4,210 matches
-
Generalisations, www.ncbe.gwu.edu/ncbepubs/classics/ culture/questions.htm 111 K. Moore, op. cit., p. 271. 112 K. P. Kasambira, Lesson Planning and Class Management, Longman Group Limited, Essex, 1973, p. 106. 113 Ibidem, 1973, p. 104. 114 D. Hargreaves, Interpersonal Relations in Education, Routledge și Kegan Paul, Londra, 1972. 115 K. Moore, op. cit., p. 272. 116 M. Denscombe, Classroom Control: A Sociological Perspective, George Allen and Unwin, Londra, 1985. 117 M. Saunders, op. cit. 118 W. Gnagey, Motivating Classroom Discipline, Macmillan
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
conducă la învățare interactivă este în strânsă relație cu: *personalitatea profesorului *nivelul de pregătire a clasei *stilurile de învățare ale elevilor *resursele didactice Avantajele metodelor interactive sunt notabile: *dezvoltă capacități sociale, toleranță reciprocă,respect pentru opinia celuilalt *dezvoltă inteligențele multiple(interpersonală, intrapersonală, morală, logică, ș.a.) *asigură o mai bună clarificare conceptuală și o integrare ușoară a cunoștințelor asimilate *oferă o perspectivă de ansamblu asupra activității elevului pe o perioadă mai lungă de timp *asigură situații de învățare adaptate nevoilor elevilor și
Coronița prieteniei by Prof. Gratziela Perebiceanu - Grup Şcolar „Nicolae Bălcescu”, Olteniţa, jud. Călăraşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93009]
-
Ea nu are, chiar în divergență judicativă, nimic de pierdut de pe urma unei aemenea benefice interacțiuni, întrucât filtrul sistemului cognitiv individual poate găsi în fiecare caz al unei astfel de asimetrii cheia împăcării constructive (rezolvarea care conduce către profit existențial). Acordul interpersonal, în schimb, nu face aici, în chip paradoxal, decât să întărească un adevăr eternizat în limbaj axiologic de către Tudor Vianu, după care "toate valorile morale sunt valori personale... [deoarece] persoana, nu fapta ei, este suportul valorilor morale"49. Acest adevăr
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
legitim-proiectiv înrâurește întregul sistem cognitiv personal tocmai cu arma "nesubstanțială" a legăturii inter-fenomenale, țintind inima procesului epistemologic de pe poziția unei reflexivități suverane. De aceea, nicăieri colaborarea dintre cele două tipuri de conștiință nu este mai strânsă ca în cazul întâlnirii interpersonale, acolo unde neutralitatea calculului rece pălește în fața multiplelor angajamente noetice ale deschiderii de punți simpatetice. A-l "studia" pe celălalt oferă prilejul exteriorizării unor structuri cognitive tipice care se vor regăsi aici în combinații specifice inedite și vor primi un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
specifice inedite și vor primi un dublaj emoțional capabil să le înrâurească orientarea, oferind preferințe asociative și direcții de acumulare semnificantă. În plus, privirea împărtășită amplifică forța cognitivă prin feed-back generos și mediază un schimb reciproc sintetic care ilustrează dialectica interpersonală a oricărei relații. Subzistă aici o atmosferă a temelor legate de interioritate, a unui umanism accentuat care adună în cerc închis toată încărcătura antropologică a determinațiilor comportamentale. Totul converge în jurul unei stăruitoare centrări pe esența general-umanului, ceea ce oferă o reprezentare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în cea mai profundă latură a conștiinței înseamnă a încerca identificarea și apoi confirmarea unor structuri și caracteristici regăsibile cumva și în țesătura sufletească a aproapelui. Empatia generatoare de solidaritate nu se poate funda decât pe asemănare, iar eventualele discordanțe interpersonale sunt tolerabile doar în lumina unei armonii superioare care privilegiază corespondența structurală în detrimentul nepotrivirilor parcelare. Nu te poți regăsi în figura unică a semenului fără medierea deschizătoare de orizont al cunoașterii care este identificarea similarității caracteriale. Marea probă a întâlnirii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
citirea în cifru comun a tuturor modulațiilor sufletești care poartă aparența ireductibilă a diversității. Conceptul strângerii laolaltă care ilustrează spiritual mecanismul esențial al învecinării comunitare conține în sfera sa de note o trăsătură fenomenologică a atracției reciproce generate de asemănarea interpersonală. Această atracție funcționează în deplină lumină a conștiinței și este distinctă de orice formă arhaică de magnetism după care se presupune că se orientează fenomenul relațional. Evaluarea lucidă și corect intenționată a propriilor trăiri și atitudini sfârșește cel mai adesea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
inconștientă). Identitatea și identificarea de tip dispozițional care se întemeiază pe sedimentarea modelelor parentale trebuie cel mult integrată unui demers reciproc-exploratoriu, care aduce în teritoriul unei conștiențe de tip opțional ceea ce înainte era doar tropism emoțional. Latura nereflectată a atracției interpersonale trebuie redusă la statutul unui simplu impuls, a unei înclinații cu toate caracteristicile capricioase ale temporarului. Ea contrastează cu vigilența responsabilă a întâlnirii autentice, cu atenta "înconjurare" reciprocă ce definește o relație între două conștiințe. Faptul intuiției nu infirmă, apoi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
