9,120 matches
-
și profiluri spirituale a 180 de personalități din toate domaniile.Așadar, în acest volum,structurat în trei capitole:Victime premeditate(oameni de afaceri),Victime colaterale (personalități ale vieții publice) și Victime cu identitate,sub acoperire, șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizezaă pe sine, prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate,cu instrumentele ironiei fine și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă săgeata arcului
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
în trei capitole:Victime premeditate(oameni de afaceri),Victime colaterale (personalități ale vieții publice) și Victime cu identitate,sub acoperire, șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizezaă pe sine, prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate,cu instrumentele ironiei fine și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă săgeata arcului.Aceasta nu o simțim ca pe o negație ori ca pe o negativitate.Catrenele par
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
premeditate(oameni de afaceri),Victime colaterale (personalități ale vieții publice) și Victime cu identitate,sub acoperire, șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizezaă pe sine, prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate,cu instrumentele ironiei fine și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă săgeata arcului.Aceasta nu o simțim ca pe o negație ori ca pe o negativitate.Catrenele par să demonstreze că ironia
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă săgeata arcului.Aceasta nu o simțim ca pe o negație ori ca pe o negativitate.Catrenele par să demonstreze că ironia poate fi constructivă și prietenească, având un caracter pozitivist, să apropie personajul aflat în conul de lumină al versurilor de autorul acestora și,în final,să pactizeze cu cititorul:Marcajele de calitate/Impun idei cu greutate ; / Și-acestea curg,curg
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
curg,curg cu toptanu/ Că doar vă numiți Izvoreanu.( Domnului Claudiu Izvoreanu, patronul S.C.Marcajrut). Daimonul ironic din aceste catrene ne aminte;te de logica paradoxului, ca fiind nu cu da în el, doi întru unu. De altfel, modelul paradoxului ”ironiei prietenești” este făcut pentru a fi mai ușoară recognoscibilitatea eternei reîntoarceri,de la care se revendică spiritual original al ironiei. Descoperim,în paginile volumului, catrene dedicate unor personalități ca:Mirela Maruzec,Aurelian Ghișe,Ilie Călian, Mihai Costin,Ioan Țiriac, Liviu Turdeanu
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
catrene ne aminte;te de logica paradoxului, ca fiind nu cu da în el, doi întru unu. De altfel, modelul paradoxului ”ironiei prietenești” este făcut pentru a fi mai ușoară recognoscibilitatea eternei reîntoarceri,de la care se revendică spiritual original al ironiei. Descoperim,în paginile volumului, catrene dedicate unor personalități ca:Mirela Maruzec,Aurelian Ghișe,Ilie Călian, Mihai Costin,Ioan Țiriac, Liviu Turdeanu, Dora Darie, Ioan Rad, Gigi Becali, Radu Mleșnița, Dumitru Sabău, Ionuț Țene, Cornel Purdea, Cornel Porumb, și mulți alții
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
descoperim o autoironie referențială:Ți-ai dat cred seama c-ai greșit complet/ Sperând că fiindu-mi frate,eu te iert,/ Cum puteam să te iert când toată lumea-mi spune:/”Frate-tu scrie mult mai bine decât tine?” O subtilă ironie melancholică frisonează catrenele,uneori autoreferențială,și chiar prin autooglindire,speculând specificitatea personajului: Fiind un sociolog bun,renumit,/Nu-s puțini cei ce și-au închipuit,/ Că nu o să vă fie greu,deloc,/Să fiți în sondaje pe primul loc.(Domnului
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
și Doina Popa,coautoare ale unuio pseudodicționar al scriitorilor clujeni). În Înțepături neletale germinează sâmburele amiciției,în miezul lui s-a recristalizat,ca o conștiință de sine, poezia.Tensiunea cărții, ( lui Ion Constantinescu), din miezul versurilor pornește,însă,din fluidul ironiei amicale,introdusă prin Înțepături neletale în catrene, pentru a devolua suplețea blândeții atât la personaje, dar mai ales la cititori. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Conștiința de sine a ironiei amicale / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
