3,659 matches
-
și se constituie concepția etică din perspectiva potențialității reprezentată de calea pe care o poate urma. A doua problemă identificată este ontologică încercând să descrie locul omului în univers, pornind de la calitățile și rolurile sale. "Dumnezeu a făcut pe om inocent drept virtuos, lipsit de supărare, fără de grijă, luminat cu toată virtutea, încărcat cu toate bunătățile, ca o a doua lume, un microcosmos în macrocosmos, un alt înger închinător, compus, observatorul lumii văzute, inițiat în lumea spirituală, împăratul celor de pe pământ
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la credință cu duhul blândeții și nu cu forța, iar Papa Alexandru al III-lea a refuzat să-i condamne la moarte pe cei acuzați de erezie considerând că este mai bine să ierți un vinovat decât să condamni un inocent 3. Conform tradiției dreptul de coerciție putea fi realizat doar în plan spiritual 4 și de aceea pentru început Inchiziția nu s-a manifestat ca o formă de pedepsire a ereticilor. Dar cum s-a realizat această trecere de la clemență
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fad al lumii viitoare" (P.Z.). Lumea viitoare profețită de Paul Zarifopol, dacă privim cu atenție, este una care a și venit, se manifestă în proliferarea nimicului globalizant, pe toate palierele sociale, sub dominația imperialismului economic. Divagînd în marginea neînțelegerilor inocente între public și artiști, încearcă să definească arta, artistul și să elimine multiplele confuzii care bîntuie așteptările omului obișnuit. "Oamenii care au cercetat de aproape istoria artei și natura tipului artistic știu că nu există legătură între mutra, caracterul moral
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
corpului uman. Brunelleschi a revoluționat arhitectura și arta plastică introducând În spațiul plastic metoda perspectivei liniare , o metodă rațională, deci o convenție, prin care se reprezenta un spațiu tridimensional coerent, omogen și infinit pe o suprafață bidimensională (Loggia pentru Spitalul Inocenților - Ospedale degli Innocenti) construită de Brunelleschi Între 1421 și 1424 În care, claritatea, simplitatea și linearitatea reprezintă o inovație a timpului. Poate fi interesant de remarcat critica făcută de Pavel Florenski noțiunii de perspectivă, În lucrarea sa Perspectiva Inversă. Bazat
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
destin. Ca și tatăl lui Hamlet, cavalerul Gaheris piere otrăvit, iar regele Arthur și toți cei de la curtea sa au fost atît de întristați de o moarte așa de urîtă și vulgară, încît nu vorbiră decît foarte rar despre ea. Inocenți sau nu, oamenii doborîți de o moarte neprevăzută rămîn pătați în ochii comunității, suspendați ambiguu între două condiții. Ei nu și-au trăit moartea ca prag spre orizontul nemuririi, al învierii. Dacă moartea înseamnă ruperea raporturilor persoanei cu lumea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fie în acord cu legile naturale. În geneza societății civile, Hobbes nu ia în calcul decât primele două legi naturale, dar legiferarea trebuie să țină cont de toate. Astfel, pentru a nu da decât un exemplu, "orice pedepsire a supușilor inocenți, fie ea mare sau mică, este împotriva legii naturale; căci pedepsirea este numai pentru transgresarea legii, și de aceea nu poate fi pedepsire a unui inocent. Aceasta este mai întâi o violare a acelei legi a naturii care interzice tuturor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de toate. Astfel, pentru a nu da decât un exemplu, "orice pedepsire a supușilor inocenți, fie ea mare sau mică, este împotriva legii naturale; căci pedepsirea este numai pentru transgresarea legii, și de aceea nu poate fi pedepsire a unui inocent. Aceasta este mai întâi o violare a acelei legi a naturii care interzice tuturor oamenilor să caute, în răzbunarea lor, altceva decât un bine viitor. În al doilea rând a celei care interzice nerecunoștința [...] pedepsirea unui inocent fiind totuna cu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pedepsire a unui inocent. Aceasta este mai întâi o violare a acelei legi a naturii care interzice tuturor oamenilor să caute, în răzbunarea lor, altceva decât un bine viitor. În al doilea rând a celei care interzice nerecunoștința [...] pedepsirea unui inocent fiind totuna cu a întoarce binele cu răul. Și în al treilea rând, a legii care poruncește echitatea"63. Pentru Locke însă, dacă puterea absolută nu este limitată prin instituții pozitive și legi fundamentale "ea nu poate fi în nici un
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de astfel de programe cu tot felul de "lupte" între bine și rău, unde protagoniștii se folosesc de magie să își învingă adversarul, unde violența e la loc de cinste, nelipsind cuvintele vulgare și insultele. Ce poate învăța un copil inocent și naiv din asta? În primul rând, că magia este ceva dorit de oricine, că magia îți oferă o oarecare superioritate și că te face să controlezi lumea, în felul acesta, oricine controlează pe oricine. În al doilea rând, copiii
