4,930 matches
-
cinicii și indiferenții zilei de azi. Ei sunt noii tirani, adesea nevăzuți și nerecunoscuți ca atare, ai democrației imature și fragilizate. Ei reprezintă cu succes disprețul față de cei care nu sunt aidoma lor, iar tuturor ei le opun nepăsarea, neimplicarea, indiferența cea mai crasă; ei pot fi demagogi și populiști pentru că acestea sunt profitabile; ei pot fi și servili la nevoie față de mai marii zilei pentru că oricum aceștia pot fi atunci sau după aceea "coborâți" prin ridiculizare; ei sunt cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și reci stabilite de intelect. Pentru așa ceva, oportunismul le stă la îndemână cu toate strategiile străvechi. Iar oricum capacitatea lor de a simula și de a înșela nu trebuie să fie, niciodată, subestimată chiar dacă, uneori se declară obosiți și dezamăgiți. Indiferența și cinismul sunt adeseori în compoziția lor psihologică și morală frați buni ai nihilismului dintotdeauna; căci, dacă nihilistă este voința de a exista fără norme, principii și reguli sau de a acționa fără interdicții, atunci, pentru că "tot ți-e egal
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oricum, lipsiți de orice valoare. În fond, în nihilismul activ, cel dornic să-și arate fețele tăcerii sale criminale, se vede cel mai bine, că uneori ar fi de preferat să te confrunți cu o ură identificabilă decât cu o indiferență cinică totală. Două cunoscute propoziții consemnează brutal acest adevăr. Mai întâi este vorba de îndemnul dantesc. "Abandonează aici orice speranță" și în al doilea rând de "evanghelia" nihilistă a trupelor SS: "Aici nu există nici un de ce!" Într-adevăr, pentru indiferența
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
indiferență cinică totală. Două cunoscute propoziții consemnează brutal acest adevăr. Mai întâi este vorba de îndemnul dantesc. "Abandonează aici orice speranță" și în al doilea rând de "evanghelia" nihilistă a trupelor SS: "Aici nu există nici un de ce!" Într-adevăr, pentru indiferența criminală, orice de ce spus de orice nevinovat în fața călăului său pur și simplu, nu poate exista. Întrebarea este desființată, aruncată în neant. Și interogația nu poate exista pentru că inocentul a fost "ucis", mai întâi, în mintea celui care l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
celui care l-a condamnat fără să-și pună problema: de ce ființe umane trebuie să omoare alte ființe umane? În fapt, celor sortiți pieirii li s-au luat, printr-o perversă operație de ordin mintal, toate atributele umanității. După aceea, indiferența în fața "păduchilor" sau "viermilor" nu mai pare, în ochii lor, deloc condamnabilă. Căci, asemenea "arătări" n-ar trebui să existe oricum, dacă și natura poate fi imaginată și fără ele. În acest fel, în lagărele morții s-a ajuns să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu mai pare, în ochii lor, deloc condamnabilă. Căci, asemenea "arătări" n-ar trebui să existe oricum, dacă și natura poate fi imaginată și fără ele. În acest fel, în lagărele morții s-a ajuns să se decreteze prin instalarea indiferenței absolute că acolo "nu există nici un de ce!" și totuși, cum a fost posibil să fie suprimată orice interogație de acest tip și prin aceasta, să fie astfel, aneantizată orice morală elementară? Elie Wiesel și alături de el, în cărți sau mărturii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prin aceasta, să fie astfel, aneantizată orice morală elementară? Elie Wiesel și alături de el, în cărți sau mărturii, supraviețuitori precum Oliver Lustig, Liviu Beris, Matei Gall sau Norman Manea a (au) găsit explicația fundamentală: "opusul iubirii nu este ura, este indiferența". În fine, atunci când tinerii vădesc în chip constant atitudini de indiferență contaminate cu cinism folosind expresia whatever "ce-o fi o fi", acest fapt semnalează și o anumită derută, o lăsare pe seama hazardului și o neîncredere în forța unei alegeri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și alături de el, în cărți sau mărturii, supraviețuitori precum Oliver Lustig, Liviu Beris, Matei Gall sau Norman Manea a (au) găsit explicația fundamentală: "opusul iubirii nu este ura, este indiferența". În fine, atunci când tinerii vădesc în chip constant atitudini de indiferență contaminate cu cinism folosind expresia whatever "ce-o fi o fi", acest fapt semnalează și o anumită derută, o lăsare pe seama hazardului și o neîncredere în forța unei alegeri morale, ce solicită timp, voință, răbdare și cumpătare. Or, moralitatea elementară
