KorAP: Find »[drukola/base=iordan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...125 126 127 ...133 >

3,301 matches

Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486

se subordonează compunerii ca mijloc intern de îmbogățire a vocabularului, idee motivată prin aparentul caracter independent al sufixoidelor/ prefixoidelor care, în plus, au circulație internațională vezi, de exemplu, DȘL, 1997, p. 519. 60 Cf. Zugun, 2000; Hristea, 1984, p. 15; Iordan & Robu, 1978, p. 305; Hristea, 1968 etc. 61 Cf. Zugun, 2000, pp. 117-118; Iordan & Robu, 1978, pp. 294-296 etc. 62 În exemplele din această categorie sunt marcate doar sufixele sau prefixele, chiar dacă respectivele cuvinte sunt derivate parasintetic. 63 Conform DOOM

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
caracter independent al sufixoidelor/ prefixoidelor care, în plus, au circulație internațională vezi, de exemplu, DȘL, 1997, p. 519. 60 Cf. Zugun, 2000; Hristea, 1984, p. 15; Iordan & Robu, 1978, p. 305; Hristea, 1968 etc. 61 Cf. Zugun, 2000, pp. 117-118; Iordan & Robu, 1978, pp. 294-296 etc. 62 În exemplele din această categorie sunt marcate doar sufixele sau prefixele, chiar dacă respectivele cuvinte sunt derivate parasintetic. 63 Conform DOOM, 2005. 64 Abrevierea nu este acceptată, în toate lucrările de specialitate, ca modalitate de

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
forme, conform DOOM, 2005. 67 În clasa cuvintelor formate prin abreviere, se realizează distincția între acronime (Tarom, Romtelecom), sigle (C.F.R., O.Z.N.) și trunchieri (bac, mini, afro etc.) Stoichițoiu-Ichim, 2005, p. 21. 68 Zugun, 2000, p. 138. 69 Cf. Zugun, 2000; Iordan & Robu, 1978 etc. 70 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 309. 71 Diferența echivalență asemănare devine relevantă în cazul diferențierii sinonimelor totale (sodiu natriu, aspirină acid acetilsalicilic) de cele parțiale (trist supărat mâhnit posomorât morocănos). 72 Cf. Dănilă, 2011, pp.

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
cuvintelor formate prin abreviere, se realizează distincția între acronime (Tarom, Romtelecom), sigle (C.F.R., O.Z.N.) și trunchieri (bac, mini, afro etc.) Stoichițoiu-Ichim, 2005, p. 21. 68 Zugun, 2000, p. 138. 69 Cf. Zugun, 2000; Iordan & Robu, 1978 etc. 70 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 309. 71 Diferența echivalență asemănare devine relevantă în cazul diferențierii sinonimelor totale (sodiu natriu, aspirină acid acetilsalicilic) de cele parțiale (trist supărat mâhnit posomorât morocănos). 72 Cf. Dănilă, 2011, pp. 141-195; Zugun, 2000, p. 231; Hoarță Lăzărescu

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
sinonimelor totale (sodiu natriu, aspirină acid acetilsalicilic) de cele parțiale (trist supărat mâhnit posomorât morocănos). 72 Cf. Dănilă, 2011, pp. 141-195; Zugun, 2000, p. 231; Hoarță Lăzărescu, 1999; Hristea, 1984, p. 30 etc. 73 Cf. Zugun, 2000; Bidu-Vrănceanu & Forăscu, 1988; Iordan & Robu, 1978; Șerban & Evseev, 1978 etc. 74 Cf. Zugun, 2000, p. 252; Hristea, 1984, p. 7 etc. 75 Cf. Zugun, 2000, p. 273 ș.u. 76 Cf. Hristea, 1984, p. 24. 77 Pentru cauzele de ordin lingvistic, socio-cultural, logic etc.

