12,854 matches
-
2.5. Abilitățile consilierului Printre caracteristicile personale ale consilierului cele mai semnificative și mai frecvent enumerate sunt: calmul și răbdarea, capacitatea de a asculta, viziunea pozitivă asupra oamenilor, deschiderea în relațiile cu cei din jur, capacitatea de comunicare interpersonală și implicit de interrelaționare, deschiderea la schimbare, capacitatea de a tolera ambiguitatea, simțul umorului, onestitatea și sinceritatea, realismul, capacitatea empatică și ascultarea, capacitatea de a accepta oamenii așa cum sunt ei cu calitățile și defectele lor. În afară de aceste caracteristici personale, consilierul pentru a
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
creșterea cerințelor de forță de muncă din zona serviciilor, sistemul concurențial de ocupare a locurilor de muncă), nevoia de sistematizare/ operaționalizare/ optimizare a informației, în condițiile sporirii permanente a volumului său, impun schimbări majore la nivelul ofertelor de pregătire profesională, implicit la nivelul formării cadrelor didactice. Formarea profesorilor solicită adaptarea la un context social dinamic, în schimbare, a cărui evoluție nu este ușor de anticipat. Transformarea profilului de formare al absolventului de învățământ obligatoriu și liceal dintr-un deziderat cuprins în
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
și alte viețuitoare ale Terrei poate supraviețui doar într-un mediu adecvat. Tot el, omul, este cel care poate influența în mod hotărâtor mediul în care trăiește, alterându-i uneori caracteristicile naturale. De conștientizarea efectului activităților umane asupra mediului și implicit asupra evoluției pe planetă, depinde viitorul florei, faunei și implicit al existenței omului pe Pământ. De cele mai multe ori în mod inconștient , dar chiar și în mod conștient , motivați de interese egoiste sau de o indiferență, nu mai puțin condamnabila, oamenii
Forme de educaţie ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Adomnicăi () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1194]
-
mediu adecvat. Tot el, omul, este cel care poate influența în mod hotărâtor mediul în care trăiește, alterându-i uneori caracteristicile naturale. De conștientizarea efectului activităților umane asupra mediului și implicit asupra evoluției pe planetă, depinde viitorul florei, faunei și implicit al existenței omului pe Pământ. De cele mai multe ori în mod inconștient , dar chiar și în mod conștient , motivați de interese egoiste sau de o indiferență, nu mai puțin condamnabila, oamenii desfășoară activități , care pot deveni sau pot genera dezastre ecologice
Forme de educaţie ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Adomnicăi () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1194]
-
Rigle indică spațiul de lucru destinat scrierii textului. O tastă directă (shortcut) este o combinație de taste care activează o comandă Word. Sunt utilizate în acest scop combinații de forma CTRL+SHIFT+literă sau CTRL+literă. Acestea pot fi definite implicit, la definirea mediului Word, sau definite de utilizator în cadrul procesului de personalizare a mediului Word. Riglă orizontală Bară de titlu Bară de meniu Bară de unelte Punctul de inserție Riglă verticală Bară de stare Bară de defilare În urma selectării unor
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
formatare. Opțiunile pot fi selectate din listele respective sau trecute direct în zonele text atașate. Fișa Font mai conține o zonă de vizualizare a efectul aplicării unui atribut și butonul Default a cărui acționare produce stabilirea atributelor selectate drept valori implicite. Fișa Character spacing a dialogului Font permite stabilirea unor spațieri proprii între caracterele selectate. Opțiunile disponibile sunt. Fișa Animation permite efecte vizuale sub formă de animații în text, animațiile nu apar la tipărire dar pot să fie utilizate în documentele
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
agățat cu mouse-ul și tras pe riglă până în poziția dorită. Paragraful activ (selectat) se va conforma poziției cursoarelor. 2.3. Spațierea liniilor într-un paragraf Prin interlinie se înțelege distanța dintre două linii de bază succesive. Este obținută, în mod implicit, prin adăugarea la mărimea fontului maxim a distanței dintre rândurile de text (de regulă 2 puncte). Astfel, un font de 10pt produce o interlinie de 12pt. În general, dacă pe o linie trebuie să se înscrie caractere de un font
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
în mod automat, tuturor elementelor la care este asociat. 4.5. Ștergerea unui stil Un stil definit poate fi eliminat, dar ștergerea lui nu înseamnă că elementele formatate cu acel stil rămân fără nici un stil atașat, ci revin la stilul implicit. Astfel, un paragraf revine la stilul Normal, iar caracterele revin stilul implicit (Defaul Paragraph Font) al caracterelor din paragraful respectiv. Pentru ștergerea unui stil se parcurg următorii pași: se acționează comanda Style, din meniul Format, se alege stilul dorit în
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
