mărturisește în scrisoarea amintită erau pornite din sufletul ales și hotărât al lui Stoleriu și la toate am luat și eu parte cu dragă inimă și ascultând de el fără pic de șovăială, căci, dacă n-am fost bun de comandant, apoi am fost foarte bun de ascultat și executat ordinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și-l cerea la un ofițer și-l lua în oraș. Și la restaurantul Rățoi, îi da un păhărel de țuică, o jumătate de vin și mâncare cât a poftit. Îl ducea acasă la el și-l lăsa până la ora hotărâtă, când îl lua și-l ducea la școală și acolo îi mai da și 30-40 lei. Cine mai face așa mare bine? Nimeni. Mureș, al doilea fecior când a învățat 4 ani facultate de cooperație a stat un an la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Multă vie mai cultivă spaniolii. Admir rândurile drepte, solul curat și îngrijit; parca îți vine să părăsești camino și să te plimbi printre rândurile de viță ce anunță o recoltă bogată. Dar îmi continui mersul pe drum, cu un pas hotărât, cadențat aproape, mereu același și puțin mai accelerat decât al multor pelerini. Mă admir singur cu o satisfacție pe care trebuie totuși să o temperez spunându-mi că mai este mult până la final. La un moment dat, observ în fața mea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]