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi", acest fapt semnalează și o anumită derută, o lăsare pe seama hazardului și o neîncredere în forța unei alegeri morale, ce solicită timp, voință, răbdare și cumpătare. Or, moralitatea elementară într-un spațiu public poate funcționa numai dacă cinismul și indiferența sunt dezactivate într-un mod aproape natural.Astfel, cine-i moral activ va fi lăudat, iar omul va fi cunoscut prin această lumină, iar cine-i nepăsător și rece, nesimțit, rafinat sau grobian, față de ceilalți va fi măcar mustrat și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
iar omul va fi cunoscut prin această lumină, iar cine-i nepăsător și rece, nesimțit, rafinat sau grobian, față de ceilalți va fi măcar mustrat și acest lucru se va cunoaște și el. În fapt, toxicitatea imoralității iradiante a cinismului și indiferenței vine din "falsa conștiință luminată" pe care aceasta o conține. Amicul hobbesian agreează fără nicio rezervă o asemenea concluzie cu iz pedagogic, în timp ce, prietenul meu kantian adaugă: "numai așa se păstrează o șansă și pentru respectul de sine". Cum eu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
simt îngreunat de întoarcerea într-o realitate în care nici Bergman, nici Vianu, nici Visarion nu își mai găsesc locul. E realitatea sufocată de falsele repere ale nonartei, marcată de lipsa criteriilor și de o derivă constantă a rațiunii. Realitatea indiferenței. E realitatea privită cu atâta cinism și amărăciune în finalul crud al Înghițitorului de săbii: lumea nu merită sacrificiul "maistrului" sau al maeștrilor, dar câțiva dintre noi avem încă nevoie de ei. Acel final este echivalentul românesc al scenei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ÎNGHIȚITORUL DE SĂBII Casa de Filme UNU [...] moartea, moartea artistului, asta cer... Moartea vie obol pentru artă... Una din cheile acestui film... [...] Strigătul din final, disperat și tragic, este, poate, un ultim semnal violent prin durere adresat optuzității, bestialității și indiferenței... Într-o lume stăpânită din ce în ce mai mult de imbecili, singura șansă a artei este să continuie. (Alexa Visarion, 24 octombrie 1981) Destinul eroului concentrează parcă grandoarea și decăderea... artei... În tinerețe Gherlaș a cunoscut triumful. Apoi sorții s-au schimbat. Bătrân
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
eșecului, a ratării convertite în îngâmfare, atitudine agresivă și cruzime. Leopoldina Bălănuță Moartea și Mircea Albulescu Maestrul Gherlaș O "imago mundi" ce include uneori mai organic, alteori insuficient legate imagini ale mediocrității, fără ieșire parcă... Imagini ale obtuzității, inconștienței, lichelismului, indiferenței, servilismului, bestialității, ale formelor fără fond, primitivism cu lustru. Apoi imaginea "morții vii obol pentru artă". Oscilând între realism dur (împins până la coșmaresc), grotesc și fantastic... Visarion insistă îndelung pe unele scene. Răceala demonstrativă se transformă însă cu timpul într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
moțăitoare. Filmul poate să irite chiar spiritele subțiri, ascuțite, treze. El poate să stârnească insatisfacții probabil are și defecte care scapă simțului meu critic sau la care simțul meu critic nu este sensibil el nu poate stârni în nici un caz indiferență. Plăcut sau nu, înțeles întru-totul sau numai în parte, Alexa Visarion există astfel, ca voce cu un timbru foarte personal, un timbru înalt, pătrunzător, care obligă și cele mai puțin sensibile urechi să asculte. (Eva Sârbu) Ne-am obișnuit să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Caragiale este la fel de percutant și astăzi ca și atunci. Meditațiile mele spectaculare pe tema Caragiale, încearcă să violenteze zona conștiinței. În prea multe cazuri omul contemporan s-a năclăit. Eu mă revolt împotriva a tot ce este oportunism și lașitate, indiferență și mistificare. V-ați întors de la Arezzo după ce ați participat la Festivalul Internațional al Teatrului de Studio și ați cucerit cu spectacolul Năpasta de Caragiale Marele Premiu al Festivalului "Leul din Arezzo", Premiul Giole și alte distincții. S-au spus
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altceva, oriunde s-ar afla decât săfie crez unei tainice misiuni de a împărtăși celorlalți prin viața lor gânduri, sentimente, stări. Totul e să-i folosim și să-i înnobilăm pentru misiunile mari. Să nu linșăm talentul prin prostie și indiferență. Talentul Dumnezeule ce comoară! Actorii americani sunt ori supervedete, ori foarte buni profesioniști, ori frumoși; pentru că fiecare trebuie să-și găsească un loc de muncă și atunci când pentru un rol așteaptă sute de oameni totul devine mai dur, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ana! Trebuie!), prin sfidarea „glasului iubirii“, creând un „contratimp“ între rațiune și pasiune, care va avea consecințe nefaste. În antiteză cu intensitatea devastatoare a emoțiilor resimțite alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine revelează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