unui stil Un stil definit poate fi eliminat, dar ștergerea lui nu înseamnă că elementele formatate cu acel stil rămân fără nici un stil atașat, ci revin la stilul implicit. Astfel, un paragraf revine la stilul Normal, iar caracterele revin stilul implicit (Defaul Paragraph Font) al caracterelor din paragraful respectiv. Pentru ștergerea unui stil se parcurg următorii pași: se acționează comanda Style, din meniul Format, se alege stilul dorit în lista Styles, situată în stânga dialogului, se acționează butonul Delete. 5. Formatarea paginilor
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
din punctul curent până la sfârșitul documentului (opțiunea implică frecvent inserarea automată a unui salt de secțiune pentru păstrarea formatului textului precedent); Whole document - atributele fixate sunt date întregului document. Butonul Default..., din partea inferioară a fișelor permite fixarea configurației drept valoare implicită (valabilă pentru toate documentele noi deschise după template-ul Normal). Conținutul fișei Margins depinde de starea boxei de control Mirror margins: neselectată, paginile secțiunii au aceeași dispoziție a marginilor, definindu-se marginile Top (de sus), Bottom (de jos), Left (din stânga), Right
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
va rupe legătura cu secțiunea anterioară prin acționarea butonului Same as previous, care trebuie să fie dezactivat (să aibă fondul mai cenușiu). Formatarea efectuată (inclusiv textul inserat) este în acest caz specifică secțiunii curente și va fi extinsă în mod implicit la secțiunile următoare. Dacă documentul este deja formatat pe secțiuni cu același antet/picior de pagină, atunci procesul trebuie început de la ultima secțiune, se va rupe legătura cu secțiunea precedentă și se va reformata. Se trece apoi la secțiunea precedentă
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
copia referința, se apasă CTRL în timpul dragării (operațiune uzuală, de altfel, la copierea/mutarea selecției). 3.5. Editarea textului unei note După accesul la zona notelor, modificarea textului este efectuată în mod uzual. Paragrafele din zona de note au stilul implicit Footnote Text sau Endnote Text (după categorie), iar marcajele au stilurile Footnote Reference sau, respectiv, Endnote Reference. Aceste stiluri pot fi modificate, ca orice alt stil, sau pot fi înlocuite cu alte stiluri. 3.6. Eliminarea unei note Pentru a
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
de aliniere pe verticală (Alignment) și de direcție a textului (Text Direction). Comenzile respective se regăsesc în meniul contextual (activat la click dreapta) sau în unelte ale barei Tables and Borders: align Top, textul este aliniat la limita superioară (opțiunea implicită); center Vertically, textul este aliniat la mijlocul celulei, pe verticală; align Bottom, textul este aliniat la marginea de jos a celulei. comanda Text Direction sau unealta Change Text Direction, textul poate fi orientat pe orizontală, vertical de sus în jos, vertical
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
a României, îi aduc neplăceri tot mai mari. El intră în conflict cu influentul lider conservator Al. Lahovari, se vede în situația de a-l critica pe P. P. Carp și chiar pe Titu Maiorescu. Atitudinea independentă a redactorilor și, implicit, a oficiosului conservator are ca rezultat o scădere a subvențiilor acordate de șefii partidului. Totodată, presiunile exercitate asupra celor trei gazetari cresc. În aceste condiții, Caragiale, primul, se hotărăște să părăsească T., fiind urmat, după câteva luni, de Slavici. Sarcina
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
poetic”. Mitul în sine a reprezentat pentru T. o preocupare constantă. Pornind de la „geografia mitică a spațiului românesc”, în perimetrul căruia s-a născut mitul arhaic, el descoperă rădăcinile mitului modern, tipar al gândirii poetice și filosofice moderne europene și, implicit, al celui creat de Blaga. Mitul e cu atât mai important în poezia lui Blaga cu cât el se manifestă în două direcții: ca discurs, în planul orizontal al textului, și ca simbol, spațiul de intersectare aflându-se în așa-
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
Câteva numere din perioada postdecembristă sunt caracterizate de obsesia revizuirilor. Predomină acum un discurs axat mai puțin pe valoarea în sine, și mai mult pe imperative de ordin moral. Pe de altă parte, necesitatea de a înțelege restructurarea societății românești (implicit restructurarea valorilor), aspirația de a pune ordine într-un univers a cărui formulă încă se aștepta definită configurează și în paginile din T. un peisaj eclectic, în care socialul, moralul și culturalul se îmbină - de data aceasta în chip natural
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
ale căror spuse sunt „transcrise” recurg la rândul lor la discursul reprodus, reluând spusele altor personaje, uneori pe ample porțiuni. Esențiale sunt nu atât tehnicile narative, cât viziunea de ansamblu, revitalizarea mitului și a simbolului, deschiderea către gândirea tradițională, filosofia implicită. Definitorii sunt și atmosfera, anecdotica episoadelor componente, esențializarea viețuirii anonime, „banale” și „derizorii”, descoperirea și revelarea a ceea ce criticii (Mircea Iorgulescu, Vasile Popovici) au numit „feeria cotidianului”. Aceasta este, de fapt, marea temă a prozatorului: beatificarea vieții mărunte, a existenței
