8,976 matches
-
unui zăgaz mort pe o plută pustie cu chiotele sfîrșind fără răspuns că fluturii Într-o cupă vidă de aer. Sunt plecările imaginate. Sunt plecările din trecut. Sunt plecările care vor veni. CÎt de mult am iubit acel provizorat, acea incertitudine, acea libertate a călătoriei” (Obrazul de cretă). Din acest vast repertoriu de posibilități, „plecările imaginate” sînt cele ce prevalează; nu spre ținuturi exotice, ca la simboliști, ci - cum spuneam mai sus - În spațiul promițător de mereu alte orizonturi al cuvintelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
frunze-aștept. Nu știu ce-aștept. Minune În burg? Un sînge nou va umple cana... Un soi de stoicism al celui ce așteaptă, fără prea multe iluzii, se instalează În ființa omului care se știe, În fond, vulnerabil și asaltat de incertitudini, pe cale de a fi chiar deposedat de haruri: "Nu mai sînt eu? SÎnt altul? Și haina nujnă-mbracă / Îmi cade de pe umeri... /.../ Îmi pipăi tot trecutul și-1 recunosc armură / Dar nu mai știu pe clape să cînt și nu mai
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se poate de clar faptul că ceea ce urmează să aflăm este percepția lui asupra anumitor lucruri, nu afirmarea unuiprincipiu general. Introduceri de genul îmi imaginez că, bănuiesc că, din câte știu reprezintă indicatori ai faptului că vorbitorul dorește să exprime incertitudinea afirmației pe care urmează să o facă. Un alt tip de limitare este delimitarea ariei căreia i se aplică generalizarea respectivă. Expresii de genul de obicei sau pentru cea mai mare parte semnalează acest tip de limitare și indică faptul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
se poate desprinde este aceea că, pe măsură ce cunoștințele despre pedagogie deveneau tot mai precise și mai sistematice, la apropierea treptată de cunoașterea științifică, statutul disciplinei anterioare nu și-a putut „contabiliza” sporul de clarificare, ci, mai degrabă, o adâncire a incertitudinii, a vaguității și a problematizării domeniului de studiu. Se observă, așadar, că majoritatea problemelor sunt de natură intrinsecă (contradicțiile interne intraștiință) și mult mai puțin de factură extrinsecă, exogenă (la nivelul relațiilor cu celelalte științe). La aceste rezultate mediocre, din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a efectelor: a. decizii de rutină: • luate în baza unor algoritmi cunoscuți; • există câteva principii pedagogice ale luării unei decizii; • poate fi înregistrată, chiar și în aceste condiții, o infuzie de originalitate; b. decizii creatoare: • decizii fără suport existent; • implică incertitudinea; la acest ultim nivel al incertitudinii implicate de actul decizional, profesorul Cătălin Zamfir arată că, după gradul de incertitudine implicat, deciziile sunt: - certe; - incerte; - în stare de risc. Totodată, după opinia profesorului Cătălin Zamfir, incertitudinea decizională vizează definirea noțiunii de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
luate în baza unor algoritmi cunoscuți; • există câteva principii pedagogice ale luării unei decizii; • poate fi înregistrată, chiar și în aceste condiții, o infuzie de originalitate; b. decizii creatoare: • decizii fără suport existent; • implică incertitudinea; la acest ultim nivel al incertitudinii implicate de actul decizional, profesorul Cătălin Zamfir arată că, după gradul de incertitudine implicat, deciziile sunt: - certe; - incerte; - în stare de risc. Totodată, după opinia profesorului Cătălin Zamfir, incertitudinea decizională vizează definirea noțiunii de risc, stabilirea locului și timpului apariției
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
decizii; • poate fi înregistrată, chiar și în aceste condiții, o infuzie de originalitate; b. decizii creatoare: • decizii fără suport existent; • implică incertitudinea; la acest ultim nivel al incertitudinii implicate de actul decizional, profesorul Cătălin Zamfir arată că, după gradul de incertitudine implicat, deciziile sunt: - certe; - incerte; - în stare de risc. Totodată, după opinia profesorului Cătălin Zamfir, incertitudinea decizională vizează definirea noțiunii de risc, stabilirea locului și timpului apariției și exprimarea sa numerică, matematică. Geneza riscurilor în învățământ este mult mai mare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
decizii fără suport existent; • implică incertitudinea; la acest ultim nivel al incertitudinii implicate de actul decizional, profesorul Cătălin Zamfir arată că, după gradul de incertitudine implicat, deciziile sunt: - certe; - incerte; - în stare de risc. Totodată, după opinia profesorului Cătălin Zamfir, incertitudinea decizională vizează definirea noțiunii de risc, stabilirea locului și timpului apariției și exprimarea sa numerică, matematică. Geneza riscurilor în învățământ este mult mai mare decât în oricare alt domeniu, majoritatea deciziilor din sala de clasă fiind luate în atari condiții
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
însuși succesul respectivei intervenții. Riscul este definit de Jean Marie Choffray (Systèmes intelligents de management, Nathan, 1992) ca fiind o variație a valorilor reale față de valorile medii sau cele pe care le așteptăm, variații care sunt datorate unor cauze întâmplătoare. Incertitudinea este definită, în același context bibliografic, ca o variație a valorii reale cauzate de erorile de estimare, și aceasta datorită puținelor informații asupra factorilor de influență sau a imposibilității de a lua în considerare toți acești factori. Atunci când avem de-
