6,525 matches
-
-atât de vastă E zbucium, înțelege-i ocean cu multe dune, E necuprinsu-n care vei fi de-acum-nainte Încununat de lauri, știință și renume ! Format întru rigoare și temeinicie de mari profesori de la facultățile de Filologie/Litere și Filosofie ale Universității ieșene, cărturarul Andone Cumpătescu, truditor de mulți ani pe tărâmul medalisticii, exeget perseverent și membru de seamă al Societății Numismatice Române, autor a multor studii și articole de profil în presa ultimelor decenii, este semnatarul și al altor lucrări de referință
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fost învățăcel și un timp învățător, ori lucrarea privitoare la viața și faptele învățătoarei Luiza Zavloschi prima femeie primar din România. Sunt acestea probe neîndoielnice ale urmării cu credință a spiritului în care a fost format la înalta școală academică ieșeană. Actuala ediție a doua Alma mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Sunt acestea probe neîndoielnice ale urmării cu credință a spiritului în care a fost format la înalta școală academică ieșeană. Actuala ediție a doua Alma mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este privită critic și valorizator, lămurește polemici și erori, grăbiri artstice și multe altele, dar și multe medalii noi, cunoscute în medii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și multe medalii noi, cunoscute în medii restrânse, ceea ce va atrage atenția specialiștilor și cititorilor. Am credința că această carte va fi citită cu interes de toată lumea, spre cinstea și bucuria autorului. Constantin Ilie jurnalist Radio Iași PARTEA I MEDALISTICA IEȘEANĂ DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, monedă sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate, bătută
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Mihăilene. Până la actul Unirii din 1859, încă trei medalii se referă la viața Iașului. Două dintre acestea, bătute în anii 1840 și 1842, dedicate lui Mihail Grigore Sturdza vor fi ilustrate și prezentate în capitolul reflectării medalistice a personalităților Universității ieșene. Cea de a treia medalie imortalizează vizita compozitorului și pianistului Frantz Liszt, în capitala Munteniei și cea a Moldovei, la sfârșitul anului 1846 și începutul anului următor, ocazie cu care concertează, la 9/21 decembrie, în sala „Momolo” din București
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o discuție referitoare la afirmațiile din Catalogul medaliilor moldo-române de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societății Numismatice Române, anul III, trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/II, 1906, care pun sub semnul întrebării autenticitatea a trei dintre realizările medalisticii ieșene timpurii: medalia aniversării Academiei Mihăilene, din 1838, aceea a concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie 1847 și medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola de lângă Iași, în aprilie 1859. „La serbarea existenței de un an al acestei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se realizează la împlinirea a trei ani de la înființarea Academiei Mihăilene (și nu la un an) și că negarea autenticității nu este susținută cu nici un fel de argumente. Este prima și, din păcate nu și ultima, dintre realizările medalisticii timpurii ieșene, a cărei autenticitate este negată, cu brutalitate și fără argumente. Așa stau lucrurile, cum afirmam mai sus, și cu medalia dedicată vizitei lui Liszt la Iași, din 1847 sau cu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene, la Socola de lângă Iași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalia vizitei și a concertului susținut de Liszt la Iași este o realizare de epocă și nu o plăsmuire târzie. Medalia ni se pare interesantă și prin faptul că este un document în metal care amintește și de edificiul cultural ieșean, mistuit de flăcări, din nefericire, patruzeci de ani mai târziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig. 70av și 70rv din Partea a II-a, Capitolul C), cum numește Corneliu Secășanu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene din 14 aprilie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografică a lui Ion Massof vor clarifica statutul familiei Șaraga în raport cu creația medalistică ieșeană. Studiul medaliilor și al documentelor de arhivă ne-au ajutat să stabilim și poziția lui Nicolae Sternberg în această problemă. În aprilie 1912, Elias Șaraga se adresează cu un memoriu Primăriei din Iași arătând că: „Dacă n-ar fi fost