moștenire, relațiile dintre cei doi soți intră sub zodia lipsei de comunicare și a suspiciunii. Torturat de gelozie, Ștefan asistă la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă, oscilând dramatic între speranță, tandrețe, disperare, dispreț și ură, spre a sfârși în indiferență. Consumânduse la mari adâncimi, drama lui este generată de neputința de a impune lumii veșnic imperfecte paradigma valorilor absolute în care crede. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în romanul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Prin sfidarea „glasului iubirii“, se creează un „contratimp“ între rațiune și pasiune, care va avea consecințe nefaste. În antiteză cu inten sitatea devastatoare a emoțiilor resimțite alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine marchează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fecioarei bengaleze. Cei doi protagoniști - Allan, inginerul englez venit să lucreze în India, și Maitreyi, fiica lui Narendra Sen, personalitate locală și șef al lui Allan - se situează încă de la început în centrul narațiunii. Prima imagine a Maitreyei, privită cu indiferență de tânărul european, e închisă în notații lapidare de jurnal. Treptat însă, impresia inițială se destramă, înlocuită de curiozitate (Căci nu înțelegeam ce taină ascunde făptura asta), de uimire, de fascinație, de tulburare. După ce se vindecă de malaria contractată pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Anei se spulberă brutal. Își făurește însă o nouă iluzie, sperând că Ion își va uita prima iubire când va deveni părinte. Nașterea lui Petrișor nu schimbă însă radical relația dintre cei doi soți, fiindcă Ion nu manifestă decât o indiferență rea, plină de egoism față de Ana și față de propriul copil. Momentul în care Ana înțelege că nimic nu va stinge „glasul iubirii“ din sufletul lui Ion este nunta Floricăi și a lui George (cap. X). Văzând patima cu care Ion
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
15. 74 Ibid., pp. 15-16. 75 Apud M. Riedel, op. cit., p. 95. G. Simmel vorbește de asemenea despre faptul că în reprezentările noastre nu suntem nici obiectivi, nici subiectivi, ci "ne plasăm cu totul dincolo de această opoziție, în starea de indiferență a simplei receptări"; nefiind "încă separate (ungeschieden)", "subiectul și obiectul se dezvoltă în același ritm, fiindcă unul își poate dobândi sensul numai de la celălalt și în antinomie cu acesta" (Vom Subjekt und Objekt în Hauptprobleme der Philosophie, pp. 87-88). Deosebirea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se dezvoltă în același ritm, fiindcă unul își poate dobândi sensul numai de la celălalt și în antinomie cu acesta" (Vom Subjekt und Objekt în Hauptprobleme der Philosophie, pp. 87-88). Deosebirea este aceea că la Dilthey nu poate intra în discuție "indiferența simplei receptări", întrucât în cazul lui, identitatea dintre subiect și obiect este dată la nivelul trăirii, ceea ce presupune implicare, Einfühlung (vezi I, nota 213, precum și III, 1C). 76 M. Riedel, op. cit., p. 95. 77 Apud ibid., p. 93. 78 M.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
un rapt sufletesc ori intelectual, ducând la o bruscă iluminare sau luciditate de conștiință, ce face pe subiect să-și interzică participația, să-și domine determinațiile, să vadă pozitivul non-actului și al negativului, acceptând înfrângerea, asimilând-o și intrând în indiferență, iubind tot ce se desprinde de lume ca atare, de la asceză și poezie până la matematici și spectacolul revoluției tehnico-științifice, punând viața și istoria sub ordinea rațiunii, care desființează noul și proclamă rodnicia non-călătoriei" (ibid.). Între "refuzul determinațiilor" în cazul lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nivel minor - codul 2, iar pentru cele neglijabile - codul 1188. În asemenea analize strategico-teritoriale, infrastructurile de transport regionale sunt componente cărora strategii militari le acordă gradul de atenție și punctajul cel mai ridicat. Astfel, infrastructurilor portuare li se trebuie adăugată indiferența regimului Saddam Hussein pentru asigurarea condițiilor socio economice minimale în țară. Explicația pentru gradul relativ ridicat de modernizare a infrastructurii rutiere, cât și pentru dimensiunile remarcabile ale acesteia, a constat nu în grija pentru asigurarea condițiilor adecvate pentru populație, cis-a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]