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reale cauzate de erorile de estimare, și aceasta datorită puținelor informații asupra factorilor de influență sau a imposibilității de a lua în considerare toți acești factori. Atunci când avem de-a face cu o decizie în situații de risc sau de incertitudine este recomandabil să se determine în ce măsură modificările dintr-o estimare ar afecta decizia, deci este importantă descifrarea sensibilității unei situații la modificările unui anumit factor ce nu este cunoscut cu rigurozitate științifică. O situație este certă atunci când nu există nici un
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ea că nu este sensibilă la acel factor. În opoziție, dacă o mică schimbare a mărimii factorului este identificabilă în efectele unei decizii, spunem despre ea că este sensibilă la acel factor și deci supusă unor condiții de risc și incertitudine. Parametri după care poate fi analizată o situație care implică, dintr-un punct de vedere finalist, intervenția sau nonintervenția în asemenea cazuri sunt: - durata abaterii comportamentale; - frecvența abaterilor; - susceptibilitatea de „contaminare” la nivel de grup; - structurile personalitare afectate; - consecințele în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a mimesis‑ului în teoria lui Northrop Frye" Încercările, mereu reînnoite, de explicitare a raporturilor dintre imaginarul artistic și Lume, aduc în prim-plan - după cum am văzut - un spectru de probleme extrem de vast, mai multe paradoxuri și o serie de incertitudini. Este mimesis-ul mai degrabă subversiv sau mai degrabă represiv? Este o „celebrare” a lumii sau o formă de subminare a prestigiului ei? Presupune oare această categorie o verosimilitate în sens natural, sau una culturală? Interpretarea dată de către teoreticienii moderni binomului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de Granovetter (1985) cu teoriile neoinstituționaliste (Coase, 1937, 1960; Williamson 1981; North 1990) și sociologia economică reprezentată, În primul rând, de Fligstein (1996) și Bourdieu (2000). Teoria pe care o dezvoltăm este aceea că piețele se „stabilizează” (În sensul reducerii incertitudinii, volatilității și competiției) prin mecanisme culturale, politice și structurale, constituind astfel ceea ce numim „câmpuri” - spații de interacțiune ordonată. Câmpurile se caracterizează prin aceeași condiție de stabilitate a relațiilor și raporturilor de putere, constituind (Bourdieu, 1977; Lin, 2001) distribuții ale diferitelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
coaliții stabile Între actori individuali aparținând unor organizații diferite, precum și Între actori colectivi (organizații); ele se constituie prin mecanisme culturale, politice și, nu În ultimul rând, sociale. Asumăm faptul că interesele urmărite de actori sunt În principal legate de eliminarea incertitudinii și competiției. Modelul ipotetic al lucrării este următorul: piețele tind să se transforme În spații sociale ordonate (câmpuri), adică spre o structură socială și instituțională stabilă. Totuși, În aceste spații ordonate, există un potențial acțional, independent de structură și instituții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiilor sociale (spre exemplu raționalizări precum Împărțirea pe departamente standardizate, selecția științifică a resurselor umane, managementul democratic) se Întemeiază pe Rațiune, pe Modernitate și ajung să fie luate ca atare, să constrângă cognitiv și astfel, să producă predictibilitate, să reducă incertitudinea și să genereze ordine socială. În toate aceste abordări, instituțiile se manifestă la toate nivelurile de agregare ale sistemului social și pot Îndeplini anumite funcții sociale: instituțiile sunt constitutive pentru agregarea și menținerea sistemului (produc solidaritate În termenii lui Durkheim
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
socială. În toate aceste abordări, instituțiile se manifestă la toate nivelurile de agregare ale sistemului social și pot Îndeplini anumite funcții sociale: instituțiile sunt constitutive pentru agregarea și menținerea sistemului (produc solidaritate În termenii lui Durkheim), realizează ordinea socială, reduc incertitudinea și costurile de tranzacționare, dar se pot dovedi și disfuncționale. În opoziție relativă cu instituțiile, acțiunea intențională este un comportament individual (sau de grup) orientat spre atingerea unor scopuri, finalități ale actorilor ce presupune astfel asocierea unor semnificații (justificări) subiective
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un raport social semnificativ Între scopuri și mijloace: pentru realizarea scopului X, social definit, se utilizează rutina (mijlocul) Y (de asemenea, calitatea de mijloc având aici o semnificație socială). Instituțiile intervin În acțiune limitând setul de opțiuni individuale (scopuri), reducând incertitudinea și constituind moduri habituale de acțiune, rutine comportamentale standardizate. Instituțiile sunt normative și constrângătoare social, definind și generând cadrul În care se stabilesc și se derulează acțiunile actorilor. Acțiunea este o caracteristică subiectivă a actorilor sociali, În timp ce instituțiile se constituie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
