5,610 matches
-
se reproduceau ereditar, fără legătură unii cu alții și care nu posedau decît competențe reglate de viziunea unei lumi stereotipe. Cu atît mai mult nu putea fi satisfăcut de mîna de lucru țărănească lipsită de orice capacitate de inovație. Avîntul industrializării presupunea apariția omului industrial, "a unei clase de specialiști de di-mensiuni universale"132, mai precis a unei elite și a unor mase destul de omogene din punct de vedere cultural pentru a putea coopera, după nivelul lor, la triumful economiei moderne
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
funcționale și mai vaste. Dar ar fi prematur să spunem că "naționalismul își are rădăcinile într-o formă oarecare de diviziune a muncii", Industriale desigur, și că "secretul" său se află acolo unde, în virtutea unei necesități generate chiar de fenomenul industrializării, "întreaga societate a fost supusă unei înalte industrializări ce ar fi avut nevoie de suportul societății politice"136. Ca orice generalizări care ezită între istorie și teorie abstractă, și aceasta este contrazisă de prea multe realități. Ar fi mai cuminte
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să spunem că "naționalismul își are rădăcinile într-o formă oarecare de diviziune a muncii", Industriale desigur, și că "secretul" său se află acolo unde, în virtutea unei necesități generate chiar de fenomenul industrializării, "întreaga societate a fost supusă unei înalte industrializări ce ar fi avut nevoie de suportul societății politice"136. Ca orice generalizări care ezită între istorie și teorie abstractă, și aceasta este contrazisă de prea multe realități. Ar fi mai cuminte să admitem că, dacă procesul trecerii societăților agrare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
bazau, în esență, pe cuvîntul scris. Dar, a conveni că modernitatea provine din acest mecanism de socializare în masă nu ne autorizează să concludem că ea n-a avut antecedente preindustriale, că n-a făcut altceva decît să se subordoneze industrializării. Și mai puțin încă putem considera că industrializarea a dat naștere, în mod indirect, naționalismului. În realitate, procesele de deschidere culturală a popoarelor europene și accesul lor la informația scrisă au cunoscut o lungă istorie dirijată de circumstanțe și de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
conveni că modernitatea provine din acest mecanism de socializare în masă nu ne autorizează să concludem că ea n-a avut antecedente preindustriale, că n-a făcut altceva decît să se subordoneze industrializării. Și mai puțin încă putem considera că industrializarea a dat naștere, în mod indirect, naționalismului. În realitate, procesele de deschidere culturală a popoarelor europene și accesul lor la informația scrisă au cunoscut o lungă istorie dirijată de circumstanțe și de motivații schimbătoare, ce izbucneau adesea în consecințe contradictorii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
că alte societăți, cum ar fi cea germană sau franceză, au împrumutat mijloace ce au redus ruptura culturală între elite culturale și popor. Dar au făcut-o sub conducerea statului, din motive politice care erau prea puțin legate de necesitățile industrializării sau ale determinării economice. Aceasta din urmă, dacă a contat, a contribuit mai curînd la dezvoltarea unei conștiințe de clasă decît a unei conștiințe naționale. Pe deasupra, se cuvine să observăm că acestă conștiință de clasă a apărut dinainte de revoluția industrială
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
părintele limbilor naționale Sentiment al legăturii primordiale cu statul, care îl integrează sau ar trebui s-o facă, naționalismul modern nu este, din punctul acesta de vedere, decît antidotul compensatoriu al rupturii sociale și al alfabetizării rudimentare antrenate de procesul industrializării. Dar cum am putea înțelege mai îndeaproape sursa sa originară? Cu siguranță, fără a abandona pista formării "culturilor naționale" suficient de omogene pen-tru a destrăma vechile societăți locale în favoarea unei identități lărgite la dimensiunile unui stat suveran sau măcar ale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rînd rezistînd măsurilor centralizatoare ale guvernelor liberale de la Madrid prin supralicitarea sentimentului patriotic, exprimat în decursul celor două războaie civile, dintre 1833-1837 și 1874-1976. În cele din urmă, învinși din punct de vedere militar și, deopotrivă, de efectul modernizator al Industrializării, ei au abandonat acestă poziție pentru a se ralia pro-iectului autonomist. Au renunțat la încercarea lor de a influența sfera madrilenă, pentru a și-o controla mai bine pe a lor. Rămî-ne totuși de explicat, de ce, pornind de la un mecanism
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
neconvenabil pentru discursul de glorificare a "independenței" dejisto-ceaușiste: când "Emil Valev a avansat propunerea specializării țărilor socialiste pe domenii economice, României revenindu-i prioritar sectorul agricol - "Planul Valev" a fost respins. Delegatul permanent la CAER, Alexandru Bârlădeanu, a pledat cauza industrializării în continuare a României; iar Costin Murgescu a publicat, în revista Viața economică, un articol vehement la adresa doctrinei Valev. (Mai târziu, același Costin Murgescu va recunoaște faptul că Valev "formulase o teză care se putea susține pe plan economic. Și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