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Apărătorilor ei Țara Recunoscătoare, semnate F.Șaraga și Kissing și putem presupune că de editarea acestei medalii s-a ocupat tot familia Șaraga. Plecând de la informația că o asemenea activitate economică s-a organizat cu prilejul serbărilor jubiliare ale Universității ieșene din anul 1911, „Societatea viticultorilor încă a contribuit la aceasta prin aranjarea unei expoziții regionale într-un frumos pavilion construit la locul cel mai frumos al orașului și în apropierea caselor ce aveau să găzduiască familia regală și princiară”, putem
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care, așa după cum arătam mai sus, cu numai doi ani în urmă câștigase concursul național pentru realizarea medaliei lui Ștefan cel Mare. După cum se poate constata, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, creația medalistică ieșeană era destul de bogată, datorită activității editoriale a fraților Șaraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistică este înnobilată artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prezentat în lucrarea noastră citată mai înainte. Medaliile sunt realizate atât în țară (Nicolae Sternberg, în atelier propriu, Carniol-Fiul și alții), cât și în străinătate (multe din ele editate de frații Șaraga, posibil după proiecte ale profesorului Celesti Fabio). Medalistica ieșeană din perioada interbelică poate fi ilustrată cu medaliile dedicate contelui Saint Aulaire, doctorilor Cantacuzino, Slătineanu, Ernest Juvara, Francisc Rainer, lui V. Alecsandri, T. Maiorescu, Grigore Trancu-Iași, printre gravori fiind André Lavrillier, W. Em. Becker, G. Stănescu, Savargin, Oscar Han. Dintre
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Stănescu, Savargin, Oscar Han. Dintre medaliile realizate după cel de al doilea război mondial, al căror obiect de reflectare are legătură cu Iașul, peste cincizeci sunt dedicate unor marcante personalități ale vieții politice, științifice, cultural-artistice, foștilor elevi sau slujitorilor școlii ieșene, cel puțin zece reproduc impozante edificii ieșene: Palatul Universității, Institutul de Anatomie, Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, vechea clădire a Institutului Gregorian, din strada Cuza Vodă, Palatul Sturdza, sediul Studioului de Radio Iași, Palatul Mitropolitan, Trei Ierarhi, vechea și noua Catedrală
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
după cel de al doilea război mondial, al căror obiect de reflectare are legătură cu Iașul, peste cincizeci sunt dedicate unor marcante personalități ale vieții politice, științifice, cultural-artistice, foștilor elevi sau slujitorilor școlii ieșene, cel puțin zece reproduc impozante edificii ieșene: Palatul Universității, Institutul de Anatomie, Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, vechea clădire a Institutului Gregorian, din strada Cuza Vodă, Palatul Sturdza, sediul Studioului de Radio Iași, Palatul Mitropolitan, Trei Ierarhi, vechea și noua Catedrală romano-catolică, Palatul Cuza, din strada Lăpușneanu și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Palatul Culturii, vechea clădire a Institutului Gregorian, din strada Cuza Vodă, Palatul Sturdza, sediul Studioului de Radio Iași, Palatul Mitropolitan, Trei Ierarhi, vechea și noua Catedrală romano-catolică, Palatul Cuza, din strada Lăpușneanu și altele. Vom remarca faptul că fondul medalistic ieșean este departe de a acoperi multitudinea de personalități și evenimente sau de edificii ale acestei părți de țară românească. Arătam, în lucrarea noastră mai sus citată, că din cele peste o mie de personalități pe care Ionel Maftei le prezintă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ferdinand I”, ca să numim aici doar trei dintre acestea. După ce în partea de început a acestui capitol am prezentat câteva dintre primele medalii dedicate Iașului, vom încheia cu ultimele realizări ale domeniului respectiv, realizări ce-și leagă numele de filiala ieșeană a Societății Numismatice Române, care în anul 2013 va împlinit patruzeci de ani de la înființare. Conform documentelor existente în „arhiva” secțiunii, încercări de înființare a acesteia s-au făcut încă din aprilie 1972, dar abia în ianuarie 1973 se stabilește
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
