4,292 matches
-
PRILOG, SATU MARE; Istoricul Parohiei Ortodoxe cu Hramul "Nașterea Maicii Domnului" din Prilog, jud.Satu Mare Istoricul Parohiei și Bisericii Ortodoxe cu hramul ,Nașterea Maicii Domnului Nostru Iisus Hristos, din satul Prilog, județul Satu-Mare Biserică și casa parohiala au fost din cele mai vechi timpuri așezate tot unde sunt azi,aici fiind și cimitirul bisericii.Ca dovadă au fost scoase oseminte cu ocazia
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
Biserica de lemn din Bujoreni se află în localitatea omonimă din județul Teleorman și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica din Bujoreni prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Datează din anul 1711 și este una dintre cele mai vechi biserici de
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
care a lăsat următoarea însemnare pe un Minei al bisericii: "„Aceste mineaturi sânt cumpărate prin osteneala supt iscălitului priot și să nu să ia vreuna în silnicie de cineva, sau copii[i] mei să fie depărtați de la sfânta biserică cu hramul prea Cuvio[a]sei sfint[e]i Paraschive, că apoi acela va cădea sub blestemul sfinților părinți și afurisenie, că eu fi[i]nd [c]titor[ul] sfint[e]i acest[e]i biserici, 1867 dechembrie 14, priotul Stan Oncescu
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
se află în cătunul Groșeni, localitatea Teleormanu din comuna Mârzănești, județul Teleorman și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Momentul ridicării lăcașului nu se cunoaște, însă construcția este antedatată de inscripții din anii 1800 și 1815. Biserica din Groșeni este una dintre multele biserici călătoare din zonă, fiind adusă înainte de anul 1864 din cătunul Hârlești, astăzi cuprins
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
se află în localitatea Puranii de Sus din comuna Purani, județul Teleorman și poartă hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. A fost ridicată la începutul secolului 19, înainte de 1810. Este una dintre puținele biserici de lemn cunoscute în România care a fost de la început acoperită cu tablă de fier, tablă care se păstrează parțial până
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
se află în cartierul Cârtojanca din orașul Videle, județul Teleorman, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost ridicată în anul 1819, înlocuită din 1883, părăsită după cutremurul din 1940, și salvată din ruină în 2008. Până la cutremurul din 1977 a stat ascunsă sub o cămașă de zid, acoperită cu picturi. Părți de zid
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
pisaniei de la intrare, se recunosc pe crucea de piatră din fața bisericii. Pe fața crucii, frumos ornamentată, se poate citi în chirilice următoarele: "„Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu îndămnarea Duhului Sf[â]nt ridicatusau această sfăntă cruce în hramul sf[i]nt[ii] Cuv[ioa]s[ii] Paraschivi[i] de robul lui Dumnez[ău] er[ei] Ion pomi[lui] Go[spo]di Manda ereița, Anca, Constandin, Toma, Maria, Ifrim, Stanca, Preda i Tudor, Rada i Anca.”", pe latura dreaptă
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
lăcaș în anul 1819. Numele lor și al neamului lor apar și pe o icoană a bisericii din anul 1830. Tatăl preotului Ion, Toader sin Ion Coșoi, care pe cruce apare și cu supranumele boegiu, a închinat bisericii icoana de hram, la o dată necunoscută. Biserica din Cârtojanca este, așadar, o ctitorie de moșneni, din care se desprinde familia preotului, implicat atât în ridicarea construcției cât și în înzestrarea ei ulterioară cu odoare. În istoria bisericii apare o etapă mai puțin cunoscută
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" din Tecuci, denumită și Catedrala „Sf. Mc. Gheorghe” din Tecuci, este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Tecuci (județul Galați). Ea a fost construită în perioada 1938-1962 și are hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Biserica se află în centrul orașului, pe str. 1 Decembrie 1918, vizavi de Primăria municipiului Tecuci. Biserica "Sf. Gheorghe" din Tecuci preia tradiția unei biserici mai vechi, care a avut același hram și se afla la
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
perioada 1938-1962 și are hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Biserica se află în centrul orașului, pe str. 1 Decembrie 1918, vizavi de Primăria municipiului Tecuci. Biserica "Sf. Gheorghe" din Tecuci preia tradiția unei biserici mai vechi, care a avut același hram și se afla la 150 m nord-est de actuala biserică. La 20 ianuarie 1653, aflat pe drum între Galați și Iași, arhidiaconul Paul de Alep, secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei, a notat că la Tecuci existau “trei biserici cu clopotnițe