s-a aflat la conducerea României s-a făcut atât de către istoricii români, cât și de cei străini, în cheia interpretativă generală a comunismului european. Concentrarea progresivă a puterii în mâinile unui singur om, cultul extrem al personalității, politica de industrializare masivă sunt boli autoimune înscrise în tiparul genetic al comunismului, însă ceaușismul a fost mai mult decât atât. Ceaușismul nu a fost doar o derivație locală a comunismului, desfășurată fără program, eșuată într-un regim despotic. Impulsul original al regimului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în mod evident, sub directa îndrumare a lui Ceaușescu. Dovadă stă preluarea in corpore a arsenalului stalinist de formule propagandistice ("manifestările de cosmopolitism", "concepțiile dăunătoare", "efectele influenței ideologiei burgeze" ș.a.m.d.) și a unor politici perfectate de Stalin în timpul industrializării din anii '30, cum era accentul pus pe șantierele tineretului, pe importanța propagandei în rândul tinerilor și pe necesitatea implicării organizațiilor de partid în toate aspectele vieții acestuia. Se adăuga, însă, și o anumită culoare locală, rezultat al neostoitului apetit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din Venezuela, ci a transformat, de asemenea, dezbaterea savantă referitoare la renașterea populismului în America Latină neoliberală. În anii 1980, populismul era în bună parte considerat perimat, victimă a crizei datoriilor și a măsurilor de austeritate care au subminat modelele de industrializare prin intervenție statală de care populismul a fost atașat din punct de vedere istoric (Dornbusch și Edwards 1991). Deoarece noi lideri cu tendințe populiste și-au făcut totuși apariția în anii 1990, savanții au dezbătut dacă și cum ar putea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
psihologici Prevalența obezității este crescută suplimentar în anumite grupuri etnice datorită obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu conținut crescut caloric și scăzut vitaminic) și particularităților climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea ofertei de fructe și legume) (63). Urbanizarea, obligatoriu însoțită de industrializare, este trăsătura definitorie a unei societăți predispuse la obezitate. În societatea modernă, excesul ponderal are o prevalență îngrijorătoare în special în subgrupurile populaționale defavorizate social, mai ales la femei. Cauzele? stresul cotidian, lipsa educației, alimentația hipercalorică tip fast-food, consumul crescut
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
din cauza unor calamități;4 Sigur, Biserica va rămâne în continuare cu aceste preocupări într-o formă mult mai restrânsă, pentru că inclusiv accesul la resurse se va restrânge odată cu modernizarea statelor europene și cu separarea lor de Biserică, proces început odată cu industrializarea lumii, care datează din Epoca Luminilor (sau Iluminismul), mai precis, odată cu schimbarea socială produsă de Revoluția franceză de la 1789. "Modernizarea substantiv apărut în acest ultim sfert de secol s-a născut din transformările ce au drept cadru principalele țări europene
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
franceză de la 1789. "Modernizarea substantiv apărut în acest ultim sfert de secol s-a născut din transformările ce au drept cadru principalele țări europene, începând cu Epoca Luminilor (a moderniza datează din 1758). Ea reunește diferite mișcări de secularizare, raționalizare, industrializare etc. A fost grăbită de revoluții: politice (apariția individualismului democratic), economice (revoluția transporturilor, a aparatului de producție, a sistemului de credite etc.), culturale (restrângerea brutală a culturii populare, instaurarea unui sistem educativ destinat pregătirii noilor elite). Pentru sociologul de astăzi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
producă întotdeauna aceleași efecte, o concepție eronată asupra societăților arhaice sau tradiționale și, mai presus de toate, un arsenal teoretic cu ajutorul căruia se considerau posibile controlul, anticiparea, dominarea schimbărilor. Noțiunea de schimbare socială apare destul de problematică atunci când este corelată cu industrializarea în cadrul căreia se înlănțuie inovația tehnică, creșterea producției, noua diviziune a muncii; cu dezvoltarea economică exprimată în termeni de creștere a venitului național și de ridicare a nivelului de trai; cu modernizarea al cărei rezultat este constituirea unei organizări sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