Caleidoscop by Anca Chiper () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93255]
-
mod deliberat sau nu, cu stângul, având în vedere modalitatea în care își începe declamația, invitând pe cei de față să își asume o vină în privința căreia, înainte de a fi expuși mesajului conținut în discurs, se simt, cu siguranță, total "inocenți". În termenii lui Edwin Black, gestul "solitar" al lui Chapman, acela de a invita, într-un mod abrupt și recursiv, publicul "să vadă crima drept americană, mai degrabă decât coatesvilliană, [...] trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care Black enumeră "cele două războaie mondiale, [...] distrugerea orașelor, [...] tentația imperialismului, [...] căderea zeului Progres"164 creează posibilitatea ca "abia acum adresa de la Coatesville să își găsească publicul capabil să o înțeleagă"165, public a cărui dimensiune crește cu trecerea (ne-inocentă) a fiecărei zile în toate zonele pământului. Mai mult, apreciază Black, inexplicabilul "apetit pentru vină"166 al generației curente garantează accesul lui Chapman la un public din ce în ce mai larg. O altă, majoră, realizare a adresei de la Coatesville, după Edwin Black, constă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
proceda absolut identic într-o situație similară viitoare. Prin urmare, premisa majoră ("viitorul va semăna cu trecutul"), trecută sub semnul tăcerii în discursul președintelui, legitimează argumentul logic al entimemei "retragerea imediată din Vietnam va duce la pierderea de vieți umane inocente". Ce poate fi mai dezastruos decât o astfel de consecință? Desigur, așa cum precizează Hill, mai există o entimemă strecurată subtil în chiar raționamentul pe care l-am parcurs, împreună, adineauri, una care, de această dată, este bazată pe apelul lui
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care poate fi folosit în vederea oricărui scop: limbajul. Or, Kenneth Burke este departe de a își pune astfel de probleme, specifice, mai degrabă, "modernității estetice", în termenii profesorului Ilie Gyurcsik 344. Criticul Burke exprimă o perspectivă cât se poate de "inocentă" în privința limbajului, decretând, cum ne amintim, că acesta este realitate și, mai mult, este acțiune. Prin urmare, multe dintre presupozițiile teoretice ale dramatismului burkean interzic orice "decalaj" între "realități" concurente, din care, necesar, una sau mai multe ar trebui să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
chiar. Și el știe asta. Drama lui este cu atât mai intensă cu cât analizează mai atent nuanțele. Respingerile sale sunt însă ale unui om mistic. El nu se bazează pe conexiuni logice. Atunci când arbitrariul face din el o victimă inocentă a succesiunii de evenimente, el respinge absurdul în care e târât atribuindu-l unei întâmplări inexplicabile. E înhățat de milițianul care trebuia să ducă la post un vinovat pentru răspândirea panicii printre înfometații ce așteptau cu orele câteva pâini. Tocmai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
strict culturală și literară, fără nici un angajament ideologic și cu atât mai mult politic, precis și declarat. Deosebim în mare, în interiorul său, două situații tipice: 1) Pe treapta cea mai de jos se situează rezistența tacită, pasivă, așa-zicând spontană, inocentă. Ea se traduce prin refuzul participării la vreo formă de colaboraționism literar, prin abținerea de la orice implicare oficială. Dar totul în mod discret și organic, fără ostentație și gesturi spectaculoase. Refuzul de a scrie la comandă pleacă, în primul rând
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturale, ideologice și literare. Precizările care urmează sunt doar simple contribuții analitice și documentare și nimic mai mult. Se observă, mai întâi, o evoluție și o dilatare evidentă a conceptului: de la rezistența literară la rezistența culturală. Evoluția nu este deloc inocentă și vom vedea imediat și din ce motive. Cultura are un sens atât de larg, încât orice poate deveni act de... rezistență. Dar să nu anticipăm. în al doilea rând, pare în general admisă tipologia pe care am propus-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care am propus-o și care credem își păstrează valabilitatea. Ea presupune o distincție netă, riguroasă, între rezistența activă (respectiv orice acțiune literar-culturală, contrară unei dispoziții legale, juridice sau admiistrative) și cea pasivă, redusă la refuzul colaborării, la eludarea spontană, inocentă ori conștient-asumată, a ordinii ideologice existente. Rămânem fermi la convingerea că sensul prim, tare, al acestui tip de rezistență este încălcarea voită, asumată, a unei dispoziții