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
150 m nord-est de actuala biserică. La 20 ianuarie 1653, aflat pe drum între Galați și Iași, arhidiaconul Paul de Alep, secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei, a notat că la Tecuci existau “trei biserici cu clopotnițe la poartă”: una cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” (sau „Precista”), a doua cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” și alta cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. La Biserica "Sf. Gheorghe" slujea în anul 1809 preotul Dumitrache Luca, care îndeplinea și funcția de vechil al Protopopiei. În jurul
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
1653, aflat pe drum între Galați și Iași, arhidiaconul Paul de Alep, secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei, a notat că la Tecuci existau “trei biserici cu clopotnițe la poartă”: una cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” (sau „Precista”), a doua cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” și alta cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. La Biserica "Sf. Gheorghe" slujea în anul 1809 preotul Dumitrache Luca, care îndeplinea și funcția de vechil al Protopopiei. În jurul anului 1813, este construită o biserică de piatră cu
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Iași, arhidiaconul Paul de Alep, secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei, a notat că la Tecuci existau “trei biserici cu clopotnițe la poartă”: una cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” (sau „Precista”), a doua cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” și alta cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. La Biserica "Sf. Gheorghe" slujea în anul 1809 preotul Dumitrache Luca, care îndeplinea și funcția de vechil al Protopopiei. În jurul anului 1813, este construită o biserică de piatră cu hramul „Sf. Mc. Gheorghe” pe locul unui
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Sfântul Ierarh Nicolae” și alta cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. La Biserica "Sf. Gheorghe" slujea în anul 1809 preotul Dumitrache Luca, care îndeplinea și funcția de vechil al Protopopiei. În jurul anului 1813, este construită o biserică de piatră cu hramul „Sf. Mc. Gheorghe” pe locul unui lăcaș de cult din lemn ce existase până pe la începutul secolului al XIX-lea și ale cărui podoabe, lemnărie și icoane au împodobit Biserica Sfinții Voievozi Vechi din mahalaua Focșa. În timpul Revoluției din 1821
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
preotul Ioan Andreescu. Cutremurul din 31 august 1903 a avariat din temelie pridvorul și turla bisericii, iar autoritățile au hotărât să renunțe definitiv la refacerea lăcașului de lângă Grădina Publică și au propus construirea unei noi biserici care să poarte acest hram, în parcul central al orașului. Fiind pe punctul de a se prăbuși, pridvorul și turla vechii biserici au fost demolate în 1917. Pentru o perioadă, orașul Tecuci nu a avut o biserică catedrală care să polarizeze activitățile religioase din localitate
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
care să devină "“o podoabă a orașului, iar priveliștea să impună admirația străinului călător”". În octombrie 1937, Primăria orașului Tecuci a donat un nou teren de 790 metri pătrați în Grădina Publică pentru construirea bisericii catedrale care urma să poarte hramul Sf. Apostol Petru. Proiectul noii catedrale a orașului a fost elaborat de arhitecții bucureșteni Ion D. Traianescu și Magdalena Iacobescu-Traianescu, fiica acestuia. Piatra fundamentală a viitoarei biserici a fost pusă la 31 iulie 1938 de către Ilarion Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Bacău, precum și slujitori din administrația eparhială și numeroși preoți de la parohiile învecinate în frunte cu protopopul Gheorghe Joghiu. Sfânta Liturghie a fost săvârșită pe un podium special amenajat în fața bisericii. Cu acest prilej, lăcașul de cult a primit un nou hram - Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina, primul mitropolit al Țării Românești, care este prăznuit la 28 octombrie. În semn de apreciere a efortului depus în restaurarea acestei biserici, arhiepiscopul Casian Crăciun al Dunării de Jos i-a decernat pr. paroh Vasile