actorilor ce dispun de capitaluri materiale, relaționale și simbolice și care Încearcă În aceste condiții să permanentizeze o rețea de relații constituite și să impună o concepție unitară În privința dominației. Câmpurile produc astfel ordine socială stabilizând relațiile dintre actori, reducând incertitudinea și, mai ales, reproducând Întreaga construcție: actori individuali (manageri, angajați etc.), colectivi (organizații, departamente) și relațiile dintre ei. Funcția (atribuită) a unei astfel de construcții este aceea de a asigura supraviețuirea organizațiilor și de a produce stabilitate prin reproducerea raporturile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Își pun problema cum se structurează și statornicesc anumite relații sociale Într-un cadru instituțional și care este motivul pentru care se Întâmplă acest lucru? Referindu-ne la răspunsul lui Williamson, organizațiile apar pentru a economisi costurile tranzacționale prin reducerea incertitudinii asociate schimburilor discrete și impersonale. Vom adăuga aici asumpția că, prin stabilizarea anumitor relații, scopul fundamental urmărit de actorii constitutivi este reducerea incertitudinii prin diminuarea sau chiar eliminarea competiției. Această asumpție este necesară pentru a fundamenta microsocial, la nivelul acțiunii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest lucru? Referindu-ne la răspunsul lui Williamson, organizațiile apar pentru a economisi costurile tranzacționale prin reducerea incertitudinii asociate schimburilor discrete și impersonale. Vom adăuga aici asumpția că, prin stabilizarea anumitor relații, scopul fundamental urmărit de actorii constitutivi este reducerea incertitudinii prin diminuarea sau chiar eliminarea competiției. Această asumpție este necesară pentru a fundamenta microsocial, la nivelul acțiunii, teoria macrofuncționalistă a lui Williamson. Integrarea verticală În organizații urmărește cooptarea actorilor ce au activități integrate funcțional pentru a elimina competiția inerentă contractării
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
actorilor ce au activități integrate funcțional pentru a elimina competiția inerentă contractării pe piață și a se obține astfel reproducerea unor relații de schimb stabile Între acești actori. Sedimentarea anumitor structuri, precum și normele asociate acestora generează așteptări comportamentale care reduc incertitudinea și fac posibile Încrederea Între parteneri, dar și reproducerea anumitor structuri relaționale de producție. Astfel, integrarea verticală În organizații asigură condițiile cooperării și produce ordine socială prin diminuarea incertitudinii. De asemenea, prin reiterarea relațiilor de producție Între actori, devine posibilă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anumitor structuri, precum și normele asociate acestora generează așteptări comportamentale care reduc incertitudinea și fac posibile Încrederea Între parteneri, dar și reproducerea anumitor structuri relaționale de producție. Astfel, integrarea verticală În organizații asigură condițiile cooperării și produce ordine socială prin diminuarea incertitudinii. De asemenea, prin reiterarea relațiilor de producție Între actori, devine posibilă realizarea economiilor de scară și a unor proiecte de investiții și dezvoltare pe termen lung. Aceleași consecințe le implică și relațiile sociale stabile Între parteneri și implicarea acțiunilor economice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legitimă a forței prin impunerea unei concepții dominante cu privire la justețea statului. La fel, câmpurile se formează prin ipostazierea unor relații de putere Între actori și impunerea unei concepții de dominație În acel spațiu. Managerii și proprietarii firmelor urmăresc astfel reducerea incertitudinii și creșterea șanselor de supraviețuire a firmei prin menținerea relațiilor sociale stabile Între furnizori, consumatori, agenții ale statului și finanțatori și limitarea accesului unor noi competitori și a competiției. Ei folosesc diverse strategii și tactici pentru realizarea acestui lucru printre
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și Între membrii unor organizații diferite, menținând ordinea socială a spațiilor sociale organizate (Bourdieu, 1977). Instituțiile iau forma concepțiilor dominante (miturilor raționale), În timp ce relațiile se conturează ca așteptări subiective inferate din istoria interacțiunilor precedente, ambele concurând la stabilitatea câmpurilor, reducerea incertitudinii și a volatilității. Premisa metodologică este de natură individualistă pentru că explicația vizează comportamentul actorilor individuali, deținători de resurse (materiale sau simbolice): manageri, antreprenorii - deținătorii de capital, angajați, reprezentanții statului etc.; organizațiile și câmpurile de organizații sunt construcții sociale ale acestora
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Pentru ca acestea din urmă, spune Simon, să Îndeplinească funcția de coordonare e necesar ca ele să fie cunoscute și, În mare măsură, predictibile. Așa cum vom vedea, În dezvoltările ulterioare ale teoriei costurilor tranzacționale și În special În teoria lui Williamson, incertitudinea devine conceptul cheie pentru Înțelegerea avantajelor comparative ale organizațiilor față de piețe. Pe de altă parte, Coase (1931) oferă, În cadrul teoriei, și răspunsul la Întrebarea: de ce nu sunt toate activitățile dintr-o economie integrate Într-o singură companie sub comanda unui
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]