lui Ion Constantinescu), din miezul versurilor pornește,însă,din fluidul ironiei amicale,introdusă prin Înțepături neletale în catrene, pentru a devolua suplețea blândeții atât la personaje, dar mai ales la cititori. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Conștiința de sine a ironiei amicale / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
a continua trebuia fie să schimbe tema de doctorat, fie să se transfere la o altă universitate. Alege varianta a doua și reia studiile doctorale la Universite de Montreal, unde de data aceasta face un an de statistici aplicate. Dar, ironia sorții face ca și pofesorul cu care studia aici să plece pentru doi ani la Sorbona, în Franța: a rămas din nou fără profesor îndrumător. „Dar acest lucru nu m-a deranjat prea mult. Toată viața am avut un defect
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
diferite motive, nu aveau cu cine dansa. Doar la sârbe și hore se codea ori chiar renunța. Fănel era indiferent. Ar fi dorit să invite mireasa la un tangou ori vals. Nu a îndrăznit. Citise în ochii ei amuzament și ironie. Nu știa ce să creadă, dar era dezarmat. În afară de nea Gherghe, femeia gravidă și alte două-trei persoane, s-a mai întreținut cu Valentin. Până la un punct în care l-a simțit pe acesta rece, ironic și aluziv, mai ales când
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
cu ei, a explicat Fănel fără să respire, grăbit, ca un copil la grădiniță. Ușurat, a turnat în pahar, evitând privirea atentă a femeii. - Mda! Prostii mari... Spionează, de le pun telefoanele sub urmărire, nu? a punctat ea cu vădită ironie în voce. - Ei, nici chiar așa. Nu știu încă. Îmi va spune mâine șeful despre ce este vorba... - La birou nu se putea, că se ascultă și acolo, da? - Nu știu, măi... Vedem mâine, vrei? Sunt răpus de oboseală. Vorbim
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
din pliscul puternic, sclipește ciudat și la răsărit, și la apus și mai ales, mai ales la amurg...? te-ai răsturnat leneș pe o creangă groasă de mesteacăn surâzând ploilor, când mângâierile lor devin acide. te gâdilă, nu-i așa? ironia lor se transformă în lauri din sticla prea frumos colorată. foșnește în inima ta un laur de gând. poemul se naște lunecând ca un steag cu flamura spre jos adusă iar vârful înțeapă cerul în centrul adevărului promis a fi
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
derma, prin gândirea omului, nu a avut putința să evolueze, atingând tainele apărării de intemperii ale pământului. Nimeni este ca un suflu sistolic în pieptul pământului, un existent măsurat în timp de care poetul avea cunoștință pentru că el tremură la ironia sfârșitului de timp considerat perpetuu, nelimitat. Retragerea sa în întuneric este ca retragerea lui Zamolxes în subteran, având, probabil, o similitudine secundară cu tainițele inițiatice și cu procedeele unor eroi civilizatori (Victor Kernabach, „Biserica în involuție”, p.127) sau mai
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
de Iliescu, ca succesor legitim. 2012 lupta pentru putere, grațierea lui Năstase s-a încheiat cu un referendum. Pentru că la ortodocși președintele este „rege și preot“, Iliescu și fidelii lui cer mai degrabă binecuvântarea Moscovei decât a occidentului, a Romei. Ironia soartei face că după Pauker să vină la putere Dej și Ceaușescu, care s-au visat independenți. Primul moare iradiat, al doilea lichdat. După Iliescu, Constantinescu e înlăturat după ce l-a primit, împotriva liniei pravoslavnice, pe Fericitul Ioan Paul II
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 (II) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355273_a_356602]
-
și județene. Cică vor descinde vreo 60 de capete și vor sta două săăptămîni, zic unii, o lună de zile, se alarmează cei mai panicarzi. Nu mai pleacă deloc, adaug eu .” Nu e aici dulceața gîndirii în stilul lui Caragiale ? Ironia fină, subtilă, asumarea disperată a grotescului gîndirii ? Și, mai jos, ne aduce cu picioarele pe pămînt și cu capul în nori: „Și dă-i și luptă.” Sprea sfrșitul lunii ianuarie, autorul recidivează la modul exemplar, înțelegînd de unde ne vine ideea
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
în serios acest cuvânt și îl fac. - Cuvântul este foarte important, important să avem cuvintele lui Iisus Hristos, dar iată, părinte, ce vedem, dar mai ales ce auzim vorbindu-se e parcă contrariul, și anume vorba asta in zeflemea, sau ironia care o întâlnești la tot pasul și la oamenii din biserică și la oamenii care nu sunt în biserică. Ironia asta nu pervertește puterea cuvântului și nu te disprețuiește pe tine cel care ironizezi sau pe care ironizezi? - Trebuie mare