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Zugun, 2000, p. 252; Hristea, 1984, p. 7 etc. 75 Cf. Zugun, 2000, p. 273 ș.u. 76 Cf. Hristea, 1984, p. 24. 77 Pentru cauzele de ordin lingvistic, socio-cultural, logic etc. ale polisemiei, vezi Șerban & Evseev, 1978, pp. 152-153; Iordan & Robu, 1978, p. 256; Iordan, 1975, p. 314; Iordan, 1956, p. 39; Zugun, 2000, p. 219 ș.u. etc. 78 Cf. Irimia, 2008, p. 21; Dimitriu, 1999, p. 4 etc. Ca și în cazul celorlalte componente ale lucrării de față

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
1984, p. 7 etc. 75 Cf. Zugun, 2000, p. 273 ș.u. 76 Cf. Hristea, 1984, p. 24. 77 Pentru cauzele de ordin lingvistic, socio-cultural, logic etc. ale polisemiei, vezi Șerban & Evseev, 1978, pp. 152-153; Iordan & Robu, 1978, p. 256; Iordan, 1975, p. 314; Iordan, 1956, p. 39; Zugun, 2000, p. 219 ș.u. etc. 78 Cf. Irimia, 2008, p. 21; Dimitriu, 1999, p. 4 etc. Ca și în cazul celorlalte componente ale lucrării de față, accentul este pus, și la

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
75 Cf. Zugun, 2000, p. 273 ș.u. 76 Cf. Hristea, 1984, p. 24. 77 Pentru cauzele de ordin lingvistic, socio-cultural, logic etc. ale polisemiei, vezi Șerban & Evseev, 1978, pp. 152-153; Iordan & Robu, 1978, p. 256; Iordan, 1975, p. 314; Iordan, 1956, p. 39; Zugun, 2000, p. 219 ș.u. etc. 78 Cf. Irimia, 2008, p. 21; Dimitriu, 1999, p. 4 etc. Ca și în cazul celorlalte componente ale lucrării de față, accentul este pus, și la nivel gramatical (morfologic și

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Vezi și Gramatica I, 2005, p. 37 "clase (lexico)-gramaticale". 80 Vezi, pentru diferitele tipuri de flective care se constituie în mărci ale categoriilor gramaticale în limba română, Dimitriu, 1999, pp. 14-35; Gramatica I, 2005, pp. 10-17 (pentru "morfemele gramaticale"); Iordan & Robu, 1978, p. 350 ș.u. (pentru "clasele de morfeme") etc. 81 Iordan, 1956, p. 521. 82 Vezi Dimitriu, 1999, p. 13. 83 Prezentare realizată după Dimitriu, 1999, pp. 12-28 (pagini în care apar ilustrări, pentru fiecare categorie gramaticală, ale

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
diferitele tipuri de flective care se constituie în mărci ale categoriilor gramaticale în limba română, Dimitriu, 1999, pp. 14-35; Gramatica I, 2005, pp. 10-17 (pentru "morfemele gramaticale"); Iordan & Robu, 1978, p. 350 ș.u. (pentru "clasele de morfeme") etc. 81 Iordan, 1956, p. 521. 82 Vezi Dimitriu, 1999, p. 13. 83 Prezentare realizată după Dimitriu, 1999, pp. 12-28 (pagini în care apar ilustrări, pentru fiecare categorie gramaticală, ale "conținutului categorial" și ale "formei categoriale"). 84 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 39-49

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
conținutului categorial" și ale "formei categoriale"). 84 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 39-49; Dimitriu, 1999, pp. 28-36 etc. 85 Vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 36 (unde se diferențiază cuvintele flexibile de cele neflexibile prin raportare la structura lor morfologică); Iordan & Robu, 1978, pp. 348-350 etc. 86 După Dimitriu, 1999. 87 Gramatica I, 2005, p. 61; Dimitriu, 1999, p. 45; Iordan & Robu, 1978, pp. 364-367 etc. 88 În Gramatica I, 2005, p. 61, se consideră că "genul nu este un criteriu

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 36 (unde se diferențiază cuvintele flexibile de cele neflexibile prin raportare la structura lor morfologică); Iordan & Robu, 1978, pp. 348-350 etc. 86 După Dimitriu, 1999. 87 Gramatica I, 2005, p. 61; Dimitriu, 1999, p. 45; Iordan & Robu, 1978, pp. 364-367 etc. 88 În Gramatica I, 2005, p. 61, se consideră că "genul nu este un criteriu de flexiune pentru substantiv, ci o trăsătură inerentă, fixă, în funcție de care categoriile gramaticale se manifestă în mod specific". 89 Cf.