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
folosință Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare a acestui decret, biserica greco-catolica din Bocșa este trecută de la cultul greco-catolic la cel ortodox. Preotul Ioan Filip (15 februarie 1914 - 20 ianuarie 1982) a fost hirotonit greco-catolic de către Iuliu Hossu în catedrală cu hramul Catedrală Schimbarea la Fața din Cluj, si a păstorit la biserică după Simion Barboloviciu. În perioada 1978-2009 preot paroh a fost Gheorghe Ianc. După căderea regimului comunist, Decretul-Lege 358/1948 este abrogat prin Decretul-Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
Biserica "Sf. Dimitrie" din Călmățui, denumită și Biserica "Sf. Gheorghe” din Călmățui (după hramul vechi), este o biserică ortodoxă din satul Călmățui (comuna Grivița, județul Galați). Ea a fost construită în secolul al XIX-lea, fiind finalizată în anul 1865. Lăcașul de cult l-a avut inițial ca ocrotitor pe Sf. Gheorghe, dar ulterior
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
vechi), este o biserică ortodoxă din satul Călmățui (comuna Grivița, județul Galați). Ea a fost construită în secolul al XIX-lea, fiind finalizată în anul 1865. Lăcașul de cult l-a avut inițial ca ocrotitor pe Sf. Gheorghe, dar ulterior hramul a fost schimbat în cel al Sf. Dimitrie (după numele lui Dimitrie Anastasiu). Biserica "Sf. Dimitrie” din Călmățui a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Galați la numărul 182, având codul de clasificare . Pe această
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
Anastasiu). Biserica "Sf. Dimitrie” din Călmățui a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Galați la numărul 182, având codul de clasificare . Pe această listă, lăcașul de cult este denumit Biserica "Sf. Gheorghe” din Călmățui, după hramul inițial al bisericii. Biserica ar fi fost construită în anul 1809 și refăcută în perioada 1862-1865. De asemenea, Conacul Tache Anastasiu din Călmățui, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea lângă biserica "Sf. Gheorghe", este inclus pe aceeași listă a
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
școli universitare. De asemenea, Academia Română trebuia să se îngrijească și de biserica din Călmățui, ocupându-se de achiziționarea și păstrarea celor necesare desfășurării activității religioase, precum și de plata salariilor preoților, cântăreților și a paracliserului. Prin testament, Tache Anastasiu cerea ca hramul bisericii să fie schimbat, fiind ales ca ocrotitor Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, urma să se facă o slujbă de pomenire a binefăcătorului și familiei sale. De asemenea, soția lui Dimitrie P. Anastasiu, Elena (fiica
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
și păstrarea celor necesare desfășurării activității religioase, precum și de plata salariilor preoților, cântăreților și a paracliserului. Prin testament, Tache Anastasiu cerea ca hramul bisericii să fie schimbat, fiind ales ca ocrotitor Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, urma să se facă o slujbă de pomenire a binefăcătorului și familiei sale. De asemenea, soția lui Dimitrie P. Anastasiu, Elena (fiica Elenei și a lui Ioan Roșu din Focșani), a efectuat acțiuni cu caracter filantropic. A împărțit familiilor sărmane
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
Grecia, Franța, Israel și Canada. A decorat prin artă să peste 15 biserici ortodoxe și catolice din România. Între 1986 și 1987 Valentin Muște a executat lucrările de pictură la biserica din Criștelec, Sălaj. A pictat biserică greco-catolica Moișa, cu hramul "Neprihănita Zămislire", finalizată în 1996 și biserica greco-catolica "Regina Sf. Rozar", din Târgu Mureș, finalizată în 1997. A pictat Biserică Sfântă Cruce din Baia Mare.
Valentin Muste () [Corola-website/Science/324002_a_325331]
-
cimitirul Bisericii Banu din Iași. Retras la Țigănești după o candidatură nereușită la domnia Principatului Moldovei, Costache Conachi a modernizat conacul boieresc (în perioada 1839-1841) construind și o poartă triumfală în stil neogotic. Tot atunci a construit o biserică cu hramul "Sf. Nicolae", probabil în locul alteia mai vechi. Fiica lui Costache Conachi, Cocuța, s-a căsătorit la Țigănești, la 2 iunie 1846, cu grecul Nicolae Vogoride (fiul lui Ștefan Vogoride, fost caimacam și capuchehaie a Moldovei la Constantinopol), viitor caimacam al
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]