legat de necesități colective cu semnificație etică. Conștiința de sine înseamnă disciplină exersată (pe latura moralității) și funcționează ca bază pentru evoluția socială a individului. Oriunde în câmpul comunitar se regăsesc urme ale codurilor etice care legiferează ființarea în interacțiune interpersonală și care construiesc scenariul întâlnirii între conștiințe. Iar din dialogul cu norma se desprinde formula tipică a oricărei practici etice, formulă care este asumată și mânuită reflexiv de către fiecare actor social în parte. Funcția socială a minții determină în chip
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
încă în mod suficient aceste două dimensiuni adiționale ale proiectului său de democratizare. Expresia folosită în mod normal pentru desemnarea acestor dimensiuni adiționale ale democrației este aceea de "capital social" și acesta reprezintă investiția socială în domeniul construirii de relații interpersonale solide în vederea obținerii de rezultate pozitive pentru beneficiul sau binele public. Acesta se bazează pe gradul de cooperare, reciprocitate și încredere dintre indivizi, pe eficiența și puterea personală, dar și pe gradul de cooperare și suport social dintre indivizii comunității
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în timpurile moderne unul din părinți este pătimaș, cauzând nu rareori (destul de frecvent astăzi) discordie, divorțialitate și violență. Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie exagerată, orgoliu și dorință impetuoasă de supremație, cu consecințe nefaste în relațiile interpersonale. La nivelul societății lărgite sau națiunii, pătimașul caută cu ardoare orice oportunitate pentru a accede în poziții dominatoare, raliinduse unor grupuri de interese, clanuri sau partide politice (vezi realitățile lumii politice de astăzi). Atunci când acestea din urmă ajung să fie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și formarea interioară (figura nr. 2.1.): Figura nr. 2.1 Funcții educative în familia clasică Familia modernă trebuie să se adapteze exigențelor societății informaționale, a societății cunoașterii. Părinții, tutorii trebuie să înțeleagă că de ei depind: * modul de raportare interpersonală a copiilor (nivelul de apropiere și înțelegere, acordul sau dezacordul în legătură cu alte probleme); * sistemul de atitudini al copiilor în raport cu diferite norme și valori; * modul în care este perceput și considerat copilul; * modul de manifestare a autorității părintești (unitar sau diferențiat
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
oferi programe de educație în conformitate cu standardele anunțate. Aceasta este astfel promovată încât să conducă la îmbunătățirea continuă a calității educației. Conform lui Tudorică R. (2007) există diverse valori fundamentale (cum ar fi: democrația, toleranța, autonomia intelectuală și morală, calitatea relațiilor interpersonale etc.) care pot constitui baza pentru definirea calității. Aceste valori pot fi grupate în concepții dominate despre școală, de exemplu:22 * școala comunică sau transmite cultura dominantă. Criterii de evaluare a calității pot fi acuratețea și actualitatea conținutului științific transmis
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
educational area, we wish you an interesting reading! Keywords: investigate the needs of education, education, market research, marketing environment, marketing mix, marketing education plan. În seria ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI au mai apărut (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu • Comunicarea interpersonală, Gabriel Albu • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Consiliere familială, Laurențiu Șoitu • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Deprinderi în asistența socială, Cosmin Goian • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Didactica lecturii o abordare funcțională, Octavia Costea • Dimensiunea europeană
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
dezvoltarea, în sens progresiv, de noi modele de comportare, noi instrumente sociale, de acțiune senzorio-motorie, intelectuală, afectivă. Copiii și tinerii deficienți de auz trec prin situații în care trebuie să facă față unor situații dificile similare celor întâlnite în relațiile interpersonale normale. Dacă, la auzitor, înțelegerea unor lucruri și fapte se poate realiza prin discuții, deficienții de auz au prilejul să-și însușească norme psihosociale, să-și interiorizeze acțiuni ce urmează apoi, să fie transformate în procese psihice, contribuind la dezvoltarea
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
baza reușitelor strămoșilor. E ca și cum o femeie s-ar căsători cu o pocitanie țâfnoasă și îngâmfată doar pentru că străbunicul său a fost un baron de o frumusețe legendară. Ceva-ceva trebuie să avem de învățat de la ei! Nu cred că relațiile interpersonale sunt punctul lor forte (cu toate că și românii sunt scandalagii, în mod sigur clachează în fața agresivității verbale aproape stereofonice a italieniloră, și, din câte știu, Italia nu ne-ar fi de ajutor nici în rezolvarea eternei probleme a birocrației, decât, eventual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
eficiență socială. Dimensiunea structurală ne trimite la canalele, rețelele și mediile prin care se desfășoară fluxul comunicării. În acest sens, se face distincție între canalele instituționale (cum ar fi parlamentul sau administrația), canalele mediatice (presa scrisă și audiovizuală) și canalele interpersonale (grupuri sociale, relații interumane). Cîmpul teoriilor explicative se inspiră, mai curînd, din zona sociologiei comunicării decît din cea a științelor politice. Comportamentul, sistemul, interacțiunea și dialogul sînt principalele concepte cu care se încearcă surprinderea logicilor de funcționare a comunicării politice
