6,119 matches
-
social al companiei, care are loc la ora 8 p.m., aveți tendința: a) de a ajunge la timp? b) de a ajunge un pic mai târziu? 29. Atunci când dați un telefon de afaceri: a) vorbiți aproape numai dumneavoastră, dându-i interlocutorului puțin timp de vorbire? b) petreceți mai mult timp ascultând și făcând diferite comentarii asupra a ce spune interlocutorul? 30. Când aveți timp liber, preferați să citiți: a) scrisorile trimise către redacție dintr-o revistă cu noutăți? b) un articol
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de a ajunge un pic mai târziu? 29. Atunci când dați un telefon de afaceri: a) vorbiți aproape numai dumneavoastră, dându-i interlocutorului puțin timp de vorbire? b) petreceți mai mult timp ascultând și făcând diferite comentarii asupra a ce spune interlocutorul? 30. Când aveți timp liber, preferați să citiți: a) scrisorile trimise către redacție dintr-o revistă cu noutăți? b) un articol despre dezvoltarea orașului? 31. Atunci când alegeți un film, aveți tendința de a selecta: a) filme care explică perioade istorice
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
sens a fost programul folositor și practic pentru dumneavoastră?”. Pentru unele persoane, „folositor” și „practic” pot reprezenta noțiuni diferite. Alteori, moderatorul poate adăuga o a doua propoziție sau frază menită să explice întrebarea, dar care reușește să îi încurce pe interlocutori, deoarece introduce o nouă dimensiune. De exemplu: „Care dintre următoarele probleme este mai importantă pentru dumneavoastră? Sau care ar trebui rezolvată prima dată?”. Din nou, moderatorul a presupus că ceea ce este important trebuie rezolvat mai întâi, dar participanții ar putea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
pentru care este important studiul. Ar fi bine să testați explicația pe care vreți să o dați, făcând o repetiție cu ajutorul colegilor, vecinilor sau rudelor. Cum sună explicația? Cinstită? Directă? Trezește curiozitatea? Este suficient de completă ca să îl facă pe interlocutor să se simtă în largul lui? În mod normal, firmele de cercetare a pieții nu le spun participanților cine sponsorizează studiul. Descriu sponsorul ca fiind un tip sau o categorie de produse, cum ar fi băuturile răcoritoare, pesticidele pentru ferme
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
din nou singură și prietenele îmi tot aranjau întâlniri de gradul trei cu manageri din cercul lor de cunoștințe, doar-doar mi-oi găsi și eu sufletul-pereche; nu îl găsisem, dar de la atâtea blind date-uri învățasem să-mi evaluez rapid interlocutorii; numărului trei i-am dat imediat un FB, a fost de ajuns să văd cât de elegant s-a ridicat de pe scaun, s-a încheiat la sacoul impecabil (la nasturele din mijloc, ca la carte) și mi s-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
gestiunea fluxurilor de numerar (cash flow-uri). Chiar și în prezent, în unele dintre discuțiile cu alți stakeholderi, personalul din companii cu configurație financiar-contabilă „traduce” conceptul de cash flow prin cel de profit, pentru a putea fi înțeleși pe deplin de interlocutori (ceea ce nu este, însă, întotdeauna corect). Transformarea condițiilor economice în timp, în contextul „complicării” tot mai pregnante a problemelor de gestiune, a avut ca efect, între altele, și disocierea tot mai pronunțată între conceptele de venit și, respectiv cheltuială, față de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
loc, „marele Străin” (III, 203). E deopotrivă un confident (așa îl numise Kierkegaard, iar Cioran comentează: „E singura formă de credință pe care-o pot concepe și unicul rol ce i se poate atribui lui Dumnezeu”Ă III, 29) și interlocutorul ultim („Există clipe în care, oricât de departe am fi de orice credință, nu putem concepe alt interlocutor decât Dumnezeu” Ă III, 402); este, de asemenea, o compensație pentru neputința lui Cioran de a se înscrie în social: „Dacă aș
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