specifice domeniului (întâlniri periodice, sesiuni de comunicări, editare de medalii, organizarea de expoziții, atât în Iași, cât și în alte orașe ale țării), activități răsplătite cu numeroase premii, medalii și diplome. O primă expoziție, acoperind arii tematice diverse ale medalisticii ieșene, deschisă înainte de 1989 de semnatarul acestor rânduri în sala tezaurului de la Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, a fost suspendată după câteva luni din dispoziție „venită de sus”. Cam același lucru s-a întâmplat și cu expoziția permanentă de medalii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Eminescu a profesorului Victor Macarie, organizată între 1999 și 2006 la Muzeul din Parcul Copou, după plecarea de la conducerea instituției a distinsul om de cultură, poetul Ion Chiriac. O altă expoziție permanentă de medalii și alte materiale care probau participarea ieșenilor la cel de Al Doilea Război Mondial a fost organizată de colonelul inginer Radu Drăgănescu, în localul Asociației Veteranilor de Război „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Iași. Între ultimele manifestări, la care au participat și numismați ieșeni, se înscrie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
probau participarea ieșenilor la cel de Al Doilea Război Mondial a fost organizată de colonelul inginer Radu Drăgănescu, în localul Asociației Veteranilor de Război „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Iași. Între ultimele manifestări, la care au participat și numismați ieșeni, se înscrie și expoziția națională organizată, în zilele de 17-18 mai 2010, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Secțiunii din Bârlad a Societății Numismatice Române. Aici membri ai Societății Numismatice Române din zona Iașului, între care Victor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
profesorul Victor Macarie din Iași. Primele două expuneri au avut loc în prezența autorului la Muzeul „Mihai Eminescu” din Parcul Copou al Iașilor și la Muzeul de Istorie „Vasile Pârvan” din Bârlad, ambele în anul 1991. Apoi, în 2001, profesorul ieșean a deschis amintita expoziție la Muzeul Național de Istorie al Republicii Moldova din Chișinău și la Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași. Prin durata în timp, (în anul 2010 expoziția a fost organizată la Muzeul „Iulian Antonescu”, din Bacău, iar în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
despre dacii lui Burebista și ai lui Decebal, despre cucerirea Daciei de către Traian, despre atestarea documentară și despre statutul de capitală a orașului Iași. O primă medalie care probează viețuirea noastră pe aceste meleaguri din timpuri străvechi și preocupările arheologilor ieșeni de investigare a Culturii Cucuteni, prin evidențierea vechimii de 5000 de ani și împlinirea a 100 de ani de la primele cercetări ale acesteia, este realizată în 1984. După cum se observă în figurile 17av și 17rv, avem de-a face cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
EPONIMĂ / CUCUTENI / ROMÂNIA / 18841984. Suntem convinși că cei care vor contempla această parte a medaliei vor observa că, văzută în ansamblu, ea are forma unei cruci nimbate. Precizăm că inscripția arcuită de sus arată că medalia este realizată de Secțiunea ieșeană a Societății Numismatice Române, în colaborare cu Primăria comunei Cucuteni, care se etalează în legenda de pe cealaltă parte. Nu mai putem preciza însă cui aparține exprimarea din legenda plasată în registrul de jos, după cum am considerat că distingerea aversului de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sus, de placheta comunei Iași, realizată de Fany Șaraga, la Aniversarea Dinastiei, de medalia aniversativă Decebal, realizată din inițiativa SNR (fig. 18av și18rv) și de o plachetă artizanală Decebal, turnată la Iași, după un model realizat în ipsos de sculptorul ieșean profesorul Ion Tămaș (fig. 19unifață). O medalie realizată în 1988 prezintă pe avers (fig. 20av), în viziunea sculptorului Șt. Grudinschi, chipul voievodului Alexandru cel Bun, având în planul secund un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
numele CERNA și că IAȘUL, nefiind așezat pe râul PRUT, cuvintele respective numesc de fapt CERNIAVSKII TORG NA PRUTE REȚE, adică TÂRGUL CERNĂUȚI PE RÂUL PRUT. Vom acorda credit celui de-al doilea punct de vedere, pentru că, așa cum afirmă istoricii ieșeni, pe râul Prut se află localitatea CERNĂUȚI și nicidecum IAȘUL Chiar dacă am credita și prima variantă, nu putem înțelege de ce inițiatorul medaliei s-a oprit asupra anului 1390, și nu asupra unuia dintre anii 1389, 1391 sau 1392. Cercetarea istorică
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe râul Prut se află localitatea CERNĂUȚI și nicidecum IAȘUL Chiar dacă am credita și prima variantă, nu putem înțelege de ce inițiatorul medaliei s-a oprit asupra anului 1390, și nu asupra unuia dintre anii 1389, 1391 sau 1392. Cercetarea istorică ieșeană precizează că “prima menționare sigură a Iașului este din 1408 inserată în privilegiul comercial acordat de voievodul Alexandru cel Bun negustorilor din Liov”. Medalia dedicată lui Alexandru cel Bun și prezentată mai sus, fără intenția inițiatorului, mărturisită prin legenda acesteia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]