4,097 matches
-
artilerie grea, cu luptători din linia întâi și din spatele frontului, o luptă pe viață și pe moarte, un război nemilos al „stelelor” imunocitare, cu invadatorii distrugători de „civilizații” celulare. Descriem astfel sistemul imunitar, nu neapărat prin prisma amprentei puse asupra intelectului nostru de civilizația tehnocrată și belicoasă, în a cărei pânză de păianjen suntem captivi, ci mai curând, sub imperiul profundei impresii pe care ne-o produce încercarea de a pătrunde în tainele unuia dintre cele mai sofisticate și „inteligente” patente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aceasta și-a pierdut propriul său centru spiritual. O astfel de dezaxare a esenței omenești însemna ruina constituției sale organice. Omul a încetat a fi un organism spiritual. Și atunci, la periferia chiar a vieții, au apărut centre înșelătoare."231 Intelectul omului fiind tabula rasa, natura lui nu poate fi decît culturală, deci rezultatul unei educații sociale. Orice comportament se poate imprima pe carnea amorfă a individului. Ca urmare, dacă se face posibilă depersonalizarea deținutului (care, pentru că a greșit față de societate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
treptat, dar sigur, cu adevărat eu. Multe dintre trăsăturile fixate atunci în sensibilitatea mea au rezistat de-a lungul întregii mele vieți: în poezie, în critică deopotrivă. Mai ales ultimul an, în care procesul de cristalizare s-a desăvârșit, cristalul intelectului meu delimitându-și toate fețele, când muzica modernă și pictura modernă au intrat în plămada mea spirituală, când am început să mă pasionez de filosofie, când am devenit suprarealist, când am asimilat cu extraordinară sete critica lui E. Lovinescu și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai lapidară concretizare a vitalității creatoare“, exaltă „valoarea etică a forței“. Încercând să-și înaripeze cuvintele ca și Eminescu, profetul său pe care-l ascultă cu pietate și fervoare, Vasile Marin îi avertizează pe adversarii naționalismului: „să ia aminte rahiticii intelectului strânși în țarcurile democrației comunizante: nu cu zeama roză a conferințelor politice ori cumpăna muiată în cerneala de boz a indiferenței se pregătesc marile transformări“. El însuși devine profet: „Sunt semne. Încheieturile lumii vechi trosnesc de pretutindeni. Oamenii lumii care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sistem materialist mecanicist și senzualist expus în Despre spirit ă1758), Despre om și Fericirea ăpost. 1772); în gnoseologie afirmă primordialitatea senzației, la care se reduc sufletul ăfacultatea de a simți), memoria ăreactualizarea senzațiilor trecute) și spiritul ăfacultatea de a judeca, intelectul); concepe omul ca supus legii naturale conform căreia interesul individual este mobilul permanent al acțiunilor sale, problema pentru filozof și pentru legislator fiind aceea de a distinge între inte resele care îl opun pe om omului și cele care îi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mai izbutită formă deschisă, personală, inteligentă și plină de curiozitate. Îl prețuiesc pentru scepticismul, ironia lui și ideea de joc. Toate romanele mele sunt explorări ale comediei de toate felurile... Romanul care îi conferă lui Bradbury statutul de ironist al intelectului este My Strange Quest for Mensonge, Structuralism's Hidden Hero (1987). Este o carte încântătoare pentru cei ce au lăsat în urmă structuralismul și deconstructivismul. Umorul este subtil și servește cauza clarității textului critic. Primul lucru pe care îl descoperim
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este bună veriga aceasta pentru completarea paradigmei cunoașterii psihologice? O spune însuși părintele filosofiei moderne, I. Kant: "Iluminismul este ieșirea omului din starea de imaturitate de care este el însuși vinovat. Imaturitatea este incapacitatea de a te servi de propriul intelect fără îndrumarea altcuiva. Te faci vinovat de această imaturitate atâta vreme cât cauza ei nu este neputința intelectului, ci lipsa fermității și curajului de a te folosi de el fără îndrumarea altcuiva. Sapere aude ! Să ai curajul de a te folosi de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Kant: "Iluminismul este ieșirea omului din starea de imaturitate de care este el însuși vinovat. Imaturitatea este incapacitatea de a te servi de propriul intelect fără îndrumarea altcuiva. Te faci vinovat de această imaturitate atâta vreme cât cauza ei nu este neputința intelectului, ci lipsa fermității și curajului de a te folosi de el fără îndrumarea altcuiva. Sapere aude ! Să ai curajul de a te folosi de propriul intelect! Iată deci deviza iluministului" (I. Kant cf. K.R. Popper, p. 143). Deviza este plină