formă de credință pe care-o pot concepe și unicul rol ce i se poate atribui lui Dumnezeu”Ă III, 29) și interlocutorul ultim („Există clipe în care, oricât de departe am fi de orice credință, nu putem concepe alt interlocutor decât Dumnezeu” Ă III, 402); este, de asemenea, o compensație pentru neputința lui Cioran de a se înscrie în social: „Dacă aș fi putut avea raporturi sincere cu oamenii, cu siguranță că m-aș fi lipsit de ideea de Dumnezeu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prin a accepta. [...] Am revăzut succint numai unul din subtextele pe care Alexa Visarion, student regizor în clasa prof. Radu Penciulescu, le-a pus în evidență prin intermediul unei excelente suite de imagini scenice. Sala, în concepția regizorului, este un posibil interlocutor, un participant nemijlocit la experiența grupului de recruți. Scena fără cortină, sala înconjurată de practicabile pe care țintele bocancilor execută infernala partitură a instrucției armate, zgomotul mântuirii armelor sunt numai câteva semne ce particularizează experiența. Stimulul urmează calea adevărată de la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a întâmpinat în ziua și la ora fixată m-a derutat iarăși, astfel că ne-am instalat pentru un interviu. "încearcă să te situezi față de..."am apucat să spun, când s-a produs declicul. Privindu-mă fără să mă vadă, interlocutorul meu a rostit, ca într-un dicteu al cărui ritm lăuntric exprima o spontană smulgere de sine, textul de mai jos, pe care n-ar fi cazul să-l deghizez în interviu. O singură dată, la prima pauză logică, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
științelor vieții exercită foarte repede un ascendent cu totul deosebit. De fapt, oamenii de știință care făceau parte din Grupul celor Zece erau în majoritate medici biologi, iar reprezentanții științelor umane, pre-cum Edgar Morin, dădeau multă importanță științelor vieții. Fizicienii, interlocutorii de formație științifică privilegiați ai politicienilor în timpul Frontului popular din Franța, erau absenți din acest mediu în care științele vieții ocupau un rol central. Dacă cibernetica, teoria informației, teoria haosului și "principiul ordinii pornind de la zgomot" erau foarte apreciate, era
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1971 pe tema des-proprietăririi, îl dezamăgește puternic pe Jacques Robin, care consideră că desfășurarea acestei întîl-niri, "în pofida semnelor de satisfacție ale participanților", pare să ofere o imagine mediocră despre grup. Explicația sa inițială este că eșecul e legat de "lipsa interlocutorilor calificați", abandonurile în-mulțindu-se atît de mult încît reuniunea-colocviu s-a desfășurat în fața a optzeci de participanți care fuseseră, de fapt, invitați majoritatea (poate în mod greșit?) ca auditori dornici să asiste la o dezbatere fără să ia cuvîntul!"138. Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Toate aceste forme de comunicare sunt însă dublu determinate de factori intrinseci/structurali și de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
portul de hârtie pe care se tipărește textul scris etc. 6) CONTEXTUL vizează ansamblul circumstanțelor în care se realizează comuni carea. Factorii care concură la producerea sensului și la eficiența comunicării lui sunt: a. contextul social - identitatea, statutul social al interlocutorilor, relațiile dintre aceștia, scopurile comunicării, reprezentările și codurile socioculturale etc.; cadrul fizic al comunicării: locul și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
absente. Însă chiar această absență („gradul zero al scriiturii“, cum îl numea Roland Barthes) devine semnal al funcției poetice, sugerând o lume banală, mediocră, absurdă, lipsită de fru musețe și de armonie. FUNCȚIA METALINGVISTICĂ este orientată spre cod, urmărind acordul interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate sunt figurile semantice și cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de limbaj pot ilustra registrul familiar sau solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce (M. Eminescu); Ruga mea e fără cuvinte, / Și cântul, Doamne, îmi e fără glas. (T. Arghezi) Apostrofa este o figură retorică de adresare constând în întreruperea neașteptată a discursului, pentru a interpela un interlocutor real sau fictiv, pe un ton ironic, agresiv, sarcastic ori sentențios: Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil ce constă în utilizarea unui cuvânt jignitor, a unei violențe de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt o stea / Iubita mea. Eu sunt un templu, tu ești un zeu / Iubitul meu. - M. Eminescu) - instanța lectorială, cititorul abstract ori cel căruia i se conferă o identitate simbolică („Poemul tinde spre celălalt, are nevoie de el, de un interlocutor; îl caută, i se dedică“): Vrui, cititorule, săți fac un dar, / O carte pentru buzunar - T. Arghezi; Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
