4,844 matches
-
supărat (3); suspect (3); vag (3); a vedea (3); se vedea (3); vedenie (3); vedere (3); zare (3); zări (3); aievea (2); alb (2); amintire (2); asemenea (2); bună (2); circumstanță (2); eroare (2); frumoasă (2); frumusețe (2); greu (2); intui (2); înșela (2); înșelător (2); liniștit (2); minciună (2); nălucă (2); năzare (2); nimic (2); om (2); poate (2); presupune (2); straniu (2); ușor (2); vedenii (2); vesel (2); zăcea (2); a zări (2); 1 aprilie; acolo; aluzie; amăgeală; amuzant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strângere a datelor, și anume chestionarul. Dimensionalitatea datelortc "Dimensionalitatea datelor" Un concept important pentru înțelegerea structurii datelor este cel de dimensionalitate. Termenul este intuitiv și avem câteva reprezentări comune asupra lui. De exemplu, lumea noastră este un spațiu euclidian tridimensional. Intuim că există mai multe dimensiuni decât dimensiunea clasică stânga-dreapta, după care se disting partidele dintr-un sistem politic. O problemă de rezolvat are mai multe dimensiuni, adică mai multe aspecte de luat în considerare atunci când se caută o soluție pentru
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
considerată mai dulce decât alta, deși conține aceeași cantitate de zahăr, doar pentru că are o aromă de fructe care lipsește celuilalt 1. Interpretarea dimensiunilor este partea cea mai importantă, mai dificilă și mai pretențioasă în scalarea multidimensională. Cercetătorul trebuie să intuiască, să înțeleagă și să descopere dimensiunile subiective ale reprezentării obiectelor și să le raporteze pe cât posibil la dimensiunile (caracteristicile) lor obiective. În plus, cercetătorul trebuie să încerce să evite intervenția propriei percepții în interpretare și să se concentreze asupra datelor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
este ceva devotament cu privire la inovare, creativitate și idei care ar putea ajuta ca noile noastre produse să aibă un start bun”. Șeful părăsește cu pași apăsați încăperea, lăsând-o pe Paula și pe colegii ei buimăciți și speriați. Șeful a intuit că poate evita implicațiile agresiunii verbale sau acuzării unui singur angajat prin aruncarea în albia de porci a întregului grup. Dacă cineva s-ar plânge cu privire la tirada și insultele sale la directorii companiei, el ar putea să invoce faptul că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
separe de sine, el Îndeplinind un rol pozitiv. Toate acestea ar putea fi așa, dacă Descartes Însuși n-ar exprima Îndoieli În această privință: „...nu e destul să existe (ceva - n.n.) În așa fel Încât să ne facă să o intuim; căci numai atât nu ne indică nimic care să trezească o cunoaștere anume În mintea noastră...”. Căci, așa cum ni s-a prezentat până acum, cogito-ul rămâne un proces viu, care exprimă un dat. El nu este Încă o dovadă ontologică
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cogito-ul nu este Încă un principiu metafizic, el nu furnizează ratio essendi, ci doar ratio cognoscendi. Desigur, În formula sa un prim adevăr este implicat, acela că „sunt un subiect gânditor”, deoarece pe presupoziția identității dintre „eu” și „ființa mea” intuiesc cogito-ul, dar numai atât nu este de ajuns. Ajungând astfel la cogito nu facem decât să ocupăm un punct de plecare. Pentru a ieși din această cale aparent Înfundată, o soluție ne este sugerată de către Karl Jaspers (1883-1969), care, În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ale intelectului, dar că numai În cazul acesta din urmă, când ne stabilim punctul de priză În gândirea Însăși, concluzia ce o obținem devine infailibilă: „Prin cuvântul a gândi Înțeleg tot ceea ce se petrece În noi În așa fel Încât intuim aceasta nemijlocit prin noi Înșine; iată de ce nu numai a Înțelege, a vrea, a imagina, ci și a simți este același lucru aici cu a gândi. Căci, dacă spun că văd sau că merg, și dacă inferez de aici că
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
celui care l-a creat. „După ce șgândireaț a cercetat diversele idei sau noțiuni pe care le are În sine și după ce o găsește pe cea a unei ființe atotcunoscătoare, atotputernică și extrem de perfectă, judecă mult mai ușor, datorită faptului că intuiește În această idee că Dumnezeu, care e ființa cu totul perfectă, este sau există; ș...ț Și așa cum vede că În ideea pe care o are despre triunghi e conținut În mod necesar faptul că cele trei unghiuri ale sale