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
2005, p. 61, se consideră că "genul nu este un criteriu de flexiune pentru substantiv, ci o trăsătură inerentă, fixă, în funcție de care categoriile gramaticale se manifestă în mod specific". 89 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 58-121; Gramatica I, 2005, pp. 62-93; Iordan & Robu, 1978, pp. 365-392 etc. 90 Vezi gramaticile citate anterior. 91 Prezentată, în literatura de specialitate, și ca atribut substantival/ apozițional. 92 După Dimitriu, 1999, p. 159. Vezi, în Dimitriu, 1999, Gramatica I, 2005; Iordan & Robu, 1978 etc. și asocierea

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Gramatica I, 2005, pp. 62-93; Iordan & Robu, 1978, pp. 365-392 etc. 90 Vezi gramaticile citate anterior. 91 Prezentată, în literatura de specialitate, și ca atribut substantival/ apozițional. 92 După Dimitriu, 1999, p. 159. Vezi, în Dimitriu, 1999, Gramatica I, 2005; Iordan & Robu, 1978 etc. și asocierea acestei clase cu așa-numita categorie a determinării. 93 Cf. Dimitriu, 1999, p. 162, Gramatica I, 2005, p. 74; Iordan & Robu, 1978, pp. 355-363 etc. 94 După modelul din Dimitriu, 1999, p. 184. 95 Cf.

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
substantival/ apozițional. 92 După Dimitriu, 1999, p. 159. Vezi, în Dimitriu, 1999, Gramatica I, 2005; Iordan & Robu, 1978 etc. și asocierea acestei clase cu așa-numita categorie a determinării. 93 Cf. Dimitriu, 1999, p. 162, Gramatica I, 2005, p. 74; Iordan & Robu, 1978, pp. 355-363 etc. 94 După modelul din Dimitriu, 1999, p. 184. 95 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 186-222; Gramatica I, 2005, pp. 142-153; Iordan & Robu, 1978, pp. 397-400 etc. 96 Nu toate adjectivele au categoria gramaticală a gradelor de

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
numita categorie a determinării. 93 Cf. Dimitriu, 1999, p. 162, Gramatica I, 2005, p. 74; Iordan & Robu, 1978, pp. 355-363 etc. 94 După modelul din Dimitriu, 1999, p. 184. 95 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 186-222; Gramatica I, 2005, pp. 142-153; Iordan & Robu, 1978, pp. 397-400 etc. 96 Nu toate adjectivele au categoria gramaticală a gradelor de comparație. Vezi, de exemplu, adjectivele care conțin deja în radical ideea de comparativ (superior, inferior etc.) sau de superlativ (minim, maxim, suprem, extrem), respectiv adjectivele

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
radical ideea de comparativ (superior, inferior etc.) sau de superlativ (minim, maxim, suprem, extrem), respectiv adjectivele care exprimă însușiri ce nu pot fi puse într-o relație comparativă: perfect, colosal, etern, unic, triunghiular etc. cf. Gramatica I, 2005, pp. 164-165; Iordan & Robu, 1978, p. 405 etc. 97 Vezi, pentru nuanțări, Dimitriu, 1999, pp. 222-223. 98 Cf. Dimitriu, 1999. 99 După Gramatica I, 2005, p. 182 (ca "proforme"); Dimitriu, 1999, p. 224; Iordan & Robu, 1978, p. 409 etc. 100 Cf. Gramatica I

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
unic, triunghiular etc. cf. Gramatica I, 2005, pp. 164-165; Iordan & Robu, 1978, p. 405 etc. 97 Vezi, pentru nuanțări, Dimitriu, 1999, pp. 222-223. 98 Cf. Dimitriu, 1999. 99 După Gramatica I, 2005, p. 182 (ca "proforme"); Dimitriu, 1999, p. 224; Iordan & Robu, 1978, p. 409 etc. 100 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 191-194; Dimitriu, 1999, pp. 235-303; Iordan & Robu, 1978, pp. 410-429 etc. 101 Pronumele reflexiv are forme numai pentru cazurile acuzativ și dativ. 102 Vezi Dimitriu, 1999, p. 290. 103