invers, promovând o discuție de început cu „omul bun" pentru asigurarea unui climat pozitiv din partea partenerului de negociere si încheierea contractului cu „omul rău", care va stabili condițiile concrete ale respectivei acțiuni. A. Cardon (2002) observă că înlocuirea unuia dintre interlocutori în cursul unui proces de negociere este adesea o metodă de a-1 dezechilibra pe „adversar". Astfel, relatează autorul, în unele organizații, negocierile încep prin acte de încântare si seducție (folosindu-se din belșug cuvinte cu impact emoțional ca „încredere
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
adesea o metodă de a-1 dezechilibra pe „adversar". Astfel, relatează autorul, în unele organizații, negocierile încep prin acte de încântare si seducție (folosindu-se din belșug cuvinte cu impact emoțional ca „încredere", „cooperare" etc.), la aceste prime contacte participând interlocutori fermecători. în momentul negocierii propriu-zise, atât interlocutorii, cât si discursul se schimbă. B. Substituirea îngăduie abandonarea acordurilor tacite, renunțarea la promisiunile indirecte si anularea eventualelor concesii verbale. Această metodă are si mai mult succes dacă reprezintă o variantă a „autorității
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
pe „adversar". Astfel, relatează autorul, în unele organizații, negocierile încep prin acte de încântare si seducție (folosindu-se din belșug cuvinte cu impact emoțional ca „încredere", „cooperare" etc.), la aceste prime contacte participând interlocutori fermecători. în momentul negocierii propriu-zise, atât interlocutorii, cât si discursul se schimbă. B. Substituirea îngăduie abandonarea acordurilor tacite, renunțarea la promisiunile indirecte si anularea eventualelor concesii verbale. Această metodă are si mai mult succes dacă reprezintă o variantă a „autorității limitate" (negociatorul face unele concesii de natură
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
a fost una dintre temele sale centrale, dar nu preocupare față de imagine și față de un simbolism religios al gândirii, prezente la intelectualii moderni. Dialog filosofic. Dialog critic, dar nu artă de a fi "superior" și/sau artă de a inferioriza interlocutorii prin sofisme. În lumea modernă nu au triumfat Socrate, spiritul său deschis, gândirea autentică, ci ecclesiocrațiile tribale ale sofiștilor. După el, cei mai importanți filosofi greci, Platon, Aristotel, au așezat preocuparea de sine în centrul acelei arte de a trăi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dinspre lacul Herestrău: restaurantul Bordei. Ne-am așezat la masă toți trei: Goangă, eu și șoferul său cel chinuit (căci artistul îl boscorodea întruna, acuzîndu-l că nu are grijă de... pofta sa de mîncare). Atunci am realizat că ipoteticul meu interlocutor suferea de bulimie! Cumplită boală! Maestrul a comandat, spre stupefacția mea, numai pentru el, următoarele: 30 de mici, 4 fripturi, 2 omlete, 2 salate, două sticle de vin, două sifoane, un sfert kilogram de măsline, jumătate de telemea și o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și întreabă cu răutate unde "o să stea băiatul?" Otilia răspunde scurt și exact: "La noi". Uneori, personajul se autocaracterizează. După ce interpretează o bucată muzicală exclamă: "Ce sentimentală sunt!" Trecerea bruscă de la o stare la alta are menirea de a surprinde interlocutorul: "Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr când sunt contrariată". Aurica crede că "Otilia e șireată" și se miră că Felix poate ieși pe stradă cu o asemenea "destrăbălată". Pentru Felix, Otilia e "o fată cuminte" de care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]