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
îndrumarea altcuiva. Te faci vinovat de această imaturitate atâta vreme cât cauza ei nu este neputința intelectului, ci lipsa fermității și curajului de a te folosi de el fără îndrumarea altcuiva. Sapere aude ! Să ai curajul de a te folosi de propriul intelect! Iată deci deviza iluministului" (I. Kant cf. K.R. Popper, p. 143). Deviza este plină de învățăminte pentru ceea ce poate face astăzi un psiholog în "grădina" sa. Este o pretenție a societății contemporane față de psiholog și psihologie, de a se autoelibera
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca obiectiv explicarea naturii divine a sufletului, a intervenției întru credință a "experienței interioare". Pe această cale, conceptul își însușise însemnele reflectării conștiente, ca produs al divinității. Modul omenesc de manifestare a sufletului înceta de a se reduce doar la intelect ca la Aristotel -, pentru ca în tomism să devină un suflet conștient. Această concepție a susținut că suflete fără conștiință au doar plantele și animalele. Conștientizarea a fost redusă la actul de gândire al unui singur suflet omenesc în raport cu corpul său
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
loc doar prin credință. Golit de determinarea și substanța sa naturală, sufletul înceta să mai aibă o determinare cauzală. Sufletul rezonabil, după Thomas d'Aquino, se manifestă prin lucrurile sensibile reflectate cu ajutorul proprietăților lor particulare și individuale. Acesta reprezintă nivelul intelectului posibil (lumen intelectuale), fiind diferit de nivelul la care lucrurile reflectate sunt acționate. Acesta este un nivel la care are loc transformarea obiectelor reflectate, unde există posibilitatea nu doar de a le imagina și de a crea cu ele fantasme
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
principiul de funcționare al supapei de siguranță de la mașina cu abur a lui What. În sistemele tehnice de autoreglare, supapa de siguranță avea o destinație precisă, aceea de a înlocui "ceea ce de fapt mâna ar face când este comandată de intelect". Problema pe care și-a formulată-o aici Secenov a fost aceea de a verifica dacă un asemenea principiu nu funcționează cumva la fel și în cazul sistemelor vii. Din momentul identificării sale, dobândea un interes aparte explicarea modului de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
with the Science and Profession of Psychology, în American Psychologist 1994, vol 49, nr.3, pp. 184-199. Lăzărescu, G., Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992. Liiceanu, G., Cearta cu filosofia, Editura Humanitas, București, 1992. Locke, J., Eseu asupra intelectului omenesc, vol I, II, Editura Științifică, București, 1961. Lorenz, K., L'Aggression une Historire naturelle du mal, Flamarion, 1969. Kuhn, Th., Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Mânzat, I., Istoria universală a psihologiei, curs Univ. Independentă "Titu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
științelor în România. Psihologia, Editura Academiei RSR, București, 1976. Șchiopu, U., Dictionar de psihologie, Editura Babel, București, 1997. Smith, J.A., Ross W.D., Work of Aristotle, vol IV Historia Animalium, Oxford, Claredon Press,1910. Spinoza, B., Tratatul despre îndreptarea intelectului și despre calea cea mai bună care duce la adevărata cunoaștere a lucrurilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. Slipe, B.A., M. Whoolery, Are Psychology's Main Methods Biased Agains the Worldview of Many Religious People, în J. Psychology
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului e solicitată pînă la limitele ei, e folosită pentru a trimite spre ceea ce este dincolo de formulare și concept. Un asemenea tip de formulare își pune atent în scenă propria depășire, mobilizează intelectul spre Tăcerea infinit plină de sensuri a lui Dumnezeu. Rămînînd la nivelul conceptului și al formulării, nici un discurs (teologic sau altul) nu va putea armoniza pînă la capăt, nu va putea împăca mulțumitor mai multe absoluturi. Cînd acest prag, cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vrea fiecare Cicero : Ce înseamnă libertatea? Puterea de a trăi cum vrei Aceeași definiție a libertății se întîlnește la Sofocle, Herodot, Lysias, Isocrate, Xenofon, Demostene. Platon e un izolat