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
bănățean” și cele ale operei lui Ion Creangă au fost semnalate, pertinent, de mai mulți comentatori. S-ar mai putea adăuga și observația - sau ipoteza - că, în ultimă instanță, această exaltare a unei interiorități colective provine dintr-o dramă individuală, implicit a autorului, apăsat de presentimentul morții. Individul e nesigur, fragil și pieritor, în vreme ce colectivitatea e sau pare perenă. Extinderea introspecției la scara comunității poate fi interpretată și ca un procedeu de mântuire a individului, ca o metodă de exorcizare a
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
de la mijlocul deceniului al șaptelea - la această sincronizare. Opțiunea lui este la începuturi proza poetică, antirealistă. Formula nu poate fi redusă la modalitățile prozei fantastice, alegorice sau simbolice și nici asimilată avangardei istorice (suprarealismului, de pildă), căci, deși se raportează implicit la avangardă, relația nu este de continuitate, ci de contestare, de ruptură. E vorba de o modalitate prozastică nouă, asemănătoare și convergentă (fără să reprezinte o imitație servilă) cu orientări ale extremei modernități înregistrate pe plan mondial. Animator, alături de Leonid
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Ion Pillat, Al. A. Philippide), iar ultima analizează versuri emblematice precum „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” sau „Sfânt trup și hrană sieși, hagi rupea din el”. În ceea ce privește teoria literară propriu-zisă, U. afirmă existența a două situații lirice fundamentale, implicit a două feluri de poezie: „poezia-existență”, tributară îndeosebi atitudinii romantice, în cazul căreia eul liric trăiește exclusiv înăuntrul ființei poetului, și „poezia-interpretare”, unde eul liric se arată preocupat cu deosebire de lumea exterioară, poezia născându-se aici din „proiecția lumii
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
Aurel Baranga (redactor-șef, 1949-1979), Manole Auneanu (redactor-șef adjunct), Niculae Stoian (redactor-șef, 1983-1986), Mihai Ispirescu (redactor-șef adjunct, 1986-1989), Tudor Popescu (redactor-șef adjunct, 1989), Ion Tipsie (director, 1991-1999), Rodica Tott (redactor-șef, 1991-1996). În acord cu programul implicit în titlu, care o și situează în descendența unei pleiade de publicații satirico-umoristice ce debutează în secolul al XIX-lea, revista îi va „urzica” pe cei „leneși, mincinoși, îngâmfați, birocrați, lăudăroși, parveniți, panicarzi, timorați, zvoniști, pleșcari, servili și alții de
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
O chestiune finală ar fi aceea dacă totul în Pagini bizare e numai parodie, dacă nu cumva sensul e mai adânc. Existând „comedie tragică”, tragicul se poate disimula sub învelișul parodicului și al absurdului. Parodiind vorbirea în formule, U. semnalează implicit tragedia limbajului. Nu se poate vorbi eludând orice convenții, iar convenția devine, inevitabil, clișeu. Și cum gândirea comunică doar prin limbaj, ea riscă în orice moment să eșueze în stereotipii. Cât privește totalitatea existenței umane, inclusiv infinitatea inefabilelor sufletești, funcționările
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
tradiție. Autorii programului identificau specificul național cu cel țărănesc, în viziunea lor „românimea cea adevărată care tot mai păstrează firea ei din bătrâni” oferind garanția autenticității. De aici, și idealul unei literaturi pe înțelesul tuturor, pentru țăranul de la vatră, servind implicit idealul unității culturale. Credința în rostul propagandei culturale era reflexul unui iluminism întârziat, încă persistent în gândirea ardelenilor (Coșbuc, Slavici), adaptat însă timpurilor. Cu recomandarea de a fi alese potrivit „cu gustul poporului român”, programul nu exclude traducerile, întrucât considera
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
pătrunde în lumea artistică a Romei ori nimerește într-o speluncă, altcândva aduce elemente legate de confruntările între socialiștii și fasciștii italieni sau descrie excursii la mare și la munte, ultima agrementată de un moment cinegetic. Plenar, vocația turistică și implicit darul descriptiv al prozatorului se desfășoară în Pe căi de miazăzi și în Macumba-Carioca (1968), roade ale cutreierării unor spații europene (Olanda, Italia) și latino-americane. Mai ales ultima carte e pe cât de atractivă, tot pe atât de instructivă, cu derularea
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
timpuri trecute. Într-un poem, Neo-epigon, revolta se îndreaptă chiar împotriva mitului eminescian, de fapt împotriva unui cult dogmatizat și exclusiv, ceea ce pare o ireverențiozitate stupefiantă fiind un refuz al anchilozării în prejudecăți. Și în alte artes poeticae, directe sau implicite, V. țintește polemic excesul stilistic, „metafora și tropii”, care „te împiedică de miezul/ Cugetării să te-apropii”. Deși rebel, el nu este un nihilist. Pune în stare de tensiune o continuă și pătimașă căutare a lirismului, căruia încearcă, utopic, să
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]