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ne Îndoim În continuare că ar exista vreun corp În lume, și pentru că știm În mod cert că noi gândim. §9. Ce e a gândi Prin cuvântul a gândi Înțeleg tot ceea ce se petrece În noi În așa fel Încât, intuim aceasta nemijlocit prin noi Înșine; iată de ce nu numai a Înțelege, a vrea, a imagina, ci și a simți este același lucru aici cu a gândi. Căci, dacă spun că văd sau că merg, și dacă inferez de aici că
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
n-ar Înceta să fie tot ceea ce e, observăm că este evident, printr-o lumină ce se află În mod firesc În sufletele noastre, că neantul n-are nici calități, nici proprietăți care să-i aparțină, și că, acolo unde intuim unele, trebuie să se găsească cu necesitate un lucru ori o substanță de care să depindă. Însăși această lumină ne mai arată că vom cunoaște cu atât mai bine un lucru ori o substanță cu cât vom remarca la ea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
alte șanse spre a deveni împliniți și fericiți! V-ar mira, dragi studenți, să găsiți în prefața acestui curs lucruri care să vă sensibilizeze comportamentele și să vă atragă cu înțelepciune chiar și spre domenii pe care nu le-ați intuit niciodată? Eu cred, ca alți profesori ai dumneavoastră, că menirea noastră este să vă atragem spre acele meleaguri ale ocupației de „a avea” și „a fi”, unde armonia dealurilor eminesciene ne ajută să nu alunecăm într-o parte sau alta
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
expunere „asupra metodului de a învăța pe copii citirea și scrierea (metodul logografic)”. Va fi o prietenie izvorâtă din prețuirea reciprocă și din „întâlnirea admirabilă” a două spirite superioare. Apropiindu-se de Creangă, cunoscându-i preocupările și lucrările, Eminescu va intui valoarea deosebită a manualelor sale și a Povățuitorului (metodica sa). În majoritatea școlilor inspectate, el va recomanda, de acum, înlocuirea vechilor manuale și introducerea „drept orice manuale” Metoda nouă și Cartea de cetire de Creangă. Cunoscând mai bine realitatea școlii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a fost o greșeală, că nu se va mai repeta. 5.3. cum duc cumpărăturile acasă?tc "5.3. cum duc cumpărăturile acasă?" Întrebarea fundamentală numărul trei constituie practic esența organizatorică a planului de piață, cu accent pe latura logistică: intuiți ce să luați din piață, știți și de ce, dar cumva trebuie să duceți alimentele acasă. Fără asta nu vă puteți atinge ținta de cumpărături. Aici sunt importante două aspecte: pe de o parte, ce și cât luați, dar, mai important
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la nivelul unei companii pe care o cunoașteți care corespund aspirațiilor unor stakeholderi și intră în contradicție cu cele ale altor stakeholderi. Soluții 2.1. Fiecare companie are un set de stakeholderi. Unii dintre aceștia au obiective strategice ușor de intuit și în general universale, indiferent de companie. De exemplu, în general, acționarii urmăresc maximizarea averii proprii, salariații își doresc drepturi salariale consistente, pachete atractive privind asigurările de viață sau asigurările împotriva unor boli profesionale, respectarea timpului de lucru etc. Există
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
acest caz, aceasta a fost invadată de proprietăți destinate vânzării. În baza legii cererii și ofertei, prețurile au scăzut dramatic. Ca atare, prețurile obținute din vânzarea garanțiilor nu au mai putut acoperi nivelurile creditelor. Pentru problematica analizei financiare, se poate intui că piețele pot avea un nivel de volatilitate inexplicabil în baza unei evaluări raționale<footnote Shiller, Robert J., Market Volatility, Fifth printing, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, London, England, 1997. footnote>. În aceste condiții, se pot ridica semne de întrebare
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
mari magazine, care înregistrează de cele mai multe ori niveluri negative ale indicatorului). Pe lângă aspectul diferențierii nivelului necesarului de exploatare în funcție de domeniul de activitate (sectorul) în care acționează compania, indicatorul poate fi diferit și în funcție de stadiul de dezvoltare al afacerii. Se poate intui faptul că o societate comercială aflată în stadii incipiente de dezvoltare nu are relații atât de privilegiate cu furnizorii încât să beneficieze de datorii de exploatare consistente. Totodată, în perioadele de demaraj ale afacerii, este posibil ca întreprinderile să posede
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
asemenea latură, dar ea nu mă împinge niciodată la fapte” (12 aprilie 1974 Ă 447). Și spune asta un om care preamărise fapta. Cât despre Eliade, acesta, spune Cioran, „muncește ca un ocnaș. N-a înțeles, dar nici n-a intuit vreodată, valoarea metafizică a lui farniente, crede pe mai departe în cărți și e la fel de entuziast ca la douăzeci de ani” (20noiembrie 1971 Ă 434). La douăzeci de ani, se știe, el însuși credea în fapte, în destin și nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mărturisi explicit că se și recunoaște. „Dacă ar fi fost englez, neamț sau măcar spaniol, ar fi fost una din marile figuri ale poeziei” (11 februarie 1975 Ă 263). Altundeva: „Limba noastră e cea mai poetică din câte cunosc sau intuiesc. Ce noroc și totuși ce nenorocire. Un popor condamnat la izolare” (27 noiembrie 1976 Ă 313). Dar nu atât admirația transformată în compasiune interesează aici, ci sinteza paradoxală pe care destinul acestei limbi, implicit al poporului care o vorbește, o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lucid n-ar trebui să scrie Ă decât dacă-i place să se autotortureze” (I, 84), pentru a continua în același paragraf: „Să te cunoști pe tine însuți Ă un infern pe care nici oracolul, nici Socrate nu l-au intuit” (idem). Cioran coboară permanent în acest infern, se autotorturează, retrasează granițele unei identități care se dovedește a fi de fiecare dată alta. Tocmai pentru că e în permanență altul, autocunoașterea e un infern. „Am o nesfârșită capacitate de a converti totul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înscrie, ca într-o acoladă, existența sa. Acuzat și blamat pentru poziția eroică din tinerețe, când Cioran își asumase o misiune (de nu va fi făcut și ea parte dintr-o strategie de construire de sine împotriva propriului sine, deja intuit în precaritatea sa), el este apreciat pentru nihilismul pe care-l transformă în profesie, pentru abandonul devenit cauză și pe care, pentru moment, îl abjură. Cum îi privește cu invidie sau măcar cu melancolie pe toți cei care își hrănesc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu o înțelegere "din interior" a personajului și a transpus convingător drama acestei ipostaze moderne și problematizate a "omului cu mîrțoaga", la care obiectul pasiunii a devenit o abstracție, o "idee de cal". Îl secondează, cu acea capacitate de a intui resorturile tragice ale existenței pe care a relevat-o de atîtea ori, Violeta Popescu. De celelalte două roluri se achită, cu colegială dăruire, Liana Mărgineanu și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de ingrediente de calitate (resurse umane și, respectiv, simbolice, adică valori și proceduri) este mecanismulcare asigură obținerea eficienței. Aceasta este rețeta birocrației, aparent simplă, eminamente centrată pe datele de intrare, pe inputuri. Disfuncțiile birocrațieitc "Disfuncțiile birocrației" Deși Weber doar a intuit posibilitatea unor efecte perverse ale sistemelor birocratice, aplicarea pe scară largă a principiilor organizării de acest tip a produs mult mai multe consecințe contrare eficienței. Birocrația este maximizatoare (tinde să crească în dimensiuni și să consume resurse dincolo de optimul social
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
realizeze schimbarea cu costuri minime, atât materiale, cât și simbolice, iar această schimbare să poată fi susținută de cât mai multe grupuri, instituții și persoane - ceea ce înseamnă că avantajele, utilitatea schimbării să fie cât mai clare și mai ușor de intuit și urmărit. Această schimbare eficientă va trebui să reflecte un echilibru întreaprecierea meritului individual și a performanței instituționale, pe de o parte,șijustețea alocărilor versus dreptatea socială, pe de altă parte (vezi figura de maijos). Echilibrul ariilor de interes specifice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Tot românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De- atâta străinătate.... ” ” Ștefane, măria ta, Tu la Putna nu mai sta...” D-na profesoară Lazea ne-a vorbit de Maiorescu, a cărui activitate nu era trecută în manuale, Maiorescu care a intuit genialitatea lui Eminescu și a căutat să-l ajute material și spiritual. La poetul George Coșbuc învățam doar ” Noi vrem pământ” la care ni se cereau doar versurile de început și cele de sfârșit. Versurile: „Să nu dea Dumnezeu cel
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mașină și merg cu el până la aeroport, unde îl urcă în avion. Astfel Ion V. Georgescu, în plină zi de vară a anului 1945, la 36 de ani, este răpit de pe străzile Bucureștiului, urcat în avion și dus la Moscova. Intuia că-i un drum poate chiar fără întoarcere. După aproape 30 de ani de la această întâmplare, arestarea mea s-a petrecut întocmai. Intr-o dimineață de primăvară am coborât din tramvai la rondul de la Agronomie și mă îndreptam, la pas
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]