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de tratare a informației. În general, pentru comunicarea politică se face distincție între canalele instituționale, precum parlamentul sau administrația, canalele organizaționale, cum sînt partidele politice și alte forțe organizate, canalele mediatice, precum organele de informare scrisă și audiovizuală și canalele interpersonale constituite de grupuri sociale și de relațiile interumane. Conceptul de rețea trebuie folosit cu precauție, fiindcă semnificația lui se schimbă în funcție de contextul în care este utilizat. Trebuie făcută deosebirea între rețeaua socială și rețeaua de comunicație. Cea dintîi se definește
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
rîndurile unui public mai numeros, eterogen și anonim. Chiar dacă vorbim de media fără vreo altă lămurire, discursul face trimitere la mijloacele de informare în masă și nu la alte canale recunoscute ale comunicării politice, cum ar fi organizațiile sau relațiile interpersonale. Din această perspectivă, mijloacele de informare sînt în principal: televiziunea, radioul, presa scrisă, chiar dacă noi tipuri mediatice și-au făcut apariția o dată cu inovațiile tehnologice, precum telematica, rețelele prin cablu, sateliții care însumează teledifuziunea și telecomunicația. În Statele Unite, rețelele de televiziune
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
coerent. Tratînd informația din ansamblul ofertelor, mijloacele media interpretează ansamblul cererilor și condițiile în care acestea pot fi ajustate. Publicul interpretează mesajele electorale care îi sînt direct adresate, însă și interpretările secundare furnizate prin canalele media, după cum mecanismul de influență interpersonală funcționează ca o transmitere sau ca un schimb de interpretări, mai mult sau mai puțin spontane, ale situației. Toate aceste interpretări înseamnă modalități de definire a situației. Campaniile electorale analizate din punctul de vedere al comunicării politice par a fi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la îndemînă și mai puțin costisitoare. Forțele militante și mijloacele lor umane și materiale pot îndeplini o misiune din ușă în ușă, de organizare de reuniuni și manifestații, de difuzare de informații, de activare a dialogurilor politice și de influențare interpersonală. Însă propaganda electorală din campania oficială pune la dispoziția candidaților mijloace deloc de neglijat, în mod special în consultările de importanță națională. Afișajul oficial, documentele imprimate și alocuțiunile radiotelevizate vor suscita o creștere a interesului prin faptul că sînt singurele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
politică prin intermediul comportamentelor de informare și prin exprimarea opiniei.76 Prezentarea factorilor sociali și politici care conduc la generarea de opinii politice este în afara sferei noastre de interes. Ne vom mulțumi să evocăm cîteva aspecte mai strîns legate de comunicarea interpersonală și de rolul mijloacelor mediatice. Din opera lui Katz și Lazarsfeld (Personal Influence, 1955), sînt cunoscute existența liderilor de opinie și mecanismul comunicării în doi timpi pentru difuzarea informației și propagandă. Rezultatele anchetei indică rolul deloc de neglijat al conversației
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
situații în care intenția de evitare nu este explicit exprimată, ca de exemplu, în cazul relațiilor sadomazohiste. Sau în cazul sinuciderii. Ce este violența? Definiția comună a violenței se aseamănă cu definiția psihologică a agresivității atunci când vorbim despre un comportament interpersonal al cărui intenție este de a produce un prejudiciu. Cele două definiții se diferențiază totuși când se referă la alte caracteristici ale noțiunilor în cauză. Fie că se manifestă persuasiv, fie că este defensivă, agresivitatea se poate adapta devenind indispensabilă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
familia, școala, mijloacele media, diversele instituții) alcătuiesc factorii importanți în dezvoltarea agresivității. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale copilului depinde de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici ai agresivității influențați de aceste contexte sunt și cei care determină dezvoltarea și percepția relațiilor interpersonale și a sinelui, dar și cei care dictează dezvoltarea și exprimarea unor emoții specifice (mânia, bucuria, empatia, simpatia, vinovăția, rușinea), contribuind la dezvoltarea competențelor de rezolvare a problemelor sociale. Înțelegerea mecanismelor de intervenție a acestor factori atât la nivelul apariției
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că aceste persoane generează mai multe idei și istorii dușmănoase, percepând ca fiind ostile interacțiunile sociale (Dodge et al., 1987). Pentru aceeași autori, personalitatea agresivă îi determină pe indivizi să-și construiască așteptări și interpretări ostile chiar la nivelul relațiilor interpersonale. Ei sunt cei implicați cel mai adesea în interacțiuni agresive, ca agresori sau ca victimă, deoarece se așteaptă mereu la ostilități din partea celorlalți sau au tendința de a interpreta în mod sistematic reacțiile ambigui ale altora ca pe adevărate manifestări
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]