legale restrictive, emanând de la o instituție a ordinii totalitare. Se poate introduce, totuși, la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturale este însă de ordin moral. Dar, în același timp, și cel mai greu de analizat și dovedit prin texte categorice, irefutabile. Intrăm într-o zonă de confesiuni și procese de conștiință, complexe și obscure, în care sinceritatea și automistificarea inocentă coexistă, mai totdeauna, în mod inevitabil și nedisociabil, cu ambiguitățile cele mai evidente și deschis asumate. O notabilă definiție a intransigenței morale riguroase, formată și trăită în anii cei mai sumbri ai ceaușismului, întâlnim la Matei Călinescu, în recenta sa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
am bucurat că tema formează de pe acum și obiectul unui studiu sistematic și chiar o promițătoare teză de doctorat: Gulagul în conștiința românească, de Ruxandra Cesereanu. Autoarea propune și o tipologie: Cruciați, amorali și decăzuți. Riscul idealizării, al acceptării literaturizării inocente, involuntare sau programate, păcatul originar al acestor mărturii, neeliberate de complexul literar și fără nici o noțiune de autenticitate, singura care le salvează de fapt rămâne însă real. El ar trebui, pe cât posibil, evitat. Este greu de acceptat orice idealizare. Cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
replici ce-ți taie răsuflarea. Pagini antologice ce descoperă în Bujor Nedelcovici, alături de romancier, și un ideolog și un politician raisonneur. încă o surpriză: acest roman poate fi citit în mai multe chei. Dar, deoarece el se prezintă ca o inocentă utopie (ceea ce ține de regula jocului) să-l urmărim în acest sens. Scenariul se desfășoară scenă cu scenă în mod implacabil, până la capăt. Conducătorul are nevoie de un scriitor celebru care să-i laude regimul și să i scrie discursurile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
surpriză și ironie. Căci avem de-a face cu un autor foarte inteligent, caustic și, când își scoase ghearele (sau... cuțitele), chiar mușcător. Dar esențialul stă în altă parte. Situație suprarealistă tipică: scriitorul simte că renaște într-o altă limbă; inocent, pur, proaspăt, copilăros. Este o întoarcere la aurora conștiinței, la starea spirituală primordială. Un mare topos al conștiinței mistice de totdeauna și de pretutindeni. Dar să rămânem la esențial. Le mot sablier: titlul își capătă acum întregul înțeles. Trecerea de la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
servicii și specialiști, de fapt al întregului aparat de stat modernizat, ce structuri mai mult sau mai puțin analoage, corespunzătoare, opune Convenția? Bunele sale intenții sunt evidente. Dar în fața vechiului activist rutinat și fără scrupule, doar buna credință și caracterul inocent sunt victime sigure. Și, apoi, încă o schimbare de mentalitate a intelectualului tânăr care intră în politică. Conflict evident de generație: el nu mai acceptă transformarea sa în simplu activist, sub ordinele lui X sau Y, fără alte competențe decât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a numelui Andrei ("se cuvine să dea de gândit"), semnificația provenienței divine a prenumelui miresei lui Andronic, dar și referința patronimului ei la solomonar, "la identitatea serpentiformă a lui Andronic" și la predestinarea onomastică pentru nunta cosmică 16. Numele "niciodată inocent la Eliade" este decriptat din perspectiva complexului gnostic (diminutivarea numelui ca semn al înstrăinării în Nuntă în Cer, "Zacharias" din Pe strada Mântuleasa, Anghel D. Pandele din Nouăsprezece trandafiri etc.). Matei Călinescu se oprește asupra numelui recurent din proza lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
totul pe știutorul de simboluri din el atunci când a elaborat romanul"57. În acest sens, avizatul comentator al operei lui Eliade argumentează prin prezența detaliilor imperceptibile din text care pot fi omise de un cititor neatent, "motiv pentru care lectura inocentă, nesimbolică, sugerată chiar de către autor, nu e cea mai recomandabilă dintre toate abordările posibile"58. I.P. Culianu îl numește pe Eliade unul dintre "cei mai mari făuritori de mituri", "un mistagog", un criptograf care "prezidează alcătuirea unui mesaj cifrat, destinat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
auzite 408. Analizând acest "adevărat paradis naratologic", semioticianul consideră că în Pe strada Mântuleasa "narațiunea este un mod de inserție a naratorului într-o societate activă în care acesta, altfel, nu poate pătrunde" și că "actul narațiunii nu este niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul său elev, Borza, care nu este același cu maiorul Borza. Din acest punct de vedere, ceea ce vizează romanul este strategia de care uzează un intelectual într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]