raportată la domeniul teologiei morale (dar fără vreo pretenție de a oferi un "model" preconstruit de societate) și a fost ancorată mai bine în revelația creștină". (Enciclopedie de filosofie..., 2004, p. 241). Se poate vedea cu ușurință că iluminismul și industrializarea și, de fapt, tot procesul acesta de laicizare a schimbat oarecum și orientarea Bisericii asupra valorilor proprii. Treptat vedem că și în Biserica Romano-catolică, mai întâi asistența socială a început să fie gândită ca și doctrină, ca apoi să fie
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
2.4. Perioada modernă separarea Statului de Biserică: dezvoltarea asistenței sociale laice Perioada modernă a adus cu sine schimbări majore în societate în general. În primul rând, umanismul promovat treptat-treptat odată cu Renașterea, apoi cu Epoca Luminilor, cu Revoluția franceză, cu industrializarea, toate au adus separarea de Biserică. Din punct de vedere sociologic, fenomenul produs în această perioadă poartă denumirea de schimbare socială. Dacă este adevărat că sociologia este fiica revoluției industriale, după cum s-a arătat de nenumărate ori, se poate afirma
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
produs în această perioadă poartă denumirea de schimbare socială. Dacă este adevărat că sociologia este fiica revoluției industriale, după cum s-a arătat de nenumărate ori, se poate afirma că această disciplină s-a constituit în legătură directă cu schimbarea socială. Industrializarea a provocat sentimentul unei rupturi divers interpretate, al unei separări între un înainte și un după ce au dat naștere unor reprezentări puternic contrastante. Preluate de ideologiile contrarevoluționare, pe de o parte, și de cele progresiste, pe de altă parte, această
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unor formulări teoretice, mai mult sau mai puțin elaborate, în toate registrele analizei sociologice; ele sunt adesea însoțite de considerații istorice și de puncte de vedere prospective, ce permit creionarea unei evoluții generale" (Valade, 2006, p. 375). Schimbarea socială, odată cu industrializarea, cu nașterea sociologiei și a științelor socio-umane, a atras după sine un "regres" în privința influenței teologice asupra lumii. Din punctul de vedere al asistenței sociale, Biserica a pierdut prin laicizarea statelor din apusul Europei. "Industrializarea din secolul al XIX-lea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
p. 375). Schimbarea socială, odată cu industrializarea, cu nașterea sociologiei și a științelor socio-umane, a atras după sine un "regres" în privința influenței teologice asupra lumii. Din punctul de vedere al asistenței sociale, Biserica a pierdut prin laicizarea statelor din apusul Europei. "Industrializarea din secolul al XIX-lea a sporit numărul dezrădăcinărilor și vocațiilor ideologice. Conform analizelor noastre, este normal ca Statele Unite, unde a fost adoptată prima direcție, să fi fost mai puțin cucerite de acest fenomen, ca și, în general, țările protestante
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de suferit. Era aceasta a capitalismului a devenit, din păcate, o eră a laicizării (aș putea spune, ca teolog, a lepădării) popoarelor europene (iar aici ne referim la cele din Apus, care reprezintă în mare parte motorul economiei mondiale). Dacă industrializarea începută puternic cu secolul al XVIII-lea, sub influențele majore "venite pe calea Epocii Luminilor" (Boudon, coord., 2005, pp. 378-382), a adus și Revoluția franceză (1789) și odată cu ea și detașarea, chiar radicală, de principiile teologice ale existenței umane experimentate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
III-lea, asistăm la un nou mod de viață european prin formarea unei familii europene, adică a Uniunii Europene, în care, mai ales în țările apusene, vedem o separare mai accentuată (adică mult mai dezvoltată pe parcursul a două secole de industrializare și de laicizare) de orice simbol religios și de orice raționalizare creștină a vieții. Nu credem că acesta ar fi capitalismul gândit și dorit a fi aplicabil în lume. Weber scrie în cele două părți ale cărții sale, Etica protestantă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
revenea Suediei. Viața țăranului s-a îmbunătățit, prin faptul că a primit pământ, însă nu s-a ajuns la diferențe mari între aceștia. Aceste lucruri au păstrat o oarecare constanță în operele scriitorilor care nu au fost influențați de această industrializare, regăsindu-se mai mereu în sfera ruralului. Un roman care a stârnit controverse este Ruumiin viisaus 114 și îi aparține scriitoarei Iris Uurto. Romanul este povestea uimitoare a unei femei care se îndrăgostește de soțul ei abia după ce acesta moare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
bună perioadă a timpului ramura de vârf a economiei, aceasta realizându-se în mediile rurale, Dorin Iancu se grăbește să completeze că mediul rural este diferit de ceea ce percepem noi prin ideea de sat. Agricultura, fiind una mecanizată, tinde spre industrializare, iar ruralul spre urbanism, condițiile nefiind cu nimic mai prejos decât cele din aria citadină. Mai mult, în fiecare vară, orașul ia drumul satului, majoritatea optând pentru petrecerea concediului la țară. Un alt lucru demn de remarcat la poporul finlandez
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]