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
părinte, ce vedem, dar mai ales ce auzim vorbindu-se e parcă contrariul, și anume vorba asta in zeflemea, sau ironia care o întâlnești la tot pasul și la oamenii din biserică și la oamenii care nu sunt în biserică. Ironia asta nu pervertește puterea cuvântului și nu te disprețuiește pe tine cel care ironizezi sau pe care ironizezi? - Trebuie mare atenție cu ironia pentru că uneori ne folosim de ea, pentru că mai bine dacă vrem să ironizăm să ne învățăm de la
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
întâlnești la tot pasul și la oamenii din biserică și la oamenii care nu sunt în biserică. Ironia asta nu pervertește puterea cuvântului și nu te disprețuiește pe tine cel care ironizezi sau pe care ironizezi? - Trebuie mare atenție cu ironia pentru că uneori ne folosim de ea, pentru că mai bine dacă vrem să ironizăm să ne învățăm de la Iisus Hristos. În unele locuri a făcut-o și el pentru că oamenilor s-a adresat și le-a zis: „N-am venit să
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
batjocorit pe celălalt de lângă noi, l-am ucis, l-am ucis, pentru că nu l-am spus pentru a-l zidi. Atunci aceasta nu este de nici un folos. Să fim cu mare băgare de seamă pentru că într-adevăr toate glumele, toate ironiile pe care le facem ne deșartă cuvintele de sens, de puterea lor pe care o au și ajungem în nimic, ajungem noi înșine o ironie, încât nici noi nu mai știm cine suntem de fapt. Așa că, să nu ajungem la
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
nici un folos. Să fim cu mare băgare de seamă pentru că într-adevăr toate glumele, toate ironiile pe care le facem ne deșartă cuvintele de sens, de puterea lor pe care o au și ajungem în nimic, ajungem noi înșine o ironie, încât nici noi nu mai știm cine suntem de fapt. Așa că, să nu ajungem la asemenea cuvinte pentru că ceea ce vorbim socotesc că și suntem. - Preacuvioase Părinte Savatie, o altă problemă a vremurilor noastre este împrăștierea minții. De ce ajunge omul în
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Dar se înșeală amarnic. Pentru că sunt mulți așa, da sunt mulți așa, dar Ioan Gură de Aur atunci când a fost întrebat: „Dar ce noi nu ne vom mântui? Numai călugării cei din munți?”. Și Ioan Gură de Aur cu multă ironie duhovnicească le spune: „Dar cine-a zis că toți se vor mântui?”. Așa și noi, să nu cădem în ispita autosuficienței, că ceea ce facem noi este ceea ce trebuie chiar dintru început, să lăsăm la o parte sfinții, să lăsăm la
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
al secolului al XIX în care funcționează școala generală de astăzi. Să părăsim însă terenul tatonărilor teoretice în care ne-am hazardat - nu fără oarecare trebuință argumentației că parafrazând "întoarcerea dascălului la uneltele sale"aceasta n-a fost o amară ironie, ci un adevăr neîndoielnic și din păcate, păgubos. Încorsetat în noianul de interdicții și împovărat de sarcini, dar nu confuz, ci limpede în gânduri și faptă, dascălul și-a urmat mai departe ceea ce știa să facă de la începuturile misiei sale
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
i-am povestit despre nunțile care se puneau la cale în văgăună. Stai să vezi, că mai au de tras, bieții oameni, și tonul ei a fost sfîșietor de trist, dar apoi a rîs, veselă, și mi-a zis cu ironie: Ai ratat-o pe Lizuca neichii, nenorocitule ... lasă, că te-am văzut eu cum te uitai la ea! Brusc, am devenit misogin. Femeile! Ce poți să spui despre ele?! Chiar și îngeresele sînt cațe, cîteodată. Dar asta nu însemna că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
rog, până atunci, vedeți dacă cere totuși avocat și dacă mai are ceva de adăugat la declarație. Poate că aveți și dumneavoastră dreptate. Sper că nu vă deranjez prea mult, s‑a scuzat procurorul Dincă, cu o ușoară nuanță de ironie în voce, pentru a mai îndulci atmosfera. - Evident că nu, domnule procuror, a răspuns comisarul Grosu, oarecum înviorat, dar în total dezacord cu graba magistratului și hotărârile pripite pe care acesta le lua. „Treaba lui! O să se facă de băcănie
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]