atunci cînd, tematizînd filozofic libertatea, o pune în relație decisivă cu intelectul, cu gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în primul rînd ca referință actul care l-a zămislit, libertatea Creatorului, nu infinitatea interioară, absolută și insondabilă, a lui Dumnezeu în misterul său ultim. în arhitectura tradițională a ființei umane, voința ocupă totuși un loc secund, de mijloc între intelect și rațiune, pe de o parte, și facultățile sensibile și de acțiune, pe de alta. Or, fiind atît de strîns asociată cu o facultate mediană, libertatea de alegere ni se înfățișează și ea pînă la urmă ca nesupremă, avînd mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît mai departe corpul în aventura spirituală, să-l apropie asimptotic de starea lui paradisiacă, să-l facă să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul divin. Sigur că o asemenea distribuție
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se cuvine. în zilele noastre, cînd se naște un copil, el nu poate mînca încă pîine și se hrănește mai întîi cu lapte ; iar pe măsură ce crește ajunge să mănînce o hrană mai consistentă. De astă dată, nu atît voința, cît intelectul, factorul director (hegemonikon) al ființei umane e solicitat de tema libertății. Organizator al tuturor celorlalte facultăți, intelectul poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se hrănește mai întîi cu lapte ; iar pe măsură ce crește ajunge să mănînce o hrană mai consistentă. De astă dată, nu atît voința, cît intelectul, factorul director (hegemonikon) al ființei umane e solicitat de tema libertății. Organizator al tuturor celorlalte facultăți, intelectul poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine pe care le contemplă. Pentru Platon, el era singurul aspect al ființei umane care putea pretinde, fără
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
hrană mai consistentă. De astă dată, nu atît voința, cît intelectul, factorul director (hegemonikon) al ființei umane e solicitat de tema libertății. Organizator al tuturor celorlalte facultăți, intelectul poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine pe care le contemplă. Pentru Platon, el era singurul aspect al ființei umane care putea pretinde, fără contradicție, la o completă libertate, asigurînd libertatea ansamblului. Dacă libertatea e gîndită după
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
realizării unei opere de artă : reflexul chipului divin din om e curățat și actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre mulți alții, se referă Diadoh, desemnează tocmai condiția creșterii fără capăt, participare umană la libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
bunăstare, informație supraabundentă, dar deliberat neselectată, neierarhizată. Dacă revenim la criteriul calitativ, subiect universal e declarat omul de rînd, cu experiențele, rațiunea, limitele, drepturile și datoriile general umane. Fiindcă ies din această scară, un sfînt, un mistic, un om al intelectului contemplativ nu capătă loc în cercetările noastre asupra umanului. Ei țin de un extraordinar nebulos, neinvestigabil în sine, sînt excepții de la regula subiectului universal, nu pot fi luați în calcul pentru a trata destinul omului. și pe bună dreptate, într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
om depășește infinit umanul. E acel element de alteritate transcendentă care îl locuiește, fiindu-i acordat lui anume ca persoană ; e facultatea care îl face capabil de cunoaștere mistică prin afinitate cu realul ultim ; e totodată instanță călăuzitoare, pedagog al intelectului în progresul spiritual și în cunoașterea contemplativă. De abia sub acest element non-uman stă ierarhia propriu-zisă a ființei umane cu al său vîrf și element rector : intelect sau inimă, nous platonician, hegemonikon stoic, kardia sau cor în tradiția biblică, sirr
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cunoaștere mistică prin afinitate cu realul ultim ; e totodată instanță călăuzitoare, pedagog al intelectului în progresul spiritual și în cunoașterea contemplativă. De abia sub acest element non-uman stă ierarhia propriu-zisă a ființei umane cu al său vîrf și element rector : intelect sau inimă, nous platonician, hegemonikon stoic, kardia sau cor în tradiția biblică, sirr (secretul sau misterul ființei) în sufism, buddhi = intelectul și inima profundă ca sălaș al lui Brahma, în hinduism. Plutarh vorbea despre sufletul adevărat, superior sufletului de care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]