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
pentru nuanțări, Dimitriu, 1999, pp. 222-223. 98 Cf. Dimitriu, 1999. 99 După Gramatica I, 2005, p. 182 (ca "proforme"); Dimitriu, 1999, p. 224; Iordan & Robu, 1978, p. 409 etc. 100 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 191-194; Dimitriu, 1999, pp. 235-303; Iordan & Robu, 1978, pp. 410-429 etc. 101 Pronumele reflexiv are forme numai pentru cazurile acuzativ și dativ. 102 Vezi Dimitriu, 1999, p. 290. 103 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 211, 250, 265-266, 271, 278, 285-286 etc.; Dimitriu, 1999, pp. 242-303 etc.

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Gramatica I, 2005, pp. 211, 250, 265-266, 271, 278, 285-286 etc.; Dimitriu, 1999, pp. 242-303 etc. 104 După modelul din Dimitriu, 1999, p. 307. În Gramatica I, 2005, p. 289, numeralul este inclus în "clasa semantică a cantitativelor". 105 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 431-436; Dimitriu, 1999, p. 307 ș.u.; Gramatica I, 2005, pp. 289-322 etc. 106 Vezi și Dimitriu, 1999, pp. 314-316, 319, 320, 322-323 etc. 107 După Dimitriu, 1999, p. 326. 108 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 326-358

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
p. 307 ș.u.; Gramatica I, 2005, pp. 289-322 etc. 106 Vezi și Dimitriu, 1999, pp. 314-316, 319, 320, 322-323 etc. 107 După Dimitriu, 1999, p. 326. 108 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 326-358; Dimitriu, 1999, p. 326 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, pp. 439-460 etc. 109 În literatura de specialitate (pentru o ilustrare sintetică, vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490, 531; Iordan & Robu, 1978, p. 477 etc. 112 În unele gramatici se consideră că în astfel de contexte forma primit reprezintă un adjectiv provenit din verb la participiu prin conversiune. 113 În astfel de contexte, unui specialiști consideră că structura poate face

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
adjectiv provenit din verb la participiu prin conversiune. 113 În astfel de contexte, unui specialiști consideră că structura poate face reprezintă un predicat verbal compus, în care verbul a putea are valoare de verb semiauxiliar (cf. Dimitriu, 1999, p. 445; Iordan & Robu, 1978, p. 449 ș.u. etc.). 114 După Dimitriu, 1999, p. 696. Vezi și Gramatica I, 2005, p. 595. 115 Vezi și "profrazele" da, nu Gramatica I, 2005, p. 591. 116 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 588-602; Dimitriu, 1999

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
p. 449 ș.u. etc.). 114 După Dimitriu, 1999, p. 696. Vezi și Gramatica I, 2005, p. 595. 115 Vezi și "profrazele" da, nu Gramatica I, 2005, p. 591. 116 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 588-602; Dimitriu, 1999, pp. 699-735; Iordan & Robu, 1978, pp. 504-508 etc. 117 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 740-746. 118 Cf. Dimitriu, 1999, p. 808; Gramatica I, 2005, p. 657; Iordan & Robu, 1978, p. 532 etc. 119 Vezi, în Gramatica I, 2005, p. 665 ș.u., interjecțiile "cu

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
nu Gramatica I, 2005, p. 591. 116 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 588-602; Dimitriu, 1999, pp. 699-735; Iordan & Robu, 1978, pp. 504-508 etc. 117 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 740-746. 118 Cf. Dimitriu, 1999, p. 808; Gramatica I, 2005, p. 657; Iordan & Robu, 1978, p. 532 etc. 119 Vezi, în Gramatica I, 2005, p. 665 ș.u., interjecțiile "cu valoare emotivă/ expresivă" (of, vai, ah etc.) vs. "interjecțiile cu valoare prezentativă/ ostensivă" (iată, uite etc.) vs. "interjecțiile injonctive/ persuasive